Connect with us

Actualitate

Botoșani: Secretul amar al sărăciei din comunele nevoiașe. Cum a dus vânzarea pământului la ruinarea țăranilor

Publicat

Publicitate

Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.

Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.

„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”

Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.

Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.

Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache

„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.

Publicitate

În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.

„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”

Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.

Sol fertil, numai bun pentru agricultură

Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Trei echipe pe podium, la finalul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete

Publicat

Publicitate

În perioada 15-18 mai 2025, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a fost gazda Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete, ediția 2024-2025.

Trei echipe au urcat pe podium la finalul competiției și au fost premiate ieri la festivitatea de închidere a olimpiadei:

Locul I – Liceul Teoretic „Jozef Tajovsky” Nădlac, jud. Arad;

Locul al II-lea – Liceul Teoretic „Marin Preda” București;

Locul al III-lea – Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, jud. Constanța.

 

Publicitate

Evenimentul a fost  organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Vorona.

„Felicitări tuturor voleibalistelor participante care, indiferent de locul ocupat în clasament, au demonstrat nu doar calități sportive remarcabile, ci și caracter, respect față de adversar și dăruire față de echipă!

Felicitări cadrelor didactice și antrenorilor care au fost alături de aceste fete pas cu pas, motivându-le și pregătindu-le pentru performanță!

Felicitări echipelor și sportivelor câștigătoare, celor care, prin pasiune pentru volei, pun bazele viitorului sportului românesc!

România are nevoie de generații puternice, motivate și curajoase – precum aceste fete!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Economie

Angajatori din Botoșani, sancționați pentru neplata salariilor. Peste 110.000 lei din amenzi, în doar o lună

Publicat

Publicitate

În cursul lunii aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 50 controale. Au fost dispuse 74 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenționale, reprezentând amenzi în valoare de 110.500 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neplata salariilor;

– neplata orelor de muncă suplimentare;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

– lipsa evidenței timpului de muncă;

Publicitate

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către    salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

– încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților și transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(2) din Legea nr.53/2003);

– obligația angajatorului de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de către salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (art.119 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– completarea registrului general de evidență a salariaților cu date eronate sau incomplete (art.8 alin.(3) lit.b) din H.G. nr.905/2017).

De asemenea, în luna aprilie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 203 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 40 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 3 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 183 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii aprilie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 40 agenţi economici, din care au fost sancționați 20, au fost constatate 38 neconformităţi şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 9 evenimente de

către angajatori;

– 5 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial  de Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani către Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, 5 cu incapacitate temporară de muncă și una accidentată mortal.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– nepurtarea echipamentului individual de protecție;

– necomunicarea evenimentelor;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în muncă.

                  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna aprilie, în domeniile de competență, este de 155.500 lei.                 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele din diaspora. Europa de Vest a votat masiv cu George Simion. Harta votului

Publicat

Publicitate

Românii din SUA, Republica Moldova, China și Rusia au votat în majoritate Nicușor Dan, în timp ce George Simion s-a impus în Europa de Vest, relatează ADEVĂRUL.

Rezultatele din diaspora

George Simion a obținut 912.553 de voturi în diaspora, iar Nicușor Dan 720.996, respectiv 55,86 % – 44,14 % din voturile exprimate.
Potrivit datelor centralizate din secțiile de votare din străinătate, Nicușor Dan a obținut majoritatea voturilor în 83 de regiuni ale lumii, în timp ce liderul AUR a fost preferat în doar 11 regiuni, în Europa de Vest. George Simion a reușit să câștige în mai multe state vest-europene, cunoscute pentru prezența masivă a românilor, dar diaspora globală s-a pronunțat clar în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul Capitalei a dominat în Europa Centrală și de Est – Polonia (81,59%), Ucraina (75,29%), Bulgaria (76,63%) – dar și în Australia (73,14%) și Noua Zeelandă (87,71%). America și Asia (Japonia 90,06%, China 84,23% și India 81,13%) au votat covârșitor în favoarea lui Dan, aceeași tendință menținându-se și în America de Sud: Columbia (92,59%), Peru (88,89%) și Brazilia (86,7%).

Nicușor Dan a reușit să convingă românii să voteze pentru el și să-și schimbe votul față de primul tur în: Portugalia, Danemarca, Țările de Jos, Rusia, Ucraina, Belarus, Israel, Turcia, Grecia, Brazilia, Etiopia, Zimbabwe, liban, Siria, Iordan.

Liderul AUR George Simion a primit cele mai multe voturi în:

– Spania – 67,98%

Publicitate

– Germania – 68,31%

– Cipru – 67,64%

– Italia – 66,78%

– Austria – 66,09%

– Belgia – 65,41%

– Marea Britanie – 58,46%

– Franța – 57.25%

– Irlanda – 53.3%

– Islanda – 53%

– Norvegia – 50.04%.

În restul ţărilor, Nicuşor Dan a obţinut mai multe voturi decât George Simion. Noul președinte a obținut cel mai mare procent în Republica Moldova – 88%. În China, Nicușor Dan a fost votat de 84.23% din români, iar în Rusia de 58.65%.

Cu toate acestea, după centralizarea tuturor voturilor, Simion conduce în diaspora cu 55,86%, cu o diferență de 191.557 voturi față de Nicușor Dan însă nu a fost suficient pentru victorie.

Peste 11,6 milioane de români au votat duminică, 18 mai, pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani. După centralizarea tuturor proceselor verbale, rezultatele arată că Nicuşor Dan a obţinut 53,60% din voturi, iar George Simion – 46,40%.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Economie

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)

Publicat

Publicitate

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie, într-o perioadă în care provocările economice riscă, în continuare, să ducă România în zona de junk, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.

‘Nicușor Dan are obligația de a reclădi încrederea investitorilor și de a pune în practică reformele esențiale pentru România. Va fi, cu singuranță, cel mai greu mandat de președinte din istoria recentă. Nicușor Dan vine la Palatul Cotroceni într-o perioadă în care România este aproape de junk, de economie nerecomandată investițiilor. Iar această perspectivă nu este cauzată de evoluția business-ului, de dinamica sectorului privat ci de eșecul politicilor publice în zona de administrare a banilor publici. Noul președinte își preia mandatul într-o perioadă în care deficitul bugetar al României a atins un nivel istoric, demn de o țară aflată în război’, se arată în analiza citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, respectarea acordului cu UE privind deficitul bugetar trebuie să devină principala prioritate a noului guvern de la București.

‘Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare și sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esențială pentru România”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de formarea noului guvern, o primă dovadă concretă a angajamentelor noii puteri va fi dată de programul de guvernare.

‘Avem nevoie de un guvern format din experți, din oameni cu experiență și expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realitățile economice, un program cu un timeline foarte clar și cu măsuri menite să limiteze risipa banului public și să susțină economia’, arată analiza Frames.

Publicitate

Creșterea taxelor reprezintă un adevărat sepuku financiar, menționează sursa citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, noul Guvern ar trebui să evite pe cât posibil creșterea taxelor, o măsură care riscă să ducă economia în recesiune.

‘Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de față, sunt într-o situație de risc economic – oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar și accesului limitat la creditare. Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom crește taxele și le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărți de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuși pe lanțuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business”, mai arată analiza.

Potrivit experților, creșterea TVA, a taxei pe venituri, a accizelor etc ar trebui să fie ultima soluție la care noua guvernare să apeleze.

‘Există date încurajatoare în privința încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne așteaptă un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie și probabil și a liberalizării pieței de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulți bani la buget. Să nu ne pripim să creștem taxele și să căutăm soluțiile alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condițiile în care există o mulțime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri și servicii la investițiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocațiile pentru copii”, afirmă Adrian Negrescu.

În plus, noua administrație de la București va trebui să renunțe ‘la ideile aberante’ privind plafonarea prețurilor, subliniază analiștii.

‘Plafonările la alimente n-au funcționat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcționeze după principiile economiei de piață , să încurajăm concurența nu să stabilim, arbitrar, prețurile și tarifele”, afirmă aceștia.

Reformele sunt cruciale, mai arată analiza.

Dincolo de reducerea deficitului public și menținerea nivelului de taxare, noua putere reprezentată de Nicușor Dan va trebui să pună în practică toate reformele amânate din considerente electorale de către fostele guvernări, precizează autorii cercetării.

‘Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu își mai permite să plătească o sumă uriașă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanța nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile și celelalte facilități acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza și rezultatele pozitive”, arată analiza.

Reforma salarizării va trebui să fie însoțită de mult dorita reformă administrativă, pe care președintele și viitorul cabinet vor trebui să o pună în practică.

‘Avem aceeași organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic și social, s-au produs mișcări ample de populație, iar arhitectura de instituții publice trebuie să urmeze acest trend. O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile orașe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educație, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploiești sau din Videle să ajungă rapid la București unde să lucreze și apoi să revină rapid în comunitatea locală. Enclavizarea economică e o realitate și trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică și socială”, spune Negrescu.

Un alt capitol important din seria de reforme pe care noua administrație va trebuie să se focuseze o reprezintă zona fiscală, acolo unde este nevoie de soluții concrete pentru a da încredere investitorilor și a insufla predictibilitate mediului economic.

‘Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice și credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susținerii business-ului și eliminării birocrației excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menținerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie. Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie și să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluții menite să limiteze fraudele cu TVA”, mai arată analiza Frames.

Potrivit experților, statul trebuie, totodată, să găsească soluții pentru a impozita sumele nejustificate și a taxa veniturile exportate în paradisurile fiscale.

Guvernele ultimilor ani s-au lăudat excesiv cu investițiile făcute de statul român drept o soluție economică menită să aducă creștere economică. Realitatea a arătat că multe dintre ele au fost ineficiente, costisitoare și fără efect în economia reală.

‘Ne-am propus prea multe și am făcut prea puține. PNRR-ul a fost un fel de șaorma cu de toate la capitolul investiții. În loc să ne focusăm pe investițiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică și depozitare, am cheltuit miliarde pe construcția de stadioane, săli de sport, rețele de gaz în localități părăsite etc. Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puțin în Capitală, nicio școală nouă. Trebuie să ieșim din această paradigmă a investițiilor fără cap și să ne focusăm pe infrastructură, energie și servicii sociale – esența dezvoltării unei Românii prospere în viitor”, arată analiza.

Focusul pe investițiile cu potențial de dezvoltare pe orizontală este necesar mai cu seamă că, în următorii ani, banii europeni vor fi din ce în ce mai puțini, iar focusul Bruxelles-ului se va muta de la infrastructură și servicii sociale la economie, la inovație și dezvoltare.

‘Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislație favorabilă parcurilor industriale, investițiilor greenfield și atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului și să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile. Este nevoie, de exemplu, de o legislație coerentă și favorabilă atragerii fondurilor de investiții care să vină cu alternativa pentru business la finanțarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital și să susțină companiile românești cu potențial, să le ofere finanțare și expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiții care să susțină inovația, performanța și lanțurile de business autohtone’, a declarat Negrescu.

Totodată, reforma pensiilor și a pieței muncii trebuie să fie ‘în prim-plan’.

O altă reformă crucială care va trebui să fie pusă în practică în următorii ani va fi cea a pieței muncii, strâns legată de cea a pensiilor.

Potrivit experților, România are nevoie de o regândire a taxării în zona forței de muncă, menită să stimuleze crearea de locuri de muncă și să crească salariile.

‘Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă și o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activități, mai multe venituri, să sprijinim inițiativa privată și, în primul rând, crearea de locuri de muncă’, susțin experții Frames.

O extindere a sistemului bonurilor de masă este, de asemenea, necesară având în vedere focusul angajaților pe acest beneficiu și a efectelor sale pozitive, mai ales în zona reducerii evaziunii fiscale din industria alimentară și cea a serviciilor.

Reforma pieței muncii este strâns legată de cea a pensiilor, o problemă care se dovedește a fi o ‘bombă cu ceas’ în România.

‘În orizontul anului 2030 vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condițiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depășește deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalității prin susținerea familiilor cu facilități fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan’, a adăugat Negrescu.

Potrivit experților de la Frames, acestea sunt doar câteva dintre reformele pe care noua putere va trebui să le pună în practică. Esențială, din această perspectivă, va fi atragerea expertizei din sectorul privat, un joint venture între stat și privat pe zonele de dezvoltare economică, de monitorizare a performanței statului, de dezvoltare a unei legislații favorabile, adaptată noii realități economice fiind absolut esențială. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending