Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.
Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.
„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”
Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.
Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.
Publicitate
În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.
„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”
Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.
Sol fertil, numai bun pentru agricultură
Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Spitalele vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor până la finalul anului, a anunțat joi premierul Marcel Ciolacu, după ce a precizat că aplicarea măsurii de eliberare din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării va fi amânată până la sfârșitul anului, relatează alba24.ro
Potrivit statisticilor, în spitalele de stat sunt vacante mii de posturi pentru medici. Cu toate că unitățile sanitare organizează frecvent concursuri, în urma acestora puține posturi sunt ocupate.
Spitalele trebuie să organizeze concursuri pentru posturile libere până la sfârșitul anului
„Astăzi, prorogăm până la sfârșitul anului aplicarea măsurii privind eliberarea din funcție a angajaților aflați la vârsta pensionării. În acest interval de timp, toată lumea va fi obligată să organizeze concursuri pentru posturile contractuale din administrația centrală și locală.
În niciun caz nu lăsăm spitale fără medici și școli fără dascăli”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, joi, la începutul ședinței de Guvern.
Reamintim faptul că Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență care stabilește că personalul contractual plătit din fonduri publice nu mai poate rămâne angajat la stat după îndeplinirea condițiilor de pensionare și emiterea deciziei.
Ordonanța de Urgență nr. 9/2025 pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, scrie Digi24.
Publicitate
Printre modificările adoptate, se numără și cea din cuprinsul Legii nr. 153/2017, referitoare la salarizarea angajaților statului.
„Art. IV. — La articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:
(10) Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei”, se arată în ordonanța citată.
Este vorba de personalul contractual din toate instituțiile publice. Astfel, persoanele pensionate nu mai pot lucra la stat, chiar dacă vor să renunțe la pensie pentru a continua activitatea.
Guvernul României a adoptat joi, 13 martie 2025, mai multe acte normative care vizează schimbarea unor reprezentanți ai executivului în teritoriu. În total, nouă prefecți și subprefecți din diferite județe ale țării au fost înlocuiți din funcții, printre care și cei doi subprefecți din județul Botoșani.
Potrivit documentelor aprobate de Guvern, prin Hotărârile nr. 18 și nr. 19 din 13 martie, Elena-Paula Cojocariu-Berențan și Cristina Breșug au fost eliberate din funcțiile de subprefecți ai județului Botoșani.
Cele două subprefecte își încheie astfel activitatea în cadrul instituției, urmând ca atribuțiile acestora să fie preluate de noul subprefect numit printr-o altă hotărâre adoptată în aceeași ședință.
Astfel, prin Hotărârea nr. 23, Gabriel Galan a fost numit în funcția de subprefect al județului Botoșani. Acesta urmează să își înceapă activitatea oficială în perioada imediat următoare și va colabora direct cu prefectul județului, Dan Nechifor, pentru a asigura reprezentarea Guvernului în teritoriu.
În perioada următoare sunt așteptate clarificări suplimentare privind motivele care au stat la baza acestor schimbări administrative, precum și obiectivele noului subprefect pentru perioada imediat următoare.
Un bărbat din județul Botoșani care, pe 24 mai 2024, a ucis o fetiță de opt ani, după ce a violat-o, a fost condamnat astăzi, joi, la 30 de ani de închisoare, potrivit unei sentințe dictate de magistrații Tribunalului Botoșani, relatează agerpres.ro.
Bărbatul, acum în vârstă de 33 de ani, a fost găsit vinovat în dosarul în care a fost acuzat de omor calificat, viol asupra unui minor și lipsire de libertate.
‘Condamnă pe inculpatul Hlibac Petrică, arestat preventiv în Penitenciarul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – ‘omor calificat’, prev. și ped. de art. 188, 189 alin. 1 lit. d, h și i din Cod penal, la pedeapsa de 24 (douăzecișipatru) de ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘viol asupra unui minor’, prev. și ped. de art. 2181 alin 1, 2 Cod penal, la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani; – ‘lipsire de libertate’, prev. și ped. de art. 205 alin 1, 3 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În temeiul art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b, art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, contopește cele trei pedepse principale și cele două pedepse complementare și aplică pedeapsa cea mai de grea de 24 de ani închisoare, pe care o va spori cu o treime din cuantumul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 30 (treizeci) de ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani’, se arată în soluția instanței.
Victima era nepoata agresorului.
Fetița de opt ani a fost găsită moartă, în noaptea de 23 spre 24 mai 2024, într-o lizieră de salcâmi de la marginea localității Jijia, comuna Albești, după ce dispăruse de acasă.
Fetița a părăsit domiciliul în jurul orei 20,00 pentru a se deplasa la unchiul său, care locuiește în apropiere, fără a mai reveni și fără a ajunge la ruda spre care se îndreptase. Pentru identificarea autorului, în zonă au fost mobilizate, la momentul respectiv, peste 100 de forțe de ordine.