Connect with us

Actualitate

Burse sociale pentru elevi mai mari în anul școlar 2023-2024. Care sunt condițiile de acordare și actele necesare

Publicat

Publicitate

Elevii vor primi burse mai mari în anul școlar 2023-2024. Cuantumul burselor ar putea fi majorat din anul școlar viitor, potrivit proiectele legilor Educației. Va crește bursa socială și cea de merit. Nu va mai fi însă acordată bursa de performanță.

Totodată, potrivit modificărilor facute prin noile legi ale Educatției, aproximativ 1.000.000 de elevi se vor bucura de bursa anuală, iar alocările se vor realiza din bugetul Ministerului Educatiei.

Bursa socială va fi 300 de lei (acum 200 de lei), iar bursa de merit va fi 450 lei (acum 200 de lei).

În documente Ministerului Educației se menționează că valoarea minimă a burselor și criteriile de acordare se reglementează prin ordin de ministru, dar se precizează valorile burselor pentru anul școlar viitor 2023-2024.

Cuantumul minim al burselor și metodologia cadru de acordare a burselor vor fi adoptate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (CNFÎP).

Ce valoare vor avea bursele în anul școlar 2023 – 2024

”pentru anul școlar 2023/2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

Publicitate
  • bursă de merit – 450 lei/lună;
  • bursă socială – 300 lei/lună;
  • bursă tehnologică – 300 lei/lună;
  • bursa de excelenţă olimpică I/internaţională – 1.000 lei/lună;
  • bursa de excelenţă olimpică II/naţională – 700 lei/lună”.

Ministrul Educației Ligia deca a declarat că „Am debirocratizat procesul pentru a sprijini elevii care au nevoie. Vom proteja elevii, procesul urmând sa fie confidential”.

Burse pentru elevi – extras din documentul Ministerului Educației

Art. 103

(1) Elevii de la cursurile cu frecvența zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Cuantumul minim al burselor și metodologia cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFIP.

(2) Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație a unităților de învățământ în funcție de:

a) sume alocate de autoritățile administrației public locale;

b) alte venituri obținute potrivit legii.

(3) Prin excepție de la prevederile alin.

(1), pentru anul școlar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

a) bursă de merit – 450 lei/lună;

b) bursă socială – 300 lei/lună;

c) bursă tehnologică – 300 lei/lună;

(4) Bursă de merit reprezintă o formă de stimulare a performanței elevilor.

(5) Bursă socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, prevăzute în metodologia cadru, în vedere susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar.

(6) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor personale și informațiilor referitoare la situația de dificultate în care se află.

(7) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016, privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Acordarea dreptului se face în urmă comunicării de către agențiile pentru plăti și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor care frecventează învățământul cu frecvența, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

(8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiții privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe venit, conform metodologiei cadru prevăzută la alin.

(1). Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți /reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învățământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situația veniturilor declarate către organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.

(9) În unitățile de învățământ în care își desfășoară activitatea mediatori școlari, aceștia sunt implicați în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor.

(10) Bursă tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învățământul tehnologic în condițiile metodologiei cadru, în conformitate cu prioritățile Ministerului Educației.

(11) Pentru stimularea excelenței elevii beneficiază de burse de excelență olimpică I și ÎI, acestea fiind alocate în funcție de distincțiile primite de către aceștia, după cum urmează:

a) Bursă de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III și mențiune, la olimpiadele școlare internaționale, respectiv campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român.

Bursele de excelență olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreagă durata a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar;

b) Bursă de excelență olimpică II se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. Bursele de excelență olimpică II se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreagă durata a anului școlar următor obținerii distincției.

Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar.

(12) Bursele elevilor din învățământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educației, după cum urmează:

a) Bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasa de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru;

b) Bursele sociale pentru toți elevii care se încadrează în criteriile și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;

c) Bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;

d) Bursele de excelență olimpică I și II pentru toți elevii care au obținut distincțiile prevăzute în alin. 11, lit. a) și b), cu respectarea metodologiei-cadru.

(13) Elevii și părinții sunt informați cu privire la criteriile, condițiile și metodologia de acordare a burselor cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de dată-limita pentru depunerea cererilor și documentelor justificative.

(14) Bursele sociale sau bursele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă.

(15) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din unitățile de învățământ preuniversitar particular, inclusiv confesional:

a) beneficiază de bursele de excelență olimpică I și II;

b) beneficiază de burse sociale dacă sunt școlarizați fără taxe;

c) beneficiază de burse tehnologice dacă se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru.

(16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept elevii care au obținut premiul I la concursurile școlare naționale recunoscute de Ministerul Educației, dacă acestea nu au fost finanțate de Ministerul Educației, câștigătorii medaliilor de aur la campionatele naționale organizate de Federațiile Sportive Naționale în sporturi olimpice, precum și alte categorii de elevi cu performanțe educaționale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei cadru prevăzute la alin. (1).

(17) Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/internațională și ÎI/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plata la dată acordării acesteia;

b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata la dată acordării acesteia;

c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata la dată acordării acesteia;

d) pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata la dată acordării acesteia.

e) bursă de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/luna și poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației la propunerea CNFIP.

(18) Elevul care nu a obținut media 10 la purtare la finalul anului școlar pierde bursă de merit în anul școlar următor.

(19) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea venitului minim garantat, precum și pentru alte beneficii sociale.

(20) Elevii pot beneficia și de alte tipuri de burse, pe baza de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.

(21) Elevii străini din învățământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

(22) Statul român poate alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.

(23) Condițiile de școlarizare a elevilor străini, inclusiv condițiile de finanțare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

BURSE DE AJUTOR SOCIAL – condiții de acordare

Ordin nr. 5379 / 2022 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat

Art. 14. Bursele de ajutor social se acordă elevilor, la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali.

Art. 16. (2) Elevii care acumulează 10 sau mai multe absenţe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de ajutor social pentru luna respectivă.

Art. 15. (1) Bursele de ajutor social se acordă elevilor care se încadrează în cel puţin una din următoarele situaţii:

a) elevi proveniţi din familii care nu realizează un venit mediu net lunar pe ultimele 12 luni pe membru de familie mai mare de 50% din salariul minim net pe economie după cum salariatul are în întreţinere 0, 1, 2, 3, repectiv 4 sau mai mult de 4 persoane ).

b) elevi orfani sau crescuţi de un singur părinte (fără pensia de întreţinere din partea celuilalt părinte) sau elevi cu tată declarat necunoscut sau elevi abandonaţi de părinţi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie socială;

c) elevi care au deficienţe / afectări funcţionale produse de boli, tulburări sau afecţiuni ale structurilor şi funcţiilor organismului, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

  • I. boli şi tulburări ale sistemului nervos şi ale funcţiilor mentale globale;
  • II. boli ale structurilor şi funcţiilor senzoriale;
  • III. boli ale structurii laringelui şi funcţiilor sale;
  • IV. boli ale structurii sistemului cardiovascular şi ale funcţiilor sale;
  • V. boli ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor sale;
  • VI. boli ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale;
  • VII. boli ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin;
  • VIII. boli ale structurii funcţiilor aparatului urinar cu sau fără insuficienţă renală cronică (IRC), indiferent de cauză;
  • IX. boli ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare mişcării;
  • X. boli ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului;
  • XI. boala canceroasă (indiferent de localizare, inclusiv recidivele şi metastazele);
  • XII. boli genetice;
  • XIII. transplantul de organe, ţesuturi şi celule, stările posttransplant;
  • XIV. orice altă boală, tulburare sau afecţiune, de exemplu, cronică / genetică / care necesită tratament îndelungat pentru cel puţin 6 luni sau servicii de abilitare şi reabilitare pentru cel puţin 6 luni sau îngrijiri paliative şi care se înscrie în vreuna dintre categoriile enumerate la pct. I-XIII este luată în considerare;

Art. 17. Pentru obţinerea bursei de ajutor social, elevii majori sau părinţii / reprezentanţii legali ai elevilor minori depun o cerere însoţită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei de ajutor social în primele 20 zile lucrătoare ale anului şcolar.

Art. 23. La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie, se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent realizate de membrii familiei, inclusiv alocaţia complementară  pentru copii, cu excepţia burselor şcolare şi universitare.

Burse sociale: ACTE NECESARE (pentru elevii care se încadrează la art. 15 lit. a):

  • 1. Cerere tip – de la secretariatul colegiului (sau de pe site-ul colegiului) şi dosar tip PLIC;
  • 2. Declaraţie COMPONENŢA familiei şi OCUPAŢIA fiecărui membru;
  • 3. Copie după actul de identitate pentru fiecare membru al familiei(certificat de naştere sau carte de identitate (nu amândouă), cu menţiunea ”Conform cu originalul” pe fiecare pagină, sub care semnează atât dirigintele cât şi elevul);
  • 4. Adeverinţă în original cu VENITUL NET LUNAR realizat de fiecare membru de familie (unde e cazul) pe ultimele 12 luni: SEPTEMBRIE 2021 – AUGUST 2022 (inclusiv valoarea tichetelor de masă);
  • 5. Talon de şomaj / talon de pensie / talon de pensie alimentară ( unde este cazul );
  • 6. Copie după taloanele cu alocaţia / alocaţia compementară pentru copii pe lunile respective;
  • 7. DECLARAŢIE pe propria răspundere (pentru persoanele majore din familie care nu au realizat venit pe lunile respective);
  • 8. Adeverinţă de venit fiscal pentru persoanele majore din familie care nu sunt elevi / studenţi (de la FISC pe anul 2022);
    9. Adeverinţă de la şcoală pentru fraţii elevi sau studenţi;

Burse sociale: ACTE NECESARE ( pentru elevii orfani):

  • 1. Cerere tip – de la secretariatul colegiului (sau de pe site-ul colegiului) şi dosar tip PLIC;
  • 2. Declaraţie COMPONENŢA familiei şi OCUPAŢIA fiecărui membru;
  • 3. Copie după actul de identitate pentru fiecare membru al familiei(certificat de naştere sau carte de identitate (nu amândouă), cu menţiunea „Conform cu originalul” pe fiecare pagină, sub care semnează atât dirigintele cât şi elevul);
  • 4. Copie după certtificatul de deces ( în cazul copiilor orfani de un părinte sau de ambii părinţi) ACTE NECESARE ( pentru elevii crescuţi de un singur părinte sau abandonaţi de părinţi, pentru care a fost instituită o măsură de protecţie socială):
  • 1. Cerere tip – de la secretariatul colegiului (sau de pe site-ul colegiului) şi dosar tip PLIC;
  • 2. Declaraţie COMPONENŢA familiei şi OCUPAŢIA fiecărui membru;
  • 3. Copie după actul de identitate pentru fiecare membru al familiei(certificat de naştere sau carte de identitate (nu amândouă), cu menţiunea „Conform cu originalul” pe fiecare pagină, sub care semnează atât dirigintele cât şi elevul);
  • 4. Copie după sentinţa de divorţ / hotărârea judecătorească de încredinţare a copilului sau declaraţie notarială a părintelui care creşte singur copilul; respectiv Copie legalizată după actul ce atestă măsura de protecţie socială ( în cazul elevilor abandonaţi)

Burse sociale: ACTE NECESARE ( pentru elevii bolnavi):

  • 1. Cerere tip – de la secretariatul colegiului (sau de pe site-ul colegiului) şi dosar tip PLIC;
  • 2. Declaraţie COMPONENŢA familiei şi OCUPAŢIA fiecărui membru;
  • 3. Copie după actul de identitate pentru fiecare membru al familiei(certificat de naştere sau carte de identitate (nu amândouă), cu menţiunea „Conform cu originalul” pe fiecare pagină, sub care semnează atât dirigintele cât şi elevul);
  • 4. Certificat medical în original eliberat de medicul specialist şi avizat de medicul de familie / medicul de la cabinetul şcolar
    IMPORTANT:
  • 1. Elevii care beneficiază de bursa „Bani de liceu”, pot obţine şi bursă de studiu / merit / performanţă / ajutor social, cu condiţia îndeplinirii criteriilor specifice tipului de bursă.
  • 2. Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de studiu, sau cu bursa de merit sau cu bursa de performanţă, cu condiţia îndeplinirii criteriilor specifice tipului de bursă.
  • 3. Elevii care au dreptul să primească atât bursă de performanţă, cât şi bursă de merit sau bursă de studiu, trebuie să opteze pentru una din acestea.

OBSERVAŢII:

– VENITUL MEDIU NET LUNAR pe membru de familie să nu depăşească plafonul prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. a);

– FAMILIA înseamnă: soţul, soţia şi copii lor necăsătoriţi care locuiesc împreună şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli, sau persoana necăsătorită care locuieşte împreună cu copiii aflaţi în întreţinerea sa, sau presoanele necăsătorite cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc împreună şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli.

– Bursele de ajutor social se acordă şi pe perioada vacanţelor şcolare, pentru elevii care au promovat anul şcolar sau care la sfârşitul anului şcolar sunt corigenţi la o singură disciplină de învăţământ şi au acumulat cel mult 20 absenţe nemotivate / an.

sursa: alba24.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

„Tomata”, „Usturoiul” și „Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025. Ce modificări anunță ministrul Agriculturii

Publicat

Publicitate

Programele ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce privește sistemul de finanțare sau de depunere, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

”Anul acesta schimbăm sistemul de finanțare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România și am discutat cu fermierii. Va fi programul ‘Tomata și alte legume în spații protejate’ și vom finanța fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătrați poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive și celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu.

El a explicat că fermierii vor fi obligați, în funcție de suprafața pe care o dețin, să cultive și alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume românești pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade și în cantități foarte mari.

”Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp ești obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp² pui 1.000 mp cu tomate și 1.000 mp cu alte legume în spații protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate și restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantități foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârșitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului și tomate și alte legume în spații protejate”, a explicat oficialul MADR.

Întrebat de ce nu au gust unele roșii românești în timpul iernii, dintre cele care se găsesc în supermarketuri, Barbu a precizat că el a mâncat recent roșii românești ”cu gust”, cumpărate de la o seră din județul Olt.

”Eu am mâncat săptămâna trecută la Giuvărăști în județul Olt roșii cu gust dintr-o seră încălzită și pe care le aveau la vânzare. Dar cred că ați observat și dumneavoastră că foarte multe legume românești sunt acum în magazinele de retail în perioada asta. De ce? Pentru că noi am finanțat în Programul Strategic cu punctajul cel mai mare proiectele pentru instalarea tinerilor fermieri, din bazinele legumicole, prin care am dat 70.000 euro, iar acești bani au fost destinați echipamentelor, centralelor de încălzit în sere și solarii. De asemenea, am dat un sprijin pe care nu trebuie să-l justifice, de 40.000 euro, pentru achiziționarea de combustibil necesar încălzirii serelor și solarii. S-a văzut imediat un trend crescător pe toată perioada anului. Găsești roșii românești în această perioadă în magazinele de retail din România și în piețe. Consider că acestea sunt investiții corecte, astfel încât să scădem importul de legume și în extrasezon”, a punctat ministrul Agriculturii.

Publicitate

Chiar dacă importurile sunt încă la un nivel ridicat, mai ales în extrasezon, Barbu a precizat că în ultimii ani a crescut producția internă, dar și consumul, iar anumite bazine legumicole din România au ajuns să exporte tomate.

”Prin programul ‘Tomata’, pe lângă faptul că au crescut cantitățile, a crescut și consumul pe cap de locuitor, dar a crescut și cantitatea exportată. Există un bazin legumicol din România unde 70% din tomatele realizate în acel bazin pleacă către export. E un lucru bun pentru fermieri, deși importul crește în anumite perioade, mai ales în extrasezon”, a subliniat șeful MADR.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, și acesta va continua în 2025 cu o modificare și anume: cantitățile obținute să ajungă direct către unități de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.

”Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantitățile trebuie să ajungă direct către unitățile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerțul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficiență a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăți, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menține la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, eficiența programului finanțat de MADR se vede și din faptul că în momentul de față nu mai există în România un magazin de retail care să nu aibă usturoi românesc la raft.

Pe de altă parte, Florin Barbu a subliniat că în 2025 vor apărea modificări și la ”Rabla pentru tractoare”, un program pentru fermieri derulat prin Ministerul Mediului.

”Pe acest program care e la Ministerul Mediului a fost o neregulă. Acolo au fost autorizate să participe la program doar anumite societăți și am luat o decizie împreună cu domnul Fechet (ministrul Mediului, Mircea Fechet n.r.), un ministru corect, care a lăsat la liber ca fiecare fermier să depună în platformă și să nu mai fie doar pe anumite firme autorizate. Erau cinci firme acreditate care au creat practici comerciale neloiale în piață și atunci am luat decizia să dăm acces fiecărui fermier să-și depună în platformă proiectul. Deci asta e o noutate pe zona asta”, a punctat ministrul.

Legat de ”Prima Seră”, program propus de senatorul PNL, George Scarlat, care prevedea acordarea unui sprijin de 200.000 de euro/seră, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește să îl îmbunătățească când va ajunge în analiza Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

”Legat de ‘Prima Seră’ sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 euro pe seră să luăm în calcul și să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spațiu de depozitare, cu condiționare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim și facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite și cu unități de depozitare și de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere și solarii în România care produc timp de trei luni și apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.

El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiții prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire ”cu tot ce trebuie” în acea finanțare de 200.000 de euro.

”Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la ‘Prima butelie’. Acesta este prin Fondul de Mediu și vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie și o centrală pentru sere și solarii. De asemenea, vrem să primească și subvenție la acciza pentru încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem la motorina utilizată ca și combustibil în zootehnie, în irigații, în vegetalul din România. De ce să nu devină și legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noștri sunt învățați pentru că prin acest fond au mai luat bani și pe independența energetică și au pus panouri solare pentru ventilația serelor și solariilor. Și tot prin Fondul de Mediu a fost ‘Rabla pentru tractoare’. Ei sunt familiarizați cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.

În ceea ce privește fondurile care vor fi alocate pentru ”Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că județul Olt deține o treime din legumicultura din România.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în anul 2023, prin Programul ”Tomata” au fost efectuate plăți de peste 327,8 milioane de lei pentru 22.082 de beneficiari, iar în 2024, de circa 361,07 milioane de lei pentru 24.472 de beneficiari.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, s-au efectuat plăți de 37,7 milioane de lei în 2023 unui număr de 1.829 beneficiari, iar anul trecut au depășit 79,2 milioane de lei pentru 2.702 beneficiari.

Citeste mai mult

Educație

Au reprezentat județul Botoșani și s-au remarcat la Turneul Regional de Oină „Cupa Prieteniei”. Echipele din Vorona, la înălțime

Publicat

Publicitate

Astăzi, 20 februarie 2025, Gura Humorului a fost gazda celei de-a treia ediții a Turneului Regional de Oină pentru Elevi de Gimnaziu și Liceu „Cupa Prieteniei”, eveniment la care echipele din județul Botoșani au avut o prezență remarcabilă.

Competiția, organizată de Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului și Școala Gimnazială Frasin, în parteneriat cu Primăria Gura Humorului, Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ Suceava, a reunit 12 echipe din județele Suceava, Botoșani și Neamț, relatează știridinbucovina.ro.

Botoșaniul a fost reprezentat cu succes de echipele Școlii Gimnaziale Vorona și ale Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, care au obținut rezultate notabile la mai multe categorii de concurs.

La categoria gimnaziu – băieți, Școala Gimnazială Vorona a obținut locul al II-lea, în timp ce echipa de fete a aceleași școli a urcat pe podium pe locul al III-lea. La secțiunea liceu, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a încheiat competiția pe locul al III-lea atât la echipele de fete, cât și la cele de băieți, demonstrând potențialul tinerilor botoșăneni în practicarea acestui sport tradițional românesc.

Competiția s-a desfășurat pe categorii de vârstă și gen, promovând nu doar abilitățile sportive ale elevilor, ci și valorile oinei, un sport cu rădăcini adânci în cultura românească. Evenimentul a fost un bun prilej pentru echipele botoșănene să își măsoare forțele cu rivalii din județele vecine și să câștige experiență pentru competițiile viitoare.

Un moment special al turneului a fost prezența lui Chifan Ioan, fost oinist și antrenor al echipei „Biruința Gherăiești”, câștigătoarea Cupei României la seniori, care a oferit sfaturi și încurajări tinerilor participanți.

Publicitate

Turneul „Cupa Prieteniei” a fost mai mult decât o competiție sportivă — a fost o sărbătoare a tradiției și spiritului de echipă, încheindu-se cu festivitatea de premiere și aplauze pentru toți participanții.

Echipele din Vorona, județul Botoșani au demonstrat talent, determinare și fair-play, consolidându-și poziția în rândul promotorilor oinei în rândul tinerilor.

Citeste mai mult

Economie

Taxa pe stâlp: Termenul pentru finalizarea normelor de aplicare și consultările anunțate de ministrul Tanczos Barna

Publicat

Publicitate

Elaborarea normelor pentru aplicarea taxei pe construcții speciale, cunoscută și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, este în plină desfășurare. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că toate sectoarele vizate vor fi invitate la consultări, astfel încât normele să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie, relatrează alba24.ro.

”Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit.

Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu.

Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme.

Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo.

Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a spus Tanczos Barna, într-un interviu acordat AGERPRES.

Publicitate

Ordonanța trenuleț aprobată la finele anului trecut, prevede că ”impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX”.

Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

Ce este taxa pe stâlp

Taxa pe stâlp (denumirea oficială: impozitul pe construcții speciale) este o taxă introdusă prima dată în România în anul 2014, ca parte a unei inițiative guvernamentale de a crește veniturile bugetare.

A primit acest nume colocvial deoarece includea și construcții precum stâlpii de susținere ai liniilor electrice sau ai altor infrastructuri, pe lângă alte tipuri de construcții speciale.

Taxa a afectat companiile din sectoare precum energie, telecomunicații și transporturi, care dețineau multe construcții speciale.

Mulți au considerat-o o povară fiscală suplimentară, care descuraja investițiile în infrastructură.

Taxa ”pe stâlp” a fost percepută ca fiind discriminatorie, deoarece afecta doar anumite domenii și nu exista o legătură directă între valoarea construcției și profitabilitatea activității desfășurate.

Citeste mai mult

Administratie

Poate ar trebui să existe un concurs și pentru asta: Curățenie în cimitirele din Vorona. Primăria face apel la responsabilitate

Publicat

Publicitate

În aceste zile, autoritățile locale din comuna Vorona desfășoară o amplă campanie de curățenie în cimitirele din localitate, cu scopul de a păstra aceste locuri sacre curate și îngrijite.

Reprezentanții primăriei au anunțat că, începând cu această perioadă, toate deșeurile rezultate din activitățile de întreținere și curățenie vor trebui depozitate exclusiv în locurile special amenajate.

„Fiecare cetățean al comunei trebuie să păstreze un mediu curat, inclusiv în cimitire. Aceste locuri merită respect și grijă, fiind spații sacre de odihnă pentru cei dragi”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Inițiativa vine în contextul în care, în mai multe regiuni din țară, astfel de acțiuni de întreținere și îngrijire a cimitirelor au fost apreciate și chiar premiate.

De exemplu, în 2021, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a organizat un proiect intitulat „Cimitirul parohial – spațiu sacru, loc al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul”. În cadrul acestui proiect, parohiile și mănăstirile din Maramureș și Sătmar au fost invitate să trimită fotografii reprezentative cu cimitirele lor, iar cele mai bine îngrijite au fost premiate pentru eforturile depuse.

Deși în prezent nu există un concurs național dedicat îngrijirii cimitirelor organizat de Biserica Ortodoxă Română, inițiativele locale, precum cea din Vorona, contribuie semnificativ la păstrarea demnității acestor spații și pot servi ca model de bună practică pentru alte comunități.

Publicitate

Primăria Vorona face apel la spiritul civic al cetățenilor și îi încurajează să se implice activ în menținerea curățeniei, pentru ca aceste locuri de reculegere și odihnă veșnică să rămână îngrijite și respectate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending