O veste a căzut ca trăsnetul peste întreaga comunitate din Neamț, dar și peste credincioșii din Botoșani și nu numai. Părintele Valeriu Secară, cunoscut drept „doctor fără de arginți”, a trecut la cele veșnice.

Pentru cei care i-au trecut pragul, părintele nu a fost doar un slujitor al altarului, ci un adevărat sprijin sufletesc și trupesc. „Cei care l-am cunoscut am simțit că era un om sfânt”, povestește o credincioasă, cu lacrimi în ochi. „Avea o misiune rară: să vindece nu doar bolile trupului, ci și rănile nevăzute, ale sufletului.”

O viață de jertfă pentru ceilalți

Deși purta el însuși povara unor suferințe, părintele Valeriu nu și-a cruțat niciodată puterile. Zi de zi, primea oameni din toate colțurile țării – unii cu boli grave, alții cu necazuri apăsătoare – și îi ajuta cu rugăciuni, cu sfaturi, cu harul și bunătatea sa.

„Era bolnav, dar nu lăsa să se vadă. Se jertfea pentru ceilalți, iar noi ne minunam de puterea lui de a ridica poverile tuturor”, mărturisește un bărbat care l-a vizitat în urmă cu câteva luni.

O comunitate îndoliată

Vestea plecării sale a adus multă tristețe și conștientizarea unei mari pierderi. „Se pare ca nu ne-am rugat destul dacă ni l-a luat Dumnezeu! .Nu ne rugăm destul pentru slujitorii altarului! Nu ii pomenim, nu le mulțumim destul, nu avem o vorbă bună pentru ei. Uneori ne purtăm ca și când e datoria lor sa ne ajute și gata! Dar nu e așa. Când dăm peste asa oameni trebuie sa ii mulțumim întâi Domnului și apoi sa purtăm acel om în rugăciune. Dacă Părintele era purtat în rugăciune de toți cei ce i-au călcat pragul și de cei ce s-au folosit și prin alte cai de învățăturile sale, nu ni-l lua Domnul asa repede.

Mulți simt că datoria lor acum este să mulțumească pentru darul de a-l fi avut aproape și să continue rugăciunile pentru sufletul său.

Înmormântarea

Potrivit anunțului parohiei, joi, 18 septembrie, de la ora 8:00, la biserica din Hlăpești, va fi săvârșită Sfânta Liturghie, urmată de slujba de înmormântare. Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să își ia rămas bun de la cel care, ani la rând, le-a fost tată duhovnicesc și sprijin.

Mulțumim, părinte Valeriu!

Părintele Valeriu Secară rămâne în memoria tuturor ca un om al lui Dumnezeu, care a știut să transforme propria suferință în dar pentru ceilalți. „Mulțumim, părinte Valeriu! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”, spun cei care l-au cunoscut și i-au simțit dragostea nemărginită.

Dumnezeu să-l odihnească în pace, alături de toți sfinții!
Veșnică pomenire părintelui Valeriu Secară!

Poveștile pot avea un gust bun! O spune o botoșăneancă ce îmbină pasiunea pentru gastronomie cu cea pentru artă. Datorită talentului său, Mariana Grigoruță a ajuns să fie cunoscută pe plan național și internațional, scrie ADEVĂRUL. 

Mofturi de copil, multă iubire și creativitate cu carul

Pe scurt, Mariana Grigoruță face mâncare artistică, adică preparate culinare consacrate la români, precum colaci, pască, salată de boeuf și multe altele, așezate și modelate în așa fel încât par adevărate tablouri. De exemplu, chifteluțele cu sos și ceapă pot reprezenta scene din Amintiri din Copilărie, iar salatele de boeuf imagini din basmele românești cunoscute.

Plăcinte cu dovleac FOTO Mariana Grigoruță

Nu mai vorbim de colaci care poartă chipul lui Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Evident, totul realizat cu diferite ingrediente, de la feliuțe de ardei, bucăți de ou, roșie, ciocolată și tot ceea ce poate colora sau înfrumuseța un preparat culinar sau de patiserie-cofetărie. Rezultatele sunt impresionante, mai ales fiindcă niciun colț al platoului sau al tăvii nu rămâne fără ornamente sau detalii. Totul a început acum 12 ani, de la mofturile firești ale unui copil de 6 ani, la masă.

O salată de bouef decorată de Mariana FOTO Mariana Grigoruță

Pentru a-și determina fiul să guste măcar ce are în farfurie, Mariana Grigoruță și-a pus la bătaie tot arsenalul de inventivitate. Așa s-a trezit, din iubire pentru copil, că realizează figurine din mămăliguță sau ou iar mâncărurile banale se transformau în scene de poveste. Rezultatul a fost garantat: băiatul a ajuns mare și voinic.

Colac în lucru FOTO Mariana Grigoruță

„Am un băiat care acum este în clasa a XII-a, are 18 ani, și era mai mofturos la mâncare. Și atunci încercam să fac ceva să-i fac pe plac. Am început să sculptez tot felul de figurine din mămăliguță, din griș, din orice putea să-l atragă. Și a mers”, spune Mariana. Încet-încet, botoșăneanca a început să-și dea frâu liber imaginației și fiecare masă în familie, cu prietenii sau de sărbătoare a început să devină un festival gastronomico-artistic. A realizat salate boeuf cu scene din povești, chifteluțe și fripturi tematice, colaci cu voievozi, prăjituri și pască cu îndrăgostiți, icoane și multe altele. Inițial familia, apoi cunoscuți, i-au sesizat talentul și au fost impresionați de spectacolul din farfurie. Faima i s-a dus de la o zi la alta. S-a trezit cu oameni care-i cereau să le facă astfel de preparate culinare cu tușă artistică pentru diferite evenimente personale.

Punguța cu doi bani realizată tot pe o salată de boeuf FOTO Mariana Grigoruță

„Eu eram pasionată și de artele plastice și de gastronomie. Și nu mă puteam hotărî, așa că am zis: hai să fac ceva unic și să le îmbin. Și am început să fac tot felul de preparate culinare lăsându-mi imaginația să lucreze. Mai apoi am început să lucrez și colaci din ăștia cu domnitori, cu tot felul de sfinți, și îi duceam pe la Biserică.  Și am început să fiu cunoscută în comunitate. Au început să vină persoane să mă roage << „vreau te rog să-mi faci și mie o salată de boeuf pentru un eveniment sau pentru mine, pentru o onomastică>>. Și cereau tot felul de tematice, chipuri. Pur și simplu simt o satisfacție, o senzație de mulțumire când le lucrez”, adaugă botoșăneanca.

De la „regina salatelor de boeuf” la Festivalul de Film de la Locarno

Din om în om, dar mai ales cu ajutorul rețelelor sociale, Mariana Grigoruță a devenit tot mai cunoscută la nivel național. A ajuns să participe cu faimosele sale salate de boeuf la emisiuni tv la posturile centrale, inclusiv la show-uri faimoase. La unul dintre acestea, reușind să imprime cu ajutorul ingredientelor chipul realizatorului pe o salată de boeuf, a primit titulatura de „regină a salatelor de boeuf din România”. O salată de bouef artistică a la Mariana Grigoruță a ajuns și pe afișul filmului „Dracula”, realizat de cunoscutul regizor român Radu Jude.

Afișul filmului lui Radu Jude cu celebra salată de boeuf FOTO imdb.com

Filmul a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, din luna august a acestui an. Afișul înfățișează salata de bouef a Marianei cu chipul lui Vlad Țepeș deasupra, realizat din măsline, ardei și multe alte ingrediente. Radu Jude a remarcat-o pe Mariana Grigoruță la un show TV și a rugat-o să-i facă salata de boeuf cu chipul marelui voievod. Zis și făcut. Iar Mariana Grigoruță a apărut până și în caseta tehnică a filmului creditată cu realizarea operei gastronomico-artistice.

Împlinirea unui vis

De fapt, Mariana Grigoruță și-a dorit din tot sufletul să ajungă artist plastic. Originară din Hlipiceni, o comună din județul Botoșani, la finele clasei a VIII-a, Mariana, încurajată de profesoara de desen, a plecat să dea examen la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Cu o concurență incredibilă, deși nu a avut parte de experiențe artistice anterior, Mariana era cât pe ce să intre.

Mariana Grigoruță cu unul dintre colacii săi FOTO Mariana Grigoruță

„Am dat la liceul de artă în clasa a VIII-a, îndrumată de doamna dirigintă, care era și profesoară de desen. Se numea Ciobănică Cristina, și acum țin legătura cu ea. Și era o concurență foarte mare. Pe 13 locuri  erau peste 30 de candidați. Acolo la Liceul Octav Băncilă din Iași. Eu eram venită de la țară și am căzut a treia sub linie. Apoi am urmat un alt liceu”, spune Mariana. Pentru o vreme și-a pus pe așteptare pasiunea pentru desen. A lucrat în domeniul construcțiilor, dar după ce a început să acuze probleme de sănătate a renunțat şi s-a dedicat din nou pasiunii sale din adolescență. Dar a făcut cumva să îmbine arta cu gastronomia.

O creație culinară a Marianei Grigoruță FOTO Mariana Grigoruță

„Mereu mi-au plăcut amândouă. Acuma am găsit o metodă de a le îmbina”, spune botoșăneanca. Mariana mai scrie și poezii, fiecare preparat artistic pe care-l face fiind însoțit și de o scurtă poezie. „În grădină sub un gard/Tolăniți și dezveliți/Printre frunze amorțiți/Stau la sfat bătuți de vânt /Șase dovlecei plăpânzi/- Fraților, vremea a venit /În grădină este frig/Frunzele s-au veștejit./În cămară vom intra/Până ne vom transforma/În plăcinte delicioase /Aromate și gustoase /Pe mese de sărbătoare /Cu miros de scorțișoare!”, este poezia dedicată unor plăcinte cu dovleac.

Preparate delicioase culese din sat și de la strămoși

Toate rețetele, spune Mariana, sunt învățate de la mama, bunica, mătuși și alte gospodine din Hlipiceniul natal, o vatră tradițională cu un talent aparte la gătit.

Mariana Grigoruță realizează multe preparate tradițonale FOTO Mariana Grigoruță

„Trebuie să arate și bine, dar trebuie să aibă un gust pe măsură. Sunt rețete culese de la mama, de la bunica, de la mătuși. Așa cum se spune, mai ales la bucătărie, trebuie să furi ceva de acolo. Nu pot spune că îmi place arta mai mult sau bucătăria mai mult, le iubesc pe amândouă la fel. Dar îmi plac și poeziile. Când făceam un platou sau colac, între timp compuneam și o pozie. Când eram elevă am scris la Gazeta Satirică și atunci când un coleg făcea o năzbâtie îi desenam o caricatură plus niște versuri satirice. Nu se supăra nimeni”, adaugă botoșăneanca. În ceea ce privește talentul artistic, botoșăneanca mărturisește că-l moștenește de la un unchi care a fost pictor.

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, locotenent colonel Alin Găleată, a precizat că în urma accidentului rutier dintre un autotren și un autoturism de la Pătrăuți, bilanțul victimelor este următorul: o femeie de 51 de ani, care a fost încarcerată, a decedat din cauza leziunilor incompatibile cu viața, informează newsbucovina.ro.

Celelalte trei victime, două adolescente de 15 și 17 ani și o tânără de 21 de ani, au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Suceava, toate prezentând politraumatisme.

Două dintre acestea sunt în stare de inconștiență, dar cu funcții vitale.
Șoferul autotrenului, singura persoană din vehicul, nu a suferit traumatisme.

Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cauzele accidentului.

Rabla Auto 2025 începe luni, 15 septembrie. Este vorba despre sesiunea în care sunt validați producătorii auto. Mai exact, sesiunea de validare a producătorilor auto are loc din 15 septembrie ora 10.00 până în 17 septembrie ora 23.59, informează alba24.ro.

Bugetul alocat programului din acest an este de 200 de milioane de lei.

Lista producătorilor validați rămâne valabilă și pentru noul program destinat persoanelor fizice. Condiția este semnarea unui nou contract de participare cu AFM.

Contractul va fi transmis prin aplicație de către AFM. Contractul se semnează electronic și se încarcă în aplicație în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea notificării.

Care este valoarea ecotichetului

• 18.500 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
• 15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
• 12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou hibrid
• 10.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Când ar urma să înceapă sesiunea pentru persoanele fizice

Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, a declarat că sesiunea pentru persoanele fizice ar urma să înceapă la sfârșitul lunii în curs.

Administrația Fondului pentru Mediu își exprimă angajamentul ferm pentru demararea, în cel mai scurt timp, a unuia dintre cele mai așteptate programe de finanțare, destinat sprijinirii persoanelor fizice în vederea achiziționării de autovehicule noi, cu un impact redus asupra mediului. Prin alocarea unui buget de 200 de milioane de lei, se pot aduce pe piață aproximativ 15.000 autovehicule noi reducând emisiile poluante și îmbunătățind calitatea vieții prin protejarea mediului înconjurător.”, a declarat Florin Bănică.