Connect with us

Actualitate

Botoșani: Secretul amar al sărăciei din comunele nevoiașe. Cum a dus vânzarea pământului la ruinarea țăranilor

Publicat

Publicitate

Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.

Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.

„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”

Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.

Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.

Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache

„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.

Publicitate

În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.

„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”

Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.

Sol fertil, numai bun pentru agricultură

Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Clement, episcopul Romei

Publicat

Publicitate

Fericitul şi înţeleptul Clement era roman de neam şi a fost adus la credinţă de marii Apostoli Petru şi Pavel. Făcându-se propovăduitor al Evangheliei şi scriind Aşezămintele Sfinţilor Apostoli, a fost făcut episcop al Romei.

În timpul acesta s-a petrecut o mare dezbinare în Biserica din Corint, dar Sfântul Clement, în numele bisericii din Roma, scrie corintenilor o vestită epistolă, care fiind citită în biserici îi face pe credincioşi să-şi recunoască greşeala şi să se întoarcă la calea cea dreaptă.

Fiind prins de împăratul Domiţian, a fost chinuit şi izgonit la o cetate pustie de lângă Cherson şi acolo, legându-i-se de grumaji o ancoră de fier, l-au aruncat în adâncul mării şi aşa s-a sfârşit de trei ori Fericitul.

Tradiţia spune că de atunci şi în urmă, în fiecare an, la pomenirea Sfântului Clement se depărta apa de la mal ca la trei mile, lăsând să meargă ca pe uscat pe cei ce se duceau acolo să prăznuiască şapte zile, făcând astfel mare bucurie celor ce nădăjduiau în Dumnezeu.

Odată, s-a întâmplat că a fost uitat de părinţi un copil mic, iar marea întorcându-se şi acoperind locul, acesta a fost găsit, în anul următor. El şedea sănătos lângă mormântul Sfântului şi fiind întrebat cum a fost hrănit şi păzit nevătămat, a răspuns că l-a hrănit Sfântul cel ce zăcea acolo, păzindu-l nevătămat de fiarele mării, cu darul rugăciunilor sale.

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Tăierea ilegală a arborilor din spațiile verzi ale orașelor ar putea fi pedepsită cu până la trei ani de închisoare

Publicat

Publicitate

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat duminică lansarea unei Ordonanțe de urgență care înăsprește drastic sancțiunile pentru oricine taie fără drept arborii din zonele verzi urbane, un fenomen care, potrivit autorităților, a luat amploare în ultimii ani. Proiectul vine în contextul în care tot mai multe orașe reclamă pierderea spațiilor verzi, iar comunitățile locale cer intervenții ferme pentru protejarea zonelor cu rol esențial în reducerea poluării și în menținerea calității vieții, relatrează alba24.ro.

Proiectul modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

„De zi de weekend, o veste bună: tocmai a fost pus în transparență ordonanța pe care o să o propun pentru ca tăierile cum au fost cele din parcul IOR să fie infracțiuni.

P.S. Sunteți și voi curioși cine sunt oamenii care vor spune imediat că e greșit rău acest proiect, dar că ei, sigur, susțin de principiu să fie protejate spațiile verzi?”, a scris Diana Buzoianu, pe pagina sa de Facebook.

Tăierea ilegală a arborilor de pe spațiile verzi din localități ar putea fi pedepsită cu până la 3 ani de închisoare.

Potrivit proiectului, „tăierea, distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate   pe   spațiile   verzi din intravilanul localităților, având o suprafață de peste 500 m.p, aflate în proprietatea publică sau în privată, inclusiv cele încadrate la categoria de folosință a terenurilor curți construcții, definite în conformitate cu normele tehnice pentru   introducerea cadastrului general, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Ministrul Mediului anunța în urmă cu câteva zile că prețul mediu luat avut în vedere de autorități pentru calcularea prejudiciilor cauzate de tăierile ilegale de lemn este, astăzi, de 164 de lei, deși tariful mediu pentru un metru cub de lemn se situează la 272 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Publicitate

„Știți cum se calculează prejudiciile în dosare pe tăieri ilegale? Se înmulțesc metri cubi de lemn tăiați ilegal cu prețul mediu pentru un metru cub. Știți care e prețul mediu luat în calcul de autorități pentru calcularea acestor prejudicii? 164 de lei.

Asta deși prețul mediu real este mult mai mare de ani de zile. Și, uite așa, ajung unii infractori să fie considerați că au produs prejudicii mult mai mici decât cele reale. Bine, bine dar cum se stabilește care e prețul mediu pentru un metru cub de lemn luat în calcul în astfel de cazuri de autorități? Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are această datorie prin lege pe care trebuie să o inițieze.

De 8 ani această lege nu a mai fost updatată, deși prețul mediu pentru un metru cub de lemn, conform datelor de la INS, este de 272 de lei”, a scris luni, pe Facebook, Diana Buzoianu.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 23 noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 noiembrie 2025:

Loto 6 din 49: 12, 20, 11, 17, 26, 39

Loto 5 din 40: 17, 7, 19, 23, 40, 11

Joker: 38, 12, 43, 13, 20 + 11

Noroc: 2 7 1 3 3 8 5

Publicitate

Noroc Plus: 4 9 4 1 6 0

Super Noroc: 0 0 0 0 6 6

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele defecte în 30 de zile. Legea a fost promulgată

Publicat

Publicitate

Comercianții care nu înlocuiesc produsele neconforme în termen de cel mult 30 de zile riscă amenzi de până la 25.000 de lei, potrivit noilor reglementări în domeniul protecției consumatorilor. Măsura vizează atât produsele cumpărate din magazine fizice, cât și pe cele achiziționate online, iar sancțiunile se aplică în toate situațiile în care clientul constată o neconformitate și solicită înlocuirea produsului. Autoritățile transmit că noile reguli urmăresc protejarea consumatorilor și responsabilizarea comercianților care tergiversează rezolvarea sesizărilor.

„Am promulgat săptămâna aceasta legea care introduce amendarea comercianților cu sume cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a înlocui produsele achiziționate, fie fizic, fie online, atunci când cumpărătorul constată o neconformitate în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție.

Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a scris președintele Nicușor Dan, duminică, pe pagina de Facebook, relatează și alba24.ro.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la finalul lunii octombrie un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravențiilor și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

În expunerea de motive se arată că Ordonanța de urgență nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a bunei funcționări a pieței interne.

Potrivit inițiatorilor, ordonanța prevede următoarele: „consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile calendaristice”, dar, din păcate, aceasta nu a dispus și sancțiunile aplicabile pentru abaterile de la aceste prevederi, respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în termenul stipulat de lege.

Publicitate

„Absența sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme. Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 și includerea în categoria contravențiilor sancționate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat inițiatorii proiectului.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending