Intrarea în Biserica a Maicii Domnului comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maică Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intră o singură dată pe an. Fecioara Maria a stat în Templu, timp de 12 ani.

În tradiția populară, Intrarea în Biserica a Maicii Domnului este cunoscută și sub denumirea de Sărbătoarea Luminii.

Deși nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Există astfel o mențiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa.

Se pare că dată de 21 noiembrie reprezintă dată sfințirii unei biserici cu acest hram în 543 (biserica ridicată de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului).

Biserica a rânduit că pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peste.

Tropar la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Glasul 4

Astăzi înainte însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, Împlinirea rânduielii Ziditorului.

Condac la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Glasul 4

Cel Ce Te-ai Înălţat…

Preacurat Templu al Mântuitorului, Cămara cea de mult preţ şi Fecioara, Sfinţită Vistieria Slavei lui Dumnezeu, astăzi este adusă în Casă Domnului, împreună aducând harul Duhului lui Dumnezeu, pe care o laudă îngerii lui Dumnezeu. Această este Cortul cel Ceresc.

Este prima sărbătoare din Postul Crăciunului este luni, 21 noiembrie. Credincioșii marchează intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox și dezlegare la pește.

Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Maica Domnului a fost adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, într-o zi de 21 noiembrie. Părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu.

Promisiunea

Ioachim și Ana L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui. Un înger le vestește că vor avea o fată pe care o vor numi Maria.

La vârsta de trei ani, au dus-o pe fiica lor la templu. Acolo a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vârsta de 15 ani.

Semnificațiile

Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea.

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.

Pregătirile

Împlinindu-se trei ani de la naşterea Preacuratei Fecioare Maria, drepţii ei părinţi Ioachim şi Ana şi-au adus aminte de făgăduinţa lor de a o aduce în dar lui Dumnezeu pe copila lor.

Chemând toate rudeniile din Nazaret, unde vieţuiau, şi aducând şi cete de fecioare tinere, au pregătit făclii multe şi au împodobit pe Preacurata Fecioară cu podoabă împărătească. Despre aceasta mărturisesc Sfinţii Părinţi cei de demult.

Astfel, Sfântul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, spune cuvintele zise de Ioachim: „Chemaţi fiice evreice curate să ia făclii aprinse!”

Iar cuvintele dreptei Ana le spune Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, astfel: „Făgăduinţele pe care le-au făcut buzele mele le voi da Domnului.

Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu făclii, şi am chemat preoţi, şi pe rudeniile mele, zicând tuturor: Bucuraţi-vă împreună cu mine toţi, că m-am arătat astăzi şi maică, şi înainte povăţuitoare, dând pe fiica mea, nu împăratului celui pământesc, ci lui Dumnezeu, Împăratul ceresc”.

Iar pentru podoaba cea împărătească a dumnezeieştii prunce, Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Tesalonicului, grăieşte aşa: „Se cuvenea ca intrarea pruncei celei dumnezeieşti să fie după vrednicia ei, şi astfel de un mărgăritar ca acesta prealuminat şi de mult preţ să nu se lipească haine proaste. Deci era de trebuinţă să o îmbrace cu haină împărătească, spre slava şi frumuseţea cea mai mare”.

Tradiții și superstiții

• în căminele credincioşilor este bine ca  lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea
• în această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme
• se spune că în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor
• se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi, ca să aibă şi ei pe lumea cealaltă calea luminată. Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, și apoi se învârtesc ca melcul.
• de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, împotriva farmecelor și a pagubei
• se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
• sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande – bucate de post, pește și lumânări – duse la biserică și sfințite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere
• se spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie
• copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove

Dezlegare la pește

În 21 noiembrie când se prăznuiește Intrarea maicii Domnului în Biserică este dezlegare la pește.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament.

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022

• 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
• 26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
• 27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
• 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
• 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
• 4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
• 5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
• 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
• 10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
• 11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
• 12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
• 13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
• 17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
• 18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News