Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Duminica a 31-a după Rusalii – Minunea vindecării orbului din Ierihon

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Pericopa evanghelică a acestei zile ne pune înainte minunea vindecării orbului din Ierihon. Minunea aceasta este prezentată şi de ceilalţi doi evanghelişti sinoptici, Marcu şi Matei, cu deosebirea că: Marcu prezintă vindecarea orbului la ieşirea din Ierihon (Marcu 10, 46-52), Matei prezintă vindecarea a doi orbi, la ieşirea din Ierihon, iar Luca prezintă vindecarea unui orb, mai înainte de intrarea Mântuitorului în Ierihon.

Probabil că evangheliştii Marcu şi Luca prezintă vindecarea numai a unui orb, pentru că numai unul dintre ei s-a făcut remarcat prin mărturisirea de credinţă că Iisus Hristos este Fiul lui David sau Mesia, aşa cum vom putea observa mai departe.

Mântuitorul se îndrepta către Ierusalim în ultimul Său drum spre patimile, moartea şi Învierea Sa. Ocolise Samaria, străbătând valea Iordanului până la Ierihon, de unde avea să urce spre Ierusalim. Mântuitorul era înconjurat nu numai de ucenicii Săi, ci şi de mulţi pelerini, care se ataşaseră grupului din curiozitatea de a-L vedea şi a-L auzi pe proorocul din Nazaretul Galileii.

Şi iată că, mai înainte de intrarea Mântuitorului în Ierihon, este întâmpinat de strigătul unui orb, care stătea pe marginea drumului şi cerşea. Zgomotul mulţimii care înainta spre Ierihon a fost auzit şi de acest orb. Orbul aude mulţimea trecând. Întrebă apoi ce se întâmplă. Şi răspunzându-i-se că trece Iisus Nazarineanul, începe a striga:

,,Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!”(Luca 18, 38). Nevăzând, nu putea aprecia distanţa dintre el şi Iisus, motiv pentru care striga din ce în ce mai tare, ca să fi e auzit. Cei care-L însoţeau pe Mântuitorul pe cale, ,,îl certau ca să tacă, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fi e-Ţi milă de mine!”(Luca 18, 39). Mesia, sau Hristos, era prevestit în Vechiul Testament prin expresia ,,Fiul (Urmaşul) lui David”.

Expresie care desemna nu numai că Mesia va fi descendent din seminţia lui David, ci şi că va avea ,,tronul lui David, părintele Său” (Luca 1, 32), după cum fusese prezentat de Arhanghelul Gavriil încă de la Buna Vestire. Aclamaţia de acum, ,,Fiul lui David”, pregătea scena intrării triumfale a Mântuitorului în Ierusalim, când copiii vor striga: ,,Osana, Fiul lui David, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului” (Matei 21, 9). Mântuitorul aude strigătul şi chemarea orbului.

Publicitate

Evanghelistul Marcu ne dă şi numele orbului, acesta fiind numit Bartimeu, adică fi ul lui Timeu. Şi că, atunci când unii din mulţime i-au spus: ,,îndrăzneşte, scoală-te. Te cheamă” (Marcu 10, 49), ,,orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus”. ,,Ce voieşti să-ţi fac”, l-a întrebat Mântuitorul, pentru că putea să ceară bani sau ceva de mâncare. Cu siguranţă avea nevoie de toate acestea. Dar orbul I-a răspuns: ,,Doamne, să văd!” (Luca 18, 41), având credinţa că Proorocul Iisus îi poate dărui vederea. În ,,Diatesaronul” lui Taţian, care este o compilaţie a celor patru evanghelii din secolul al II-lea, în cererea orbului Bartimeu adresată Mântuitorului Hristos, apare pronumele personal ,,Te”, sau ,,Doamne, să Te văd”, ceea ce înseamnă că voia nu numai să primească vederea, ci şi să-L vadă pe Cel ce este ,,Lumina lumii”.

Şi ce poate fi mai frumos şi de dorit în viaţa unui om, decât să-L vadă pe Hristos, pe Cel care este Lumina cea adevărată. Dorinţă pe care vameşul Zaheu o va avea şi el, şi pe care, deşi păcătos fiind, Mântuitorul o va răsplăti cu vederea şi apoi schimbarea vieţii sale în bine. Mântuitorul îi răspunde acum orbului: ,,Vezi! Credinţa ta te-a mântuit!” (Luca 18, 42).

Moment în care i s-au deschis ochii; prima vedere fiind chiar Chipul Mântuitorului Hristos. După această minune săvârşită de Mântuitorul, Bartimeu devine şi el ucenic al lui Hristos, evanghelistul Marcu precizând că: ,,îndată a văzut şi urma lui Iisus pe cale” (Marcu 10, 52). Iubiţi fraţi în Hristos, am fost înzestraţi de Dumnezeu cu trei feluri de vederi: o vedere fi zică, cu ochii trupeşti – cu care să vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru; o vedere intelectuală, luminată de raţiune sau gândire – cu care să putem vedea în trecut sau să ne imaginăm în viitor; şi, în fine, o vedere duhovnicească, luminată de credinţă, sau luminată de Dumnezeu, ca urmare a credinţei.

Cât de grea este orbirea fizică, dar cu cât mai mult cea spirituală, a inimii, întunecată de necredinţă. Şi acum, gândiţi-vă că fiecare dintre noi avem şansa nespus de mare de-L întâlni sau reîntâlni pe Hristos în lungul drum al vieţii noastre. Îl putem descoperi mai întâi în semenii noştri, care ne cer ajutorul în momentele grele sau ,,împrejurările concrete ale vieţii” – cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dar trebuie să ne punem întrebarea: Îl recunoaştem sau nu?!
Cu siguranţă că şi astăzi la Sfânta Liturghie, Hristos ne-a vorbit şi nouă. Se repetă, ca şi atunci, dialogul Mântuitorului cu cel orb. Noi, cerem să vedem. Şi într-adevăr, Dumnezeu ne dă puterea să vedem sau să ne vedem pe noi înşine mai bine – aşa cum suntem şi aşa cum ar trebui să fi m; aşa cum Zaheu se vede mai întâi pe sine păcătos, şi în această stare de smerenie reuşeşte să-L vadă şi pe Hristos; iar din momentul vederii lui Hristos, îşi ia angajamentul să repare orice nedreptate făcută în viaţă.

Şi aşa putem înţelege că vederea lui Hristos înseamnă o totală schimbare a vieţii în bine, o stare de permanentă pocăinţă, pe care Hristos ne-o cere fiecăruia dintre noi. Şi acum, făcându-ne un examen de conştiinţă, trebuie să ne punem întrebarea: în întâlnirea noastră cu Hristos ni se vor deschide ochii şi-L vom putea vedea, sau ni se vor închide de tot datorită îndărătniciei noastre, pentru că n-am înţeles să ne vedem pe noi înşine mai întâi?!

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending