Connect with us

Educație

Botoșani, TĂRÂMUL GENIILOR, va avea în școală un opțional de ISTORIE LOCALĂ. Inspectorul general ISJ a cerut profesorilor crearea unui manual

Publicat

Publicitate

Aflat timp de secole la intersecția celor mai mari drumuri comerciale ale Moldovei și fiind un municipiu și apoi un județ ridicat în glorie de români, armeni și evrei, Botoșaniul ar putea avea în cel mai scurt timp pe băncile elevilor de gimnaziu un opțional de istorie locală.

Trecut prin foc și spadă, ars din temelii și reconstruit în totalitate, Botoșaniul a fost de mai mute ori în istorie cel mai puternic centru comercial al Moldovei și are incredibil de multe genii și locuri uimitoare, pe care însă, tinerii de astăzi, aproape că nu le cunosc.

Inspectorul Școlar General al ISJ Botoșani, profesorul Bogdan Suruciuc, a solicitat profesorilor de istorie din școlile din județ analiza și realizarea unui manual, iar apoi cuprinderea în oferta de opţionale, a unui nou obiect, de istorie locală, numit “Istoria locului, istoria Botoșaniului”.

Prima întâlnire a profesorilor de istorie din școlile din județ a avut loc deja astăzi la Săveni iar profesorii încearcă să găsească cele mai elocvente materiale pentru a fi introduse într-un manual despre istoria județului Botoșani.

Atestat documentar la începuturi de armeni, așezați în această zonă în jurul anilor 1300, Botoșaniul a fost locuit rând pe rând, alături de români, de evrei, armeni, lipoveni, polonezi, italieni, dar și numeroase alte minorități etnice, și avea să dea lumii printre cele mai mari genii ale României, printre care “titanii” Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian, Antipa, Elie Radu, Onicescu, dar și Ion Pillat, Dimitrie Pompeiu, Băncilă sau Leon Dănăilă. Exista chiar și o teorie a varietății genetice, viu dezbătută în mediile academice din România, care încearcă să explice numărul incredibil de mare de personalități născute în nordul ţării, la Botoșani.

Totodată, istoricii spun că Botoșaniul a fost o parte deosebită de importantă a Culturii Cucuteni, datând din perioada 5200−3200 înainte de Hristos, iar mai târziu municipiul Botoșani avea să fie numit, în perioada medievală, “Orașul Domnițelor” sau ”Târgul Doamnei”, fiind  apanajul tuturor doamnelor Moldovei.

Publicitate

Astăzi am avut o întâlnire cu o parte din profesorii de istorie care predau în instituțiile de învățământ din județul Botoșani în care printre multe teme de interes, am analizat ideea introducerii în programa școlară pentru ciclul gimnazial, a unui opțional de istorie locală. „Istoria locului, istoria Botoșaniului” ar fi pentru copii un bun prilej de a se înrădăcina și spiritual de locul în care s-au născut, prin a cunoaște toate lucrurile importante care s-au petrecut în imediata vecinătate, o istorie a locului care așteaptă să fie descoperită și valorificată. Anticipez un opțional interesant în care copiii se vor pune la curent cu vechimea localității în care s-au născut, oamenii locului și faptele lor marcante cu care poate se vor putea identifica. Elevii vor putea afla detalii amănunțite despre tradițiile și obiceiurile locale sau evenimente istorice importante care au avut loc în comunitatea lor dar și în imediata vecinătate, respectiv în județul Botoșani”, a explicat Inspectorul Școlar General al ISJ Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc.

Deși la Botoșani există mai multe monografii ale localităților din județ, ar fi pentru prima dată când autoritățile din domeniul învățământului încearcă la modul cel mai serios crearea unui manual general de istorie locală, cu și despre cele mai semnificative elemente de istorie din cel mai nordic județ al României.

Chiar dacă realizarea acestui manual și introducerea unui opțional de istorie locală în școli este încă în stadiu incipient, reprezentanții minorităților, care au contribuit la dezvoltarea județului alături de populația majoritară, au salutat deja această inițiativă.

“Dacă se concretizează o astfel de idee e foarte bine. Au mai fost astfel de inițiative, dar din păcate nu s-au concretizat. În ceea ce ne privește, deja avem o “Istorie a Armenilor” de la Botoșani publicată, cu elemente care amintesc faptul că armenii sunt aici de la 1350, și ne oferim cu drag să o punem la dispoziția autorităților, dacă este nevoie. Istoria locala este o “sămânță” pe care o sădești în sufletul copiilor. Să fie mândri că sunt produsul acestor locuri și apoi, este acel lucru care îi face să spună la Botoșani că pentru ei este acasă”, ne-a spus și Cristian Lazarovici, președintele Uniunii Armenilor Botoșani.

Decizia finală pentru introducerea unui astfel de obiect opțional ar urma să fie luată de specialiști, în cadrul Consiliului Consultativ al disciplinei istorie din Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Expoziția „Anuala artiștilor botoșăneni”, la Galeriile de Artă Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Judeţean Botoșani găzduiește, în perioada 10-20 ianuarie 2025, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția ,,Anuala artiștilor botoșăneni”. Evenimentul este organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani și curatoriat de muzeograful Ana Coșereanu și artistul Liviu Șoptelea.

Expoziția reunește pe simeze peste 60 de lucrări realizate în diverse tehnici – pictură (ulei pe pânză, acrilic pe pânză) și grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie – create de artiști botoșăneni, atât dintre cei bine-cunoscuți publicului iubitor de artă, cât și artiști care vin pentru prima dată în calitate de expozanți: Dănuț Aconstantinesei, Anca & Alina Albătoaie, Marcel Alexa, Larisa Apostoliu, Aurel Azamfirei, Claudia-Ionela Babii, Silviu Babii, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Lush Burlacu, Rodica Cojocariu, Mihaela Croitoru, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Lila Lungulescu, Iuliana Mațoschi, Dan Mocrei, Carmen Nicolau, Gianina Iuliana Pralea, Florin Prodan, Anca Sofian, Carmen-Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Mihaela Timofte, Constantin Dorel Ungureanu, Hugo Constantin Ungureanu și Ioan Zobu.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 12 ianuarie 2025, ora 11.30. Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 10-20 ianuarie 2025, între orele 9.00-16.30. Intrarea este gratuită.

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Publicat

Publicitate

Ziua Culturii Naționale, marcată anual în România și în Republica Moldova pe 15 ianuarie, dată în care se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), este sărbătorită la Muzeul Național al Literaturii Române Iași printr-o serie de evenimente și expoziții speciale.

Evenimente culturale și artistice:

→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, elevi ai Liceului Teoretic „Miron Costin” Iași vor descoperi expoziția permanentă a „casei cu ferestrele toate luminate”, aflând povestea ceasului de aur al poetului Mihai Eminescu, în cadrul unei activități de educație muzeală și literară. Coordonatoare: Iunia-Maria Ștefan.

→ La Muzeul „Mihai Codreanu” – Vila Sonet, va avea loc prima ședință din acest an a Atelierului de lectură Junimea XXI, lectură publică care-l va avea invitat pe poetul Radu Andriescu, fiind transmisă live pe canalul de Youtube al MNLR Iași și pe pagina de Facebook Junimea XXI. Coordonator: Cătălin-Mihai Ștefan.

→ La Muzeul „Nicolae Gane” – Galeria Artei Ieșene, publicul o va întâlni pe Laura Candet, care va picta în timp real, inspirația fiind poezia Dependență de Robert Vladu, în cadrul proiectului Art in Progress. Coordonatoare: Cezara Moraru.

→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, în sala Studio J se va desfășura spectacolul-experiment Laborator coregrafic Cehov – monologul Ninei, susținut de studenți din anul III, specializarea Coregrafie, Facultatea de Teatru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași. Coordonator: Călin Ciobotari.

Publicitate

Expoziții:

→ Muzeul „Mihai Eminescu”: instalația artistică conceptualizată pe versuri eminesciene Noi, ce din mila Sfântului/ Umbră facem Pământului, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană București și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Beatrice Panțiru.

→ Muzeul „Mihai Eminescu”: expoziția foto-documentară Eminescu – dramaturg, teoretician, traducător și critic teatral, organizată în oglindă cu Muzeul Brăilei „Carol I”, cu sprijinul Arhivelor Statului Iași. Curator: Laura Terente.

→ Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad: este itinerată expoziția foto-documentară Amintiri din Junimea, expoziție organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași în colaborare cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Lăcrămioara Agrigoroaiei.

Mai multe detalii se găsesc pe site-ul: www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Octavian Poduț va fi înmormântat la Tocileni, lângă biserica pe care abia începuse să o construiască

Publicat

Publicitate

Părintele Marin Octavian Poduț va fi înmormântat lângă biserica pe care abia începuse să o construiască. Familia a anunțat că trupul neînsuflețit a fostdepus la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni, județul Botoşani. Slujba de înmormântare va avea loc duminicǎ 12.01.2025 la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni.

 

„Cu nemărginită și profundǎ durere anunțǎm trecerea în neființă a celui care a fost preot paroh timp de 44 de ani al Parohiei Tocileni, Protopopiatul şi județul Botoșani, Poduț Marin Octavian, tatǎ şi soț devotat. Trupul neînsuflețit este depus la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni, județul Botoşani. Slujba de înmormântare va avea loc duminicǎ 12.01.2025 la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni”, este anunțul transmis de familia îndurerată.

Părintele Octavian Poduț a trecut la cele veșnice în noaptea de miercuri spre joi, în urma unui infarct.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O nouă zi liberă pentru bugetari: Minivacanță de patru zile în luna mai. HG, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri

Publicat

Publicitate

Guvernul va stabili, în ședința de vineri, că ziua de 2 mai va fi liberă pentru bugetari. Astfel, aceștia vor avea o nouă minivacanță, în perioada 1 mai (joi) – 4 mai (duminică), scrie alba24.ro.

„Pentru personalul din sistemul bugetar, ziua de 2 mai 2025 se stabilește ca zi liberă”, potrivit proiectului de hotărâre de Guvern care figurează pe ordinea de zi a ședinței de vineri.

Potrivit documentului, pentru recuperarea zilei de muncă, instituțiile şi autoritățile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități şi instituții publice.

„Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, se propune ca ziua de 2 mai 2025 să fie declarată zi liberă, întrucât aceasta se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal, conform legii”, se arată în Nota de fundamentare a hotărârii.

La capitolul impact social se menționează: „Prezentul proiect de act normativ are în vedere asigurarea unei utilizări mai eficiente a duratei timpului de muncă, precum și crearea de timp liber în vederea recuperării capacității de muncă pentru personalul instituțiilor și autorităților publice”.

Zile libere în 2025

Publicitate

Anul 2025 aduce pentru români 17 zile libere legale. Sunt șapte minivacanțe de care vor putea beneficia cel puțin bugetarii.

De asemenea, în cinci luni din 2025, respectiv februarie, martie, iulie, septembrie și octombrie, nu este prevăzută nicio zi liberă legală.

Zile libere 2025: ianuarie
1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
2 ianuarie (joi) – Anul Nou
6 ianuarie (luni) – Boboteaza
7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
Zile libere 2025: aprilie
18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Zile libere 2025: mai
1 mai (joi) – Ziua Muncii
Zile libere 2025: iunie
1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Zile libere 2025: august
15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
Zile libere 2025: noiembrie
30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
Zile libere 2025: decembrie
1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
Minivacanțe în anul 2025
Pentru anul 2025 sunt planificate mai multe minivacanțe:

Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică)
Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile de Paște 2025)
Minivacanță: 1-4 mai (4 zile de Ziua Muncii)
Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile de Rusalii 2025)
Minivacanță: 15-17 august (3 zile de Sfânta Maria)
Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile de Ziua Națională)
Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile de Crăciun)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending