Connect with us

Eveniment

Calendar alegeri prezidențiale 2025, aprobat de Guvern: Campanie electorală din 4 aprilie, pentru 30 de zile. Când se votează

Publicat

Publicitate

Guvernul a aprobat marți, 28 ianuarie, calendarul alegerilor prezidențiale 2025. Până în 15 martie va fi perioada de înscriere a candidaților, campania electorală începe din 4 aprilie, iar vot în primul tur va fi în 4 mai 2025, scrie alba24.ro.

Este vorba despre programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.

Cel mai târziu în data de 19 martie 2025 se va proceda la soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz.

4 aprilie 2025 este data prevăzută pentru începerea campaniei electorale pentru o perioadă de 30 de zile. Campania electorală se încheie în data de 3 mai 2025 la ora 7.00, în preziua alegerilor.

Prima zi a votării în străinătate, programată să se desfășoare pe parcursul a 3 zile, va începe în data de 2 mai 2025, ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00 și se va încheia în data de 4 mai, ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

Votul în țară va începe în data de 4 mai 2025, ora 7.00, și se va încheia în aceeași zi la ora 21.00, putând fiind prelungit până cel mai târziu la ora 23:59 în cazul în care la ora 21.00 la sediul secției de votare și în afara secției de votare se mai află alegători care așteaptă să voteze.

Publicitate

Calendar alegeri prezidențiale 2025: activități

  • Desemnarea celor 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central: în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de 20 februarie 2025
  • Alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central şi a locţiitorului acestuia: 24 de ore de la învestirea judecătorilor în Biroul Electoral Central, cel mai târziu la data de 21 februarie 2025
  • Constituirea Biroului Electoral Central cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar: 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, cel mai târziu la data de 22 februarie 2025
  • Stabilire model buletin de vot, ștampilă ”votat” și alte documente: cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, cel mai târziu la data de 22 februarie 2025
  • Depunere protocol de constituire alianță electorală – la BEC – cel târziu 23 februarie 2025; admitere/respingere cel târziu 24 februarie 2025
  • Contestații privind formarea și componența BEC: cel târziu 23 februarie 2025; soluționare cel târziu 24 februarie 2025
  • Comunicare număr alegători înscriși (BEC) – cel târziu 27 februarie
  • Desemnare judecători în birouri electorale județene/sector București și secții străinătate – cel târziu 27 februarie
  • Completare birouri electorale – cel târziu 28 februarie 2025; contestații cel târziu 1 martie; soluționare 2 martie
  • Înregistrare alegător în străinătate prin formulare online (AEP) – cel târziu 4 martie 2025 (alegătorul care dorește să voteze în străinătate)
  • Comunicare localități cu secții de vot străinătate (MAE) cel târziu 8 martie

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Depunere candidaturi, ordinea pe buletine de vot

  • Depunere candidaturi (partide, alianțe, organizații, independenți), comunicare semne electorale: cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, cel târziu 15 martie 2025, ora 24.00 – în scris, la BEC; înregistrare/respingere până în 17 martie; contestații până în 18 martie
  • Desemnare președinți birouri electorale secții votare străinătate – până în 18 martie
  • Publicare declarații avere/interese candidați: cel târziu 19 martie
  • Renunțare la candidatură: cel târziu 19 martie
  • Înregistrare alegător corespondență (alegătorul cu domiciliu/reședință în străinătate) – AEP: cel târziu 20 martie
  • Stabilire ordine candidați pe buletin de vot (BEC, tragere le sorți): cel târziu 22 martie

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Campanie electorală

  • Campanie electorală: 4 aprilie 2025 – 3 mai 2025, ora 7.00
  • Delimitare și numerotare secții votare/ sedii: până în 4 aprilie 2025
  • Stabilire sedii secții votare străinătate (AEP): până în 16 aprilie
  • Desemnare președinte birou electoral și locțiitor secții de vot din țară: până în 19 aprilie 2025
  • Tipărire buletine de vot, confecționare ștampile: până în 19 aprilie 2025
  • Întocmire liste electorale permanente (primari): 1 mai 2025

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Vot în străinătate și în țară

  • Votare în străinătate: 2 mai 2025, 3 mai 2025 și 4 mai 2025, ora locală 7.00 – 21.00 (cei care se află la rând în afara secției au acces până la 23.59); în 4 mai, votul se încheie la ora 21.00, ora României
  • Cereri vot prin urna mobilă/specială: 3 mai 2025, orele 18.00-20.00 (la președintele biroului electoral secție de votare)
  • Votare în țară: 4 mai 2025, ora 7.000-21.00 (alegătorii din sediu la ora 21.00 sau care așteaptă la rând pot vota până la 23.59)
  • Desigilare urne vot/plicul vot/numărare voturi corespondență: 4 mai 2025
  • Numărare voturi/încheiere procese verbale: 5 mai 2025, ora 21.00
  • Validare alegeri și publicare rezultat (Curtea Constituțională a României): după primirea dosarului de la BEC (8 mai) și soluționare cereri de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală

Calendar alegeri prezidențiale 2025. Al doilea tur de scrutin

Dacă se va organiza al doilea scrutin:

  • Comunicare nume candidați al doilea tur de scrutin, data alegeri: cel târiu 9 mai 2025
  • Campanie electorală: 9 mai 2025 – 17 mai 2025, ora 7.00
  • Votare străinătate: 16 mai 2025, 17 mai 2025 și 18 mai 2025 (orele 7.00-21.00, posibilitate prelungire până la ora 23.59)
  • Primire cereri vot urnă specială/mobilă (președinte birou electoral secție votare): 17 mai 2025, orele 18.00-20.00
  • Votare în țară: 18 mai 2025 orele 7.00-21.00, posibilitate prelungire până la ora 23.59)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ministrul Rogobete: Scoatem pixul și hârtiile din spitale. Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate, în consultare publică

Publicat

Publicitate

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate, în consultare publică. Ministerul Sănătății a publicat joi în consultare publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Documentul propune eliminarea dosarelor pe hârtie și integrarea tehnologiei în tot sistemul sanitar, scrie alba24.ro.

Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat sfârșitul dosarelor plimbate între instituții și al fișelor scrise de mână. Strategia introduce regula simplă: „O singură dată introdus, utilizat de mai multe ori”.

Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.

Strategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.

„Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților. (…) Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”, a subliniat ministrul Sănătății.

Vezi AICI proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026 – 2030

Publicitate

Ce prevede proiectul

Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.

Strategia vizează facilitarea transformărilor la nivelul furnizării serviciilor de sănătate, prin adoptarea și utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin promovarea unor comportamente adecvate în ceea ce privește sănătatea. Totodată, aceasta subliniază faptul că digitalizarea în sănătate reprezintă un instrument de sprijin pentru atingerea obiectivelor în domeniul sănătății, și nu un scop în sine.

Conceptul de sănătate digitală extinde sfera e-sănătății, incluzând consumatorii digitali și utilizarea unei game variate de dispozitive inteligente și conectate. De asemenea, acesta cuprinde utilizarea tehnologiilor digitale avansate în domeniul sănătății, precum internetul obiectelor, învățarea automată, inteligența artificială, calculul avansat, analiza volumelor mari de date și robotica.

Potrivit reprezentanților ministerului, Strategia națională de digitalizare în sănătate vine în sprijinul Strategiei naționale de sănătate. Aceasta contribuie la reorientarea sistemului de sănătate către furnizarea de îngrijiri integrate pentru oameni și pacienți cu ajutorul soluțiilor digitale. Face acest lucru prin facilitarea transformărilor la nivelul furnizării de servicii care se bazează pe utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin încurajarea unor comportamente mai potrivite în materie de sănătate. De asemenea, subliniază faptul că digitalizarea în sănătate ar trebui să fie privită ca un instrument care permite atingerea obiectivelor în materie de sănătate, și nu ca o soluție în sine.

„România are un nivel ridicat de mortalitate evitabilă. Furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal și lipsa de informații. Deși conectivitatea la internet este relativ bună, 11% din populație nu este conectată, iar nivelul de competențe digitale în domeniul sănătății este scăzut. Strategia națională de sănătate a identificat „lipsa unei politici naționale privind managementul informațiilor din domeniul sănătății”, iar evaluarea sistemului de informații din domeniul sănătății realizată de OMS a evidențiat, de asemenea, lipsa unor mecanisme de guvernanță sustenabile”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Obiective

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 își propune atingerea obiectivelor strategice generale, și anume:

  • Îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate.
  • Dezvoltarea competențelor digitale în domeniul sănătății pentru populație și pentru personalul medical.
  • Îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale de sănătate integrate.
  • Stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării în sănătate, cercetarea, utilizarea informațiilor în domeniul sănătății și învățarea organizațională.

În vederea atingerii acestora, Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 abordează unele elemente de furnizare a unei infrastructuri de sănătate digitale pe termen scurt și mediu. Inițiativele-cheie sunt:

  • Redimensionarea, standardizarea și optimizarea platformei informatice de asigurări de sănătate (PIAS)
  • Dezvoltarea sistemului informatic unic integrat (SIUI)
  • Sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS)
  • Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE)
  • Digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică
  • Digitalizarea a 200 de spitale publice

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Principii

Având în vedere contextul complex și dinamic în care funcționează digitalizarea în sănătate, există cinci principii directoare și valori care trebuie aplicate pe măsură ce apar probleme, provocări și oportunități:

Sisteme bazate pe persoană

Strategia națională de sănătate 2023-2030 afirmă că „principiul său director este poziționarea cetățeanului în centrul sistemului de sănătate”.

În Strategia națională de digitalizare în sănătate, un principiu-cheie este acela că toate aspectele sistemului de digitalizare în sănătate sunt organizate în așa fel încât fiecare persoană să poată beneficia de îngrijire integrată și de servicii (personalizate).

Acest principiu presupune faptul că trebuie evitată fragmentarea serviciilor, iar interoperabilitatea între sisteme, inclusiv cea financiară, este îmbunătățită (prin utilizarea de standarde și arhitecturi adecvate). Se subînțelege și faptul că feedback-ul continuu din partea oamenilor și a pacienților ar trebui să joace un rol esențial în dezvoltarea și implementarea sănătății digitale.

Acoperirea universală cu servicii de sănătate

În ceea ce privește sănătatea, probabil că obiectivul cheie al dezvoltării durabile (ODD) este – Realizarea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, inclusiv protecția împotriva riscurilor financiare, accesul la servicii de sănătate esențiale de calitate și accesul la servicii sigure, oportune, echitabile, integrate și eficiente.

Pentru punerea în aplicare a acestui principiu, digitalizarea în sănătate are un rol-cheie în asigurarea incluziunii (digitale) pentru toți oamenii, pretutindeni.

Cultivarea încrederii

Menținerea încrederii în gestionarea confidențială a informațiilor medicale care permit identificarea personală reprezintă o provocare majoră și, pe măsură ce se dezvoltă sisteme bazate pe persoane, acest lucru devine din ce în ce mai important. Într-adevăr, guvernanța, aspectele juridice/reglementare și aspectele legate de securitatea cibernetică reprezintă provocări esențiale care trebuie depășite pentru a menține încrederea, integritatea, transparența, nediscriminarea și securitatea.

Pe măsură ce apar noi tehnologii, încrederea devine un element care trebuie cultivat și protejat în mod activ. Implicit, este necesară clarificarea drepturilor de proprietate și de acces, a semnificației vieții private, a confidențialității, a arhitecturilor de sistem, a gestionării datelor și a securității.

Reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătate

Principiul conform căruia este mai bine să previi decât să tratezi este unul general acceptat, dar gama de riscuri pentru sănătate care trebuie atenuate este în creștere. Implicit, este necesar să se găsească modalitățile prin care digitalizarea în sănătate poate atât să îmbunătățească comportamentele sănătoase, cât și să reducă riscurile din mediul înconjurător.

Cu toate acestea, „mediul înconjurător” include în prezent nu numai determinanții sociali și economici ai sănătății umane, ci și o „abordare holistică și bazată pe sisteme care ține
cont de interconectarea dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a mediului”. Există, de asemenea, riscuri generate de mediul online, de exemplu, infodemia.

„Rezultatul general va fi că sistemele de sănătate din România vor fi consolidate prin intervenții digitale de sănătate cu eficacitate demonstrabilă, cu interacțiuni intersectoriale și comunități de oameni și profesioniști împuterniciți digital. Sistemul de sănătate va fi mai rezistent la schimbare, va fi mai accesibil pentru întreaga populație și va fi unul în care digitalizarea în sănătate va fi folosită de către oameni și de către forța de muncă din domeniul sănătății în mod obișnuit. Împreună, impactul final ar trebui să fie un acces extins la servicii de sănătate de calitate cu suport digital, care să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții tuturor cetățenilor români”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Sfințit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei

Publicat

Publicitate

Sfântul Clement era din Ancira Galatiei (astăzi Ankara, în Turcia) şi s-a născut din tată păgân şi din mamă creştină, Sofia cu numele, către anul 258. Încă de la vârsta de 12 ani, după moartea părinţilor săi, s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu, iar pentru viaţa lui înţeleaptă a fost făcut preot la 18 ani şi arhiereu la 20 de ani.

Şi se nevoia cu propovăduirea dreptei credinţe, pe timpul domniei păgânilor împăraţi Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), amândoi aprigi prigonitori ai creştinilor. Deci, fiind prins, a suferit cumplite chinuri de la dregătorul Ancirei, care, uimit de răspunsurile lui şi de tăria cu care primea chinurile, l-a trimis la Roma, la împăratul Diocleţian. Acolo, după ce a fost iarăşi groaznic torturat, a fost aruncat în temniţă, unde a botezat pe mulţi păgâni care văzuseră chinurile lui, printre care şi pe Agatanghel, roman de neam. Apoi a fost trimis împăratului Maximian, în Nicomidia, împreună cu alţi creştini, iar Agatanghel s-a ascuns în corabia care îl ducea pe Sfântul Clement, fiindcă voia să nu se despartă de el, însoţindu-l până la sfârşitul mucenicesc.

Deci, fericiţii Clement şi Agatanghel, stând în faţa a doi împăraţi şi a nouă guvernatori, în felurite cetăţi şi mărturisind cu tărie credinţa lor în Hristos, au fost daţi la tot felul de chinuri: bătuţi cu toiege, spânzuraţi, arşi pe coaste cu făclii aprinse, aruncaţi la fiare, puşi în var nestins, întinşi pe paturi de fier încinse, aruncaţi în cuptor fierbinte, împunşi cu ţepuşe tăioase şi altele asemenea, încât se minunau prigonitorii de răbdarea lor. Deci, după ce au îndurat temniţa şi chinurile vreme de 28 de ani, au fost duşi iarăşi în Ancira, unde Sfântul Agatanghel a fost ucis într-o zi de 5 noiembrie prin tăierea capului, după multe chinuri.

Iar Sfântul Clement, sosind luna ianuarie, a ieşit din temniţă prin voia lui Dumnezeu şi a început să slujească Liturghia într-o peşteră unde se adunau creştinii. Însă, în 23 ianuarie, anul 312, prorocind despre moartea sa şi despre apropiata pieire a împăraţilor păgâni, Sfântul a fost ucis de dregătorul Ancirei chiar în faţa Sfântului prestol, împreună cu diaconii săi, Hristofor şi Hariton. Biserica pomeneşte şi pe Sfântul Agatanghel în aceeaşi zi de 23 ianuarie, ca pe unul ce a fost părtaş pătimirilor de mulţi ani ale Sfântului Clement. Moaştele Sfântului Clement al Ancirei au fost mutate la Constantinopol, în două biserici închinate lui, de unde o parte a fost furată şi dusă în Apus de cavalerii Cruciadei a patra (anul 1204), iar cealaltă parte se află acum în Grecia (la Mănăstirile Prussos – în Evritania, Zografu – pe Muntele Athos şi Faneromeni – în insula Salamina).

Citeste mai mult

Educație

Trușești: Elevii Liceului „Demostene Botez”, dialog despre tentații, valori și puterea alegerilor bune

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” din Trușești au avut parte de o întâlnire cu mesaj puternic și actual, într-o perioadă în care adolescența este tot mai mult pusă la încercare de influențe rapide, presiuni sociale și modele superficiale promovate în mediul online. Într-o lume în care rețelele sociale par să dicteze direcția tinerilor, elevii s-au oprit pentru câteva clipe din agitația de zi cu zi și au reflectat asupra alegerilor pe care le fac și asupra valorilor care le pot defini viitorul.

Activitatea „Viața adolescenților moderni – între bine și rău” a fost desfășurată în cadrul proiectului CPEER „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane” și a fost susținută de preotul Cătălin Postolache, de la Parohia Sulița II. Întâlnirea nu a fost o simplă prezentare, ci un dialog sincer, apropiat de realitatea elevilor, în care întrebările adolescenților au întâlnit răspunsuri ancorate în credință, experiență și situațiile concrete cu care se confruntă tinerii în viața de zi cu zi.

Prin exemple din universul lor, discuții interactive și reflecții provocatoare, elevii au explorat tema alegerilor morale și a influențelor pozitive și negative care pot modela comportamente, atitudini și decizii. S-a vorbit despre tentații, despre presiunea anturajului, despre riscul de a urma curente „la modă” fără a înțelege consecințele, dar și despre curajul de a spune „nu” atunci când ceva nu este corect.

Un accent important a fost pus pe ideea că adevărata libertate nu înseamnă lipsa regulilor sau a responsabilității, ci puterea de a alege binele în mod conștient, chiar și atunci când drumul pare mai greu. Adolescenții au fost încurajați să își analizeze propriile decizii și să înțeleagă că fiecare pas făcut astăzi poate influența direct felul în care va arăta viața lor de mâine.

Întâlnirea a devenit și un moment de sprijin pentru formarea caracterului, evidențiind rolul Bisericii ca reper în viața tinerilor, în special în perioadele în care apar îndoieli, confuzie sau vulnerabilități. Elevii au participat activ, cu interes și deschidere, iar dialogul a contribuit la consolidarea legăturii dintre școală și Biserică, în beneficiul dezvoltării morale și spirituale a adolescenților.

Astfel de activități se înscriu în demersurile educaționale de prevenire a comportamentelor de risc și de promovare a unui stil de viață echilibrat, bazat pe respect, credință și responsabilitate. Prin inițiative de acest tip, școala și Biserica își unesc eforturile pentru a oferi tinerilor repere autentice și încrederea că binele rămâne, întotdeauna, o alegere posibilă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Întregul Drum Expres Suceava-Siret a intrat în licitație. CNAIR a anunțat lansarea Lotului 3 din Autostrada Moldovei

Publicat

Publicitate

Întregul Drum Expres Suceava-Siret, cu o lungime totală de 55,7 kilometri, a intrat oficial în licitație, marcând un pas decisiv pentru dezvoltarea infrastructurii strategice din nordul României și pentru securitatea europeană, relatează mediafax.ro.

CNAIR a publicat joi anunțul de participare pentru construcția Lotului 3, între Bălcăuți și Siret, stabilind data de 12 februarie 2026 ca termen limită pentru depunerea ofertelor.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a declarat: „Astăzi am făcut ultimul pas procedural pentru lansarea completă a celor 55,7 kilometri ai Drumului Expres Suceava-Siret. Lotul 3 presupune proiectarea și execuția a 12,65 kilometri de drum expres nou, modernizarea unui sector de 1,45 kilometri din DN2 și, premieră absolută, modernizarea a 15 kilometri din drumul național M19 pe teritoriul Ucrainei. Este un proiect strategic, cu impact major atât pentru mobilitatea regională, cât și pentru securitatea Europei.”

Referindu-se la întreaga investiție, Pistol a adăugat: „Întregul Drum Expres Suceava-Siret, cu o valoare totală de 5,73 miliarde de lei, nu este doar un proiect de infrastructură rutieră. Este un coridor strategic care consolidează mobilitatea civilă și capabilitățile militare, contribuind direct la securitatea europeană. România nu construiește doar drumuri; construim stabilitate și consolidăm industria europeană de apărare. Prin acest proiect, Suceava și Siret devin puncte cheie pe harta strategică a Europei.”

Lotul 1, între Suceava și Dărmănești, are 18,6 kilometri și o valoare de 2,30 miliarde de lei, iar Lotul 2, între Dărmănești și Bălcăuți, măsoară 24,45 kilometri și are o valoare de 1,88 miliarde de lei. Pentru aceste două loturi, termenul limită pentru depunerea ofertelor este 30 ianuarie 2026.

Pistol a concluzionat: „Mergem înainte cu proiecte care aduc valoare României și Uniunii Europene, atât economic, cât și strategic. Acest drum expres nu este doar o șosea; este un pilon al stabilității și securității în regiune.”

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending