Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.
Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.
„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”
Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.
Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.
Publicitate
În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.
„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”
Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.
Sol fertil, numai bun pentru agricultură
Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ceața densă a coborât, joi seară, peste județul Botoșani și afectează vizibilitatea pe mai multe drumuri din județ, avertizează Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române.
La ora 18:00, șoferii raportează condiții dificile de deplasare, în special în zonele joase și pe tronsoanele expuse fenomenelor meteo, vizibilitatea fiind redusă sub 200 de metri și, pe alocuri, chiar sub 50 de metri.
Traficul se desfășoară în condiții similare și în alte județe din țară, însă pentru Botoșani, fenomenul este accentuat în această seară, iar autoritățile recomandă prudență maximă. Polițiștii îi îndeamnă pe conducătorii auto să reducă viteza, să folosească luminile de întâlnire și proiectoarele de ceață, să evite depășirile riscante și să păstreze o distanță de siguranță mult mai mare față de vehiculul din față.
Și pietonii sunt sfătuiți să fie extrem de atenți, să traverseze doar prin locuri marcate și iluminate și doar după ce se asigură că șoferii le-au observat intenția. În condiții de vizibilitate redusă, deplasarea pe marginea carosabilului trebuie evitată pe cât posibil.
Autoritățile transmit că fenomenul poate persista în următoarele ore, iar șoferii sunt rugați să adapteze permanent viteza la condițiile de drum, pentru a evita accidentele.
Modernizarea drumului național DN 28B Târgu Frumos – Botoșani primește un nou impuls de la Guvern. Executivul a aprobat, în ședința din 11 decembrie, o hotărâre prin care sunt reaprobați indicatorii tehnico-economici ai investiției „Modernizare DN 28B Târgu Frumos – Botoșani, km 0+000 – km 76+758”, ce traversează județele Iași și Botoșani.
Potrivit documentului adoptat, valoarea totală a proiectului este actualizată la 576,116 milioane de lei. Banii vin din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, dar și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 12 luni, ceea ce înseamnă că, odată finalizate procedurile administrative și de finanțare, tronsonul Târgu Frumos – Botoșani ar putea intra într-un ritm susținut de șantier. Obiectivul este esențial pentru legătura rutieră a județului Botoșani cu restul țării, DN 28B fiind principala arteră spre Iași, București și vestul țării.
Guvernul subliniază, în motivarea hotărârii, că prioritatea este punerea în siguranță a sectorului de drum și a lucrărilor deja executate, în contextul creșterii continue a traficului și a dezvoltării parcului auto național și internațional. Modernizarea vizează atât îmbunătățirea stării tehnice a carosabilului, cât și creșterea confortului și a siguranței circulației pentru șoferi și pasageri.
Actualizarea indicatorilor tehnico-economici era necesară pentru a ține cont de noile condiții de piață, de costurile materialelor și de cerințele de finanțare europeană, astfel încât proiectul să poată fi dus la bun sfârșit fără blocaje.
Pentru botoșăneni, modernizarea completă a DN 28B înseamnă timpi mai scurți de deplasare, costuri mai mici pentru transportatori, dar și șanse mai mari de atragere a investițiilor în județ, pe fondul unei accesibilități mai bune.
Guvernul a decis, joi, printr-o ordonanță de urgență, prelungirea până la 31 decembrie 2026 a termenelor care permit menținerea facilităților de transport acordate veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor. Măsura asigură continuitatea drepturilor prevăzute în legislația specială și evită întreruperea beneficiilor de care aceste categorii sociale depind pentru mobilitate și acces la servicii, selatează alba24.ro.
„Prin acest act normativ Guvernul prelungește până la 31 decembrie 2026 termenele necesare menținerii facilităților de transport pentru veteranii de război, văduvele de război și pensionari, prevăzute de legile speciale (Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările și completările ulterioare)”, se arată într-un comunicat al Executivului.
„Având în vedere că aceste facilităţi de transport nu au fost integrate până în prezent în cardurile de sănătate ale beneficiarilor, nu toţi deţinând un astfel de card, şi ţinând cont de faptul că utilizarea cardului de sănătate încetează odată cu emiterea cărţii electronice de identitate, OUG prevede ca facilităţile să fie acordate în continuare ca şi până acum, pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau a taloanelor speciale de călătorie, pe întreaga durată a anului 2026”, explică Guvernul.
Măsura asigură continuitatea facilităţilor de transport pentru beneficiarii legilor speciale şi previne întreruperea acordării drepturilor existente.
În prezent, asigurarea facilităților acordate la transportul intern a veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor sunt reglementate prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și de Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern și se poate face pe baza tichetelor de călătorie gratuite sau a taloanelor special de călătorie numai până la data de 31 decembrie 2025.
Conform prevederilor celor două acte normative, pentru a beneficia de facilitățile acordate prin lege, veteranilor de război, văduvelor de război și pensionarilor li se eliberează tichete de călătorie gratuite sau taloane speciale de călătorie cu reducere de 50% din costul călătoriei, după caz.
Publicitate
Prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război, s-a stabilit că pentru a putea beneficia de facilitățile prevăzute, persoanelor respective li se vor elibera legitimații de transport tip card, personalizate cu numele și codul numeric personal ale fiecărui beneficiar.
Cardul utilizat este cel emis persoanelor respective de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care va stoca în memorie numărul de călătorii la care are dreptul beneficiarul, numărul de călătorii efectuate și contravaloarea acestora.
Până în prezent, în cardul național de sănătate nu a fost cuprinsă partiția pentru transport care să asigure utilizarea facilităților la călătoria pe calea ferată a beneficiarilor legilor speciale, respectiv Legea nr. 44/1994, cu modificările și completările ulterioare precum și de Legea nr. 147/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Guvernului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a demarat colaborarea cu instituțiile implicate – Casa Națională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Rutieră Română, Compania Națională Imprimeria Națională, operatori de transport feroviar, în vederea identificării unei modalități de verificare electronică a călătoriilor efectuate de beneficiarii de facilități de călătorie, iar în funcție de rezultatul întâlnirilor, în cursul anului 2026 se va propune modificarea corespunzătoare a legislației.