Connect with us

Actualitate

Botoșani: Secretul amar al sărăciei din comunele nevoiașe. Cum a dus vânzarea pământului la ruinarea țăranilor

Publicat

Publicitate

Vânzarea pământului a băgat în sapă de lemn comunități întregi. Este vorba în special despre satele sărace din nordul Moldovei acolo unde singura avere a oamenilor erau loturile primite prin legea 18. Fără orice sursă de subzistență mulți localnici fie au plecat în străinătate, fie îndură sărăcia, scrie ADEVĂRUL.

Pentru milioane de români pământul este cea mai importantă resursă. Este vorba despre majoritatea locuitorilor de la sat, acolo unde proprietatea funciară înseamnă totodată hrană dar și venit. Mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermele agricole s-au înmulțit, au devenit mai bine organizate și cu producții mai bune. Mulți localnici, mai ales din nordul Moldovei trăiesc din vânzarea laptelui de vacă, iar suprafețele de pământ îi ajută la furajarea animalelor. Chiar și cei în vârstă care nu mai pot lucra pământul se întrețin din arendele primite de la marii fermieri, în schimbul cedării suprafeței agricole. Așa cum arată primarii, sătenii dar și mici fermieri, satele în care țăranii încă mai au pământ, sunt localități prospere. Acolo unde oamenii și-au vândut și singura sursă de subzistență bântuie sărăcia și se trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Acesta este secretul dramatic al sărăciei în multe localități rurale din România.

„Peste două treimi dintre localnici și-au vândut pământul. Cum să nu fie săraci?”

Unul dintre cele mai afectate de sărăcie este județul Botoșani, o zonă eminamente agricolă. Cu toate acestea în ultimele două decenii sunt sectoare rurale din județul Botoșani care cunosc o dezvoltare aparte, comune bogate. Iar principala sursă a bogăției este chiar agricultura, practicată acum cu mijloace ultra-moderne de către fermieri locali care au accesat fonduri europene sau efectiv s-au împrumutat la bănci pentru a se tehnologiza. Sunt însă și zone rurale în județ, care vin să confirme tristul renume al Botoșaniului. Printre acestea se află și comuna Dimăcheni, una dintre cele mai sărace din România.

Este o zonă unde aproape nu există agenți economici și se află printre cei mai mulți asistați social din județ. Locuri de muncă nu există decât în agricultură, și acelea limitate. Marinel Moruz, un mic fermier, care a ajuns și primar al localității spune că de vină pentru sărăcia lucie în care trăiesc oamenii din comună, este vânzarea pământurilor.

Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache
Sărăcia este o consecință a vânzăriii terenurilor FOTO Cosmin Zamfirache

„O localitatea care-și pierde proprietatea îi clară treaba că atunci lumea este foarte săracă. Localitatea Dimăcheni are 2/3 din suprafața agricolă vândută. Cred că ăsta este cel mai important lucru care a o dus la sărăcirea acestei comune. Vă dau un exemplu: în comunele unde nu au înstrăinat terenurile, populația trăiește foarte bine. Eu sunt un mic fermier din comuna asta. Ca mine puteau să mai fie încă minim 40 de familii. Cu acestă afaceri poți să faci ceva și în comunitatea ta. Poți să-ți ridici o locuință frumoasă, un gard, să-ți duci copii la școală. Noi am fost supuși la sărăcie dintodeauna din acest motiv, că am vândut pământul.”, spune Daniel Moruz, mic fermier dar și primar al comunei Dimăcheni.

Publicitate

În condițiile în care agricultura este singura sursă de venit la Dimăcheni, iar majoritatea oamenilor au rămas fără pământ, oricine își poate închipui cam cum stau lucrurile. Cei mai norocoși sunt cei care au dat pământul în arendă marilor fermieri din județ, o parte străini, o parte români, dar și cei care reușesc totuși să-l lucreze. Fiecare gospodărie a rămas totuși cu grădina din jurul casei, care asigură agricultura de subzistență.

„Oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Erau bucuroși că mănâncă salam”

Cei mai mulți dintre localnici regretă faptul că au dat pământul. Unul dintre aceștia, pe care l-am găsit la magazinul din sat alinându-se cu o bere, povestește cum a sărăcit comuna. „Aici erau oameni gospodari, țineam de Corlăteni înainte de Revoluție. După aceea ne-au făcut comună separată. Dar atunci în 90 a venit nebunia să vindem. Erau oameni care cumpărau pământ, fermieri mari, și străini dar și români. Aveau bani. Și oamenii erau ieșiți din sălbăticie. Au vândut să aibă bani. Erau bucuroși că mănâncă salam, că-și cumpără costum de la oraș. Da după aceea gata bani. Și pământul i-al de unde nu-i”, spune botoșăneanul. Din această cauză foarte mulți tineri au plecat în străinătate. Cei rămași se chinuie cu sărăcia. Puțini se descurcă. Au locuri de muncă în comunele învecinate sau la fermieri. „Au plecat săracii. Păi ce să facă aici. Fabrici nu-s aici, părinții au vândut pământul. Ce să facă, să moară de foame în bătătură? Cu pământul măcar mai cultivi ceva pe el, crești vaci de lapte și iaca da-i la colectare, trăiești. Sau crești niște oi, faci brânză, vinzi miei. Este ceva. Da așa nici pământ, nici loc de muncă. Au plecat”, spune o altă săteancă. Și în această situație sunt mulți localnici din Dimăcheni dar și din alte comune sărace, în special din Moldova sau Oltenia.

Sol fertil, numai bun pentru agricultură

Culmea, mulți săteni au preferat să-și vând pământul deși la Botoșani sunt soluri deosebit de fertile, care pot întreține familii întregi. Județul Botoșani are peste 400.000 de hectare de teren agricol, dintre care unele, printre care cernoziomul de Mileanca, cu o calitate greu de egalat. „În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole, Cristian Delibaș. Majoritatea marilor fermieri care au înglobat suprafețe mari de teren la Botoșani, ,mai ales prin cumpărare și arendare, sunt români. Există și investitori italieni, austrieci sau americani care fac afaceri în agricultură pe o suprafață de aproximativ 20.000 de hectare.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Doi bărbați din Leorda, trimiși în judecată după ce au încercat să se omoare cu toporul. Unul este acuzat de tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani anunță trimiterea în judecată a doi bărbați din comuna Leorda, implicați într-un conflict extrem de violent petrecut la finalul lunii octombrie.

Unul dintre inculpați, M.A.I., în vârstă de 36 de ani, a fost trimis în fața instanței în stare de arest preventiv, fiind acuzat de „tentativă la omor” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Cel de-al doilea inculpat, I.A.D., în vârstă de 42 de ani, va fi judecat sub control judiciar, fiind cercetat pentru „lovire sau alte violențe” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Potrivit anchetatorilor, faptele s-au petrecut în seara zilei de 26 octombrie 2025, în jurul orei 20:30, pe drumul public din dreptul locuinței lui M.A.I. Între cei doi exista un conflict mai vechi, iar spiritele au escaladat rapid, în prezența altor persoane din localitate.

Procurorii susțin că M.A.I. ar fi încercat să-l lovească pe I.A.D. din spate, cu un topor, vizând zona capului. În ultima clipă, I.A.D. s-a întors, a reușit să-i smulgă toporul și l-a lovit pe agresor în zona capului, într-o reacție considerată de anchetatori drept legitimă apărare. În acel moment, M.A.I. a căzut la pământ.

Conflictul nu s-a oprit însă aici. După ce adversarul său era deja căzut, I.A.D. i-a mai aplicat încă o lovitură cu toporul în zona spatelui, o acțiune despre care procurorii spun că nu mai era justificată de apărare, depășind limitele reacției legitime.

Publicitate

Prin comportamentul lor agresiv, cei doi au provocat panică și au perturbat grav liniștea publică în sat, mai arată Parchetul.

Instituția subliniază că trimiterea în judecată marchează finalizarea anchetei penale și transmiterea dosarului la instanță, dar nu înlătură prezumția de nevinovăție, de care inculpații beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: În zona montană a venit iarna. Ninsori slabe în Suceava și Neamț. Drumuri naționale perfect circulabile

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la deum trebuie să știți că iarna și-a făcut oficial apariția în nordul Moldovei. În cursul dimineții de joi, în zona montană înaltă a județului Suceava a început să ningă slab, semn că temperaturile scad treptat și că sezonul rece intră în drepturi. Precipitațiile mixte s-au extins și în zonele de altitudine mai joasă, unde s-a înregistrat lapoviță.

Fenomenul a fost observat și în județul Neamț, unde, în zona montană de pe DN 15B, Petru Vodă, s-au semnalat ninsori de scurtă durată. Șoferii aflați în tranzit au raportat condiții de vizibilitate redusă, iar imaginile surprinse pe traseu arată stratul subțire de zăpadă depus pe marginea șoselei.

Chiar și în aceste condiții de început de iarnă, carosabilul pe întreaga rețea de drumuri naționale din regiunea Moldovei se prezintă perfect circulabil, anunță autoritățile. Echipele de intervenție sunt în teren, monitorizează evoluția vremii și sunt pregătite să acționeze în cazul formării poleiului sau a ninsorilor consistente.

Meteorologii avertizează însă că zilele următoare vor aduce o răcire accentuată a vremii, în special în zonele montane. ANM a emis atenționări privind posibile precipitații mixte și temperaturi negative în timpul nopții, condiții care pot favoriza formarea poleiului.

Autoritățile rutiere fac apel la conducătorii auto să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să nu pornească la drum fără echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Lanțurile, anvelopele de iarnă și prudența rămân esențiale pentru a evita evenimentele rutiere.

Imagini surprinse în cursul dimineții pe DN 17A, Pasul Palma – Ciumârna, în județul Suceava, arată primele semne clare ale iernii care urcă dinspre zona montană spre restul regiunii. Deși iarna a început blând, promite să se instaleze rapid în Moldova. Autoritățile recomandă atenție sporită în următoarele zile.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse în această după amiază:

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Botoșani a fost amendat cu 1000 lei după ce a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie pentru un live pe telefon

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a fost amendat de polițiștii locali după ce, în seara zilei de 15 noiembrie 2025, a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie, din Centrul Istoric, pentru a realiza o transmisie live cu telefonul mobil. Incidentul a fost raportat prin Serviciul Dispecerat, iar o patrulă din cadrul Serviciului de Ordine și Liniște Publică a fost direcționată imediat la fața locului.

Polițiștii l-au somat pe tânăr să coboare de pe monument, avertizându-l că fapta reprezintă contravenție conform H.C.L. nr. 44/2025, un act normativ care reglementează gospodărirea, ordinea și curățenia în municipiul Botoșani. Potrivit acestuia, folosirea mobilierului urban sau a amenajărilor publice în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este strict interzisă.

Articolul 7, litera e) din Hotărârea Consiliului Local menționează explicit că este interzis urcatul sau șezutul pe monumente, pe pervazuri, pe treptele clădirilor sau pe marginile fântânilor arteziene. Polițiștii au explicat că astfel de reguli au scopul de a proteja patrimoniul, dar și siguranța publică.

După legitimare, persoanei i-a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, de 1000 de lei, autoritățile precizând că au ales sancțiunea minimă întrucât bărbatul a cooperat și a coborât imediat de pe monument, fără a opune rezistență.

Reprezentanții Poliției Locale reamintesc că monumentul din Piața 1 Decembrie 1918, o prezență emblematică în Centrul Vechi al municipiului, este o lucrare de mare valoare istorică și artistică. Opera aparține sculptorului Horia Miclescu și poartă denumirea completă „Compania de mitraliere maior Ignat «în atac»”, fiind una dintre cele mai recunoscute și fotografiate opere din zona istorică a orașului.

Într-un comunicat, autoritățile au făcut din nou un apel la cetățeni să respecte regulile de conviețuire și protejare a spațiilor publice, pentru a evita deteriorarea unor obiective de patrimoniu și pentru a menține un climat civilizat în Centrul Istoric.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei

Publicat

Publicitate

Deși pentru multe administrații publice locale anul 2025 a fost unul complicat, cu blocaje, întârzieri la finanțări și presiuni bugetare, comuna Manoleasa pare să fi reușit să răstoarne perspectiva.

Finalul de an găsește comunitatea cu proiecte importante aproape de linia de sosire, după ce lucrările aflate peste pragul de 50% au continuat să primească fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din programele naționale sau europene.

Primarul comunei, Cristinel Leonard Aroșculesei, explică faptul că a fost nevoie de multă insistență, documentație suplimentară și dialog permanent cu autoritățile finanțatoare pentru ca proiectele să nu fie oprite.

„Echipele au lucrat constant, chiar dacă au existat perioade tensionate. Important este că în acest moment investițiile sunt pe ultima sută de metri și se apropie de recepție”, a precizat edilul.

Printre cele mai vizibile proiecte se numără dispensarul medical din Manoleasa, o investiție de aproximativ 2,3 milioane de lei, care aduce comunității un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale, cu săli de consultații, zonă de tratamente și condiții decente pentru personalul medical. Primăria transmite că recepția lucrărilor va avea loc chiar în luna decembrie.

Publicitate

Tot la capitolul infrastructură socială, căminele culturale din Manoleasa și Zahoreni, finanțate cu 3,3 milioane de lei, sunt finalizate și pregătite pentru recepție. Clădirile au fost consolidate, modernizate și dotate, pentru ca localnicii să aibă spații adecvate pentru evenimente comunitare, activități culturale și programe educative.

O componentă majoră a investițiilor din 2025 o reprezintă drumurile realizate prin Programul Național “Anghel Saligny”, cu o valoare totală de 14,1 milioane de lei. Lucrările din satele Sadoveni, Zahoreni, Manoleasa și Liveni sunt finalizate, iar recepțiile se desfășoară în aceste zile. După ani de zile de așteptări, de acum, localnicii vor circula, în sfârșit, pe drumuri asfaltate și moderne.

În paralel, primăria derulează și proiecte finanțate prin AFIR, tot pentru infrastructura rutieră. Acestea se află într-un stadiu avansat de execuție, iar administrația estimează că vor putea fi gata în termenii stabiliți în contractul cu constructorii.

„Ne-am dorit ca oamenii să simtă la propriu că lucrurile se schimbă în bine, iar drumurile, dispensarul sau căminele culturale sunt investiții pe care le așteaptă demult. Continuăm să lucrăm cu aceeași determinare”, a mai spus primarul Aroșculesei.

Pentru Manoleasa, finalul de an nu înseamnă doar închiderea unor proiecte, ci și deschiderea unei noi etape. Administrația locală pregătește deja documentația pentru alte investiții în 2026, mizând pe experiența acumulată și pe noile oportunități de finanțare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending