Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.
Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.
„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”
Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.
Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.
Publicitate
În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.
„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”
Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.
Sol fertil, numai bun pentru agricultură
Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Noaptea trecută, mai multe comune din județele din nordul și centrul țării au fost „vizitate” de tineri puși pe șotii, care au ținut în viață una dintre cele mai vechi tradiții românești: furatul porților. Odată cu seara de Sfântul Andrei și începutul iernii, obiceiul a revenit în forță, iar oamenii s-au trezit dimineața fără poarta din fața casei.
În unele localități, proprietarii au reacționat pe rețelele sociale, cerându-le hoților de ocazie să returneze porțile cât mai repede. „Persoana care mi-a furat poarta să mi-o aducă înapoi, altfel fac plângere la poliție cu dovada video de pe camerele de înregistrare”, a scris un localnic nemulțumit.
Tradiția spune că porțile se fură în special din gospodăriile unde locuiesc fete de măritat, pentru a face haz, a testa vigilența familiei și, uneori, pentru a transmite un mesaj subtil pretendenților. Chiar dacă în trecut totul se rezolva prin râsete și glume, vremurile s-au schimbat.
Tot mai multe gospodării sunt dotate cu camere de supraveghere, iar tinerii care păstrează tradiția ajung acum înregistrări clare pe video. „Avem imagini cu tot ce s-a întâmplat. Sperăm că le vor aduce înapoi, că altfel chiar trebuie să facem plângere”, spun alți localnici care s-au trezit fără poartă la prima oră a dimineții.
În unele sate, furarea porților s-a transformat într-un fel de competiție. Cine adună cele mai multe porți într-o noapte, le afișează apoi în mijlocul satului sau pe uliță, spre amuzamentul comunității. În altele, tradiția este pe cale de dispariție, fiind privită cu reticență, mai ales de cei care sunt nevoiți să-și recupereze porțile cu zeci de kilograme în spate.
Polițiștii atenționează că, deși tradiția este veche și bine cunoscută, atunci când proprietarii depun plângere, fapta este cercetată ca atare, iar „șotii” pot deveni rapid dosare penale.
Publicitate
Chiar și așa, tradiția nu dă semne că ar dispărea prea curând. În această dimineață, în multe comune, oamenii încă își caută porțile prin vecini sau așteaptă ca făptașii să le lase înapoi noaptea, discret, fără explicații.
Polițiștii din Darabani au scos din trafic un șofer care se afla la volan într-o stare avansată de ebrietate, punând în pericol siguranța tuturor participanților la trafic. Incidentul s-a petrecut în dimineața zilei de 29 noiembrie 2025, în comuna Coțușca, acolo unde echipajele de patrulare efectuau verificări de rutină.
În timpul controlului, polițiștii au observat imediat că bărbatul aflat la volan, un localnic de 55 de ani, emana halenă alcoolică, motiv pentru care au decis testarea acestuia cu aparatul etilotest. Rezultatul afișat a fost unul îngrijorător: 1,31 mg/l alcool pur în aerul expirat, valoare care depășește de peste șase ori limita legală.
Pentru continuarea procedurilor, șoferul a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge pentru stabilirea exactă a alcoolemiei. Polițiștii transmit că, în baza rezultatului, vor fi dispuse măsurile legale necesare.
Echipajele atrag atenția, din nou, asupra pericolului uriaș pe care îl reprezintă conducerea sub influența alcoolului. În astfel de situații, nu doar șoferul își pune viața în pericol, ci și pe a celorlalți participanți la trafic.
Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului, faptă care se pedepsește cu închisoare sau amendă penală, în funcție de circumstanțe și de alcoolemia stabilită prin analize.
Polițiștii din Botoșani și Dorohoi au desfășurat, în perioada 28-29 noiembrie 2025, două acțiuni de amploare pentru prevenirea infracțiunilor stradale și pentru creșterea siguranței rutiere în contextul minivacanței de 1 Decembrie. Zeci de echipaje au fost mobilizate atât în municipiul Dorohoi, cât și pe drumurile cu risc ridicat din județele Botoșani.
În Dorohoi, polițiștii de la municipiu, sprijiniți de secțiile rurale Mihăileni, Dorohoi și Pomârla, au legitimat aproximativ 130 de persoane și au verificat 112 autovehicule. În urma neregulilor descoperite, au fost aplicate 51 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală depășind 10.000 de lei. Totodată, oamenii legii au reținut patru permise de conducere pentru încălcări ale legislației rutiere.
În aceeași perioadă, polițiștii rutieri din Botoșani și Suceava au organizat o acțiune comună pentru verificarea respectării regimului legal de viteză, vizând în special sectoarele de drum unde se produc frecvent accidente. În doar câteva ore de verificări, polițiștii botoșăneni au aplicat 29 de sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 28.000 de lei, dintre care 20 pentru depășirea vitezei maxime admise.
În urma acțiunilor, au fost reținute opt permise de conducere, șoferii fiind surprinși circulând cu viteză excesivă în zone cu risc. Oamenii legii transmit că astfel de verificări vor continua în perioada minivacanței, iar scopul lor este reducerea numărului de accidente și menținerea unui climat de ordine publică.
Polițiștii reamintesc conducătorilor auto că respectarea vitezei legale reprezintă una dintre cele mai importante condiții pentru prevenirea evenimentelor rutiere grave și reducerea riscurilor pentru toți participanții la trafic.
Un tânăr de 37 de ani din Trușești a ajuns în atenția polițiștilor după ce a fost depistat conducând un autoturism, deși nu avea permis și se afla sub influența alcoolului. Incidentul a avut loc pe 26 noiembrie 2025, pe drumul județean DJ 282, acolo unde polițiștii Secției Rurale nr. 3 Hlipiceni au oprit în trafic vehiculul condus de acesta.
În timpul controlului, oamenii legii au observat că șoferul emana halenă alcoolică. Testarea cu aparatul etilotest a confirmat suspiciunea, rezultând o valoare de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care tânărul a fost transportat la spital pentru recoltarea probelor biologice. Deși procedura este obligatorie în astfel de situații, acesta a refuzat prelevarea mostrelor.
Verificările au scos la iveală alte două nereguli grave: bărbatul nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, iar numerele provizorii ale autoturismului erau expirate încă din luna ianuarie a acestui an. În consecință, polițiștii au deschis un dosar penal pentru trei infracțiuni – conducere sub influența alcoolului, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice și conducerea unui vehicul neînmatriculat.
După administrarea probatoriului, tânărul a fost prezentat instanței de judecată pe 28 noiembrie 2025, magistrații dispunând măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. În această perioadă, acesta este obligat să respecte toate condițiile impuse de lege.