Românii sunt pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la educație financiară spun reprezentații unei puternice instituții bancare. Pe scurt, nu știm cum să gestionăm banii, cum să economisim, investim sau cheltuim, scrie ADEVĂRUL.
România a pășit pe drumul capitalismului în anul 1990, după căderea comunismului. Am intrat în economia de piață, dar cu toate acestea, după 35 de ani, majoritatea românilor nu au noțiuni de educației financiară. Mai exact, nu știu jocul investițiilor și al banilor, specific capitalismului. Printre altele, nu reușesc să-și prioritizeze cheltuielile, nu au o disciplină financiară, cheltuie mai mult decât își permit și fac credite riscante. În mediul de afaceri se întâmplă să investească fără un plan realist și în domenii care nu aduc profit pe termen lung.
Totodată, mulți tineri nu știu să gestioneze banii pe care-i primesc, fie de la stat, prin intermediul alocațiilor și burselor, fie de la părinți. De cele mai multe ori îi cheltuie pe lucruri perisabile și nu au cunoștințe sau planuri de investiții, care le-ar înmulți sumele. Orele de economie sau educație antreprenorială de la școală se dovedesc puțin aplicate pe realitățile economiei de piață și sunt prea puține. Tocmai de aceea, statul român, prin inspectoratele școlare și-a dat mâna cu instituțiile bancare și alți parteneri pentru a schimba acest fenomen și a educa măcar generațiile viitoare din punct de vedere economic și financiar.
Români corigenți la educație financiară
Pe 11 aprilie, la Botoșani, a avut loc cel mai important eveniment de educație financiară din România, dedicat elevilor și profesorilor, realizat printr-un parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Consiliul Județean, Camera de Comerț, dar și instituții bancare cu tradiție în România. La eveniment a participat și Liviu Țurlui, directorul zonal BCR. Acesta a răspuns întrebărilor reporterilor „Adevărul” privind educația financiară la români. El mărturisește că suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la acest capitol. Concret, românii nu știu ce să facă cu banii, nici măcar atunci când reușesc să câștige sume importante.
„Nu există o educație financiară în rândul românilor, așa cum ar trebui, suntem, din păcate, printre ultimele locuri din Uniunea Europeană. Chiar dacă la un moment dat câștigi bani, dar dacă nu vei știi ce să faci cu ei, nu vei reuși cu acești bani să-ți atingi cele mai importante obiective din viață”, spune Liviu Țurlui. Iar lipsa educației financiare duce, ca principală consecință, la un nivel de trai scăzut, măcinat de datorii, rate și investiții proaste. Iar acest lucru se răsfrânge asupra întregii țări.
Publicitate
„Una dintre consecințe poate fi clar, un nivel de dezvoltare foarte scăzut al țării și un nivel de trai, nu așa cum ni-l dorim fiecare”, adaugă Liviu Țurlui.
La rândul său, Valeriu Iftime, președinte al Consiliului Județean Botoșani, dar și unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Moldova, dă de înțeles că fără educație financiară, chiar și cu un milion de euro câștigați, un om se poate nenoroci: „Cea mai grea temă, îi dau unui om care nu are bani un milion de euro și s-a nenorocit”.
Proiect-mamut pentru schimbarea mentalităților financiare
Din anul 2018, proiectul dintre instituțiile publice și instituțiile bancare din România poartă numele de „Școala de bani” și urmărește să schimbe total mentalitățile în România privind cheltuitul banilor, investițiile și economisirea. „Avem o inițiativă care se numește „Școală de bani” și prin intermediul acesteia aducem educația financiară în rândul tinerilor, în sânul comunității. Viitorul unei comunități este în mâinile tinerilor, iar dacă tinerii vor fi educați financiar corespunzător, dacă vor fi educați în general, dacă vor fi pregătiți pentru viitor, atunci și țara noastră ar trebui să meargă într-o altă direcție”, adaugă Liviu Țurlui.
La Botoșani, un județ considerat sărac, este deja a doua ediție, cu un număr impresionant de participanți. Este considerat cel mai mare eveniment de acest fel din România. Pe 11 aprilie, în Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din Botoșani, s-au adunat peste 150 de elevi. Aceștia au participat la un seminar dedicat educației financiare, cu antreprenori cunoscuți, speaskeri motivaționali, experți financiari.
„ Este cel mai mare eveniment cu întâlnire fizică pentru elevi și profesori, de educație financiară. Ne dorim ca tinerii noștrii să nu experiementeze, pe pielea lor, zilele în care nu au bani. De aceea, sunt importante cunoștințele, competențele de educație financiară deoarece in fiecare zi vorbim despre bani. În momentul în care discutăm despre de unde să-mi iau cafeaua și unde să-mi plasez banii este nevoie clar de o anumită conduită educațională, de anumite competențe financiare”, precizează Gabriela Tănase, inspector școlar de științe socio-umane la Botoșani.
„Nu m-am gândit niciodată să fac bani”
Valeriu Iftime, fondatorul unui puternic grup de firme din Moldova, spune că pentru a încerca să ai succes în afaceri sau, pur și simplu, pentru a avea un venit mulțumitor, este important ca un tânăr să activeze în domeniul care-i place, iar averea să nu fie neapărat obiectivul principal, ci să poată lucra cu pasiune și interes total.
„Nu m-am gândit niciodată să fac bani. M-am gândit să fac ceea ce-mi place. După care apar banii. Iar dacă apar banii apar problemele, pe care trebuie să știi să le gestionezi. Educația, în primul rând, este cel mai bun element în viața unui om. Ca să poți fii lider, să poți face ceva cu viața ta, educația înseamnă să ai respect, să știi să te dezvolți, să știi să ajuți atunci când trebuie, să fii empatic. La noi, educația financiară este mai puțin practicată decât în țările dezvoltate”, precizează Valeriu Iftime.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Luna aprilie aduce un eveniment astronomic spectaculos: ploaia de meteori cunoscută sub numele de Liride. Considerată una dintre cele mai vechi și mai constante roiuri de meteori observate de omenire, Liridele își fac apariția cu regularitate în această perioadă a anului, fiind documentate încă din Antichitate.
Cu o activitate previzibilă și un farmec aparte, acest fenomen continuă să fascineze astronomii și pasionații de cer înstelat, oferind în fiecare primăvară un adevărat spectacol nocturn, scrie alba24.ro.
Deși ploaia de meteori este activă între 15 și 29 aprilie, cele mai bune momente de observație vor fi în seara de 21 aprilie, înainte ca luna să răsară și să scadă vizibilitatea, potrivit earthsky.org.
În primele ore ale nopții – între 22:00 și 2:00 – cerul ar putea oferi cele mai bune condiții pentru observație, mai ales în zonele rurale, ferite de poluarea luminoasă a orașelor.
Aceste corpuri cerești, numite liride, se vor putea observa aproximativ 10–20 de „stele căzătoare” pe oră în condiții optime de cer întunecat și orizont liber.
La momentul de vârf și din anumite zone montane, pot fi observate și mai multe, spre 60-100.
Publicitate
Cum le urmărim cel mai bine?
Alege o locație cu cer întunecat (departe de lumina orașului).
Privește spre nord-est, spre constelația Lyra, dar meteoriții pot apărea oriunde pe bolta cerească.
Fii răbdător: organismul îți va adapta vederea la întuneric în aproximativ 20–30 de minute.
Echipament: nu ai nevoie de telescop sau binoclu – doar ochii și un loc confortabil de observare.
Liridele par să pornească din constelația Lyra (de unde și numele), în apropierea stelei Vega. Meteoriții traversează cerul cu viteze de aproximativ 49 km/s, lăsând adesea traiectorii luminoase albe sau verzui.
Primele atestări scrise datează din 687 î.Hr., în cronici chineze, ceea ce face din Liride una dintre cele mai vechi înregistrări astronomice.
În Europa medievală, călugării au consemnat spectacolul ceresc al Liridelor în cronografiile lor.
Începând cu anul 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, care are în structura sa Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”, a inițiat proiectul Biblioteci în dialog, prilej cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei instituții.
Amintim, dintre participanți: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Biblioteca Universității „Iu. Fedkovich” din Cernăuți, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” BistrițaNăsăud, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.
Cu ocazia Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, Memorialul Ipotești organizează o nouă ediție a proiectului, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean, invitând bibliotecarii și publicul larg la discuții despre situația bibliotecilor, despre modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze în noile condiții bibliotecile.
Invitații acestei ediții sunt directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași – conf. univ. dr. Ioan Milică și directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – dr. Valer Simion Cosma. Având în vedere vasta experiență a invitaților, care ține și de alte domenii de activitate, discuțiile pot atinge și alte subiecte de interes comun.
Activitatea se va desfășura în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, pe data de 24 aprilie 2025, începând cu ora 12:00.
Publicitate
Ioan Milică – director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. A urmat studii aprofundate în domeniul Filologie, specializarea Lingvistică generală și românească. Este doctor în filologie din 2007, cu o teză – Stilistica argoului în limba română contemporană, sub îndrumarea prof. dr. Dumitru Irimia –, susținută cu Magna cum laude. A avut mobilități și stagii de cercetare interne și externe, fiind cercetător postdoctoral la Departamentul de cercetare al Facultății de Litere. A fost reporter la cotidianul „Monitorul” (1999-2000), profesor de limbă și literatură română la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (2000-2001); la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” (2001-2002), redactor la săptămânalul „Ieșeanul” (2002-2003), redactor al revistei „Cronica veche”, Iași (2017-2019). Din 2003, activează în învățământul universitar, fiind, consecutiv, preparator, asistent, lector, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe ale comunicării și Literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014-2018). Este redactor-șef adjunct al revistei „Diacronia”, al colecției Logos (alături de conf. univ. dr. Ana-Maria Minuț), creditor al anuarului „Text și discurs religios” – Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în colectivele unor reviste cu profil filologic. A semnat numeroase articole și studii introductive, a colaborat la traducerea unor lucrări de referință. A editat: D. Irimia, Curs de lingvistică generală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011); D. Irimia, Studii eminesciene (împreună cu Ilie Moisuc; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014); Eminescu. Publicistica literară (împreună cu Cătălin Cioabă; Editura Humanitas, București, 2018). Este autorul volumelor: Expresivitatea argoului (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009); Lumi discursive (Editura Junimea, Iași, 2013); Noțiuni de stilistică (Editura Vasiliana ’98, Iași, 2014); Fabrica de fraze. Eminescu în lumea presei (Editura Universității din București, 2023).
Valer Simion Cosma – director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și al unui masterat în socio-antropologie la aceeași universitate. Și-a luat doctoratul în antropologie istorică, avându-l coordonator pe prof. dr. Toader Nicoară. A lucrat aproape patru ani (între 2018 și 2022) ca cercetător pe un post de istoric și antropolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și, în paralel, o perioadă, asistent de cercetare la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost consultant științific în producția de spectacole de teatru, spectacole artistice, filme documentare, albume și expoziții și cercetător în mai multe proiecte internaționale. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), prin care a inițiat și coordonat o serie de proiecte culturale adresate în special tinerilor din mediul rural din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. A inițiat Conferințele de vară de la Telciu (2012) și Școala de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat, tot la Telciu, programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care l-a coordonat alături de Claudiu Lorand Maxim. Este autorul unei serii de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. A editat 5 volume colective, cel mai recent fiind volumul „Culese din rural” (editat împreună cu Emanuel Modoc, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022). A publicat: „Molitve, cetanii și afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2024).
Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.
Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.
Începuturile: zeci de copii salvați de la avort
Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.
Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc
Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010 am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul. Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.
Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni
Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.
Publicitate
În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache
Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.
Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.
Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc
„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.
Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc
„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.
Sute de oameni ajutați lunar
Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.
Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.
Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.
Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.
Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale
Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.
Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc
În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.
Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.
Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgică, această perioadă se numește Penticostar. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.
Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.
Vinerea din Săptămâna luminată este numită Vinerea Izvorului Tămăduirii, când se face pomenire de asemenea una din minunile Maicii Domnului.
În unele locuri în această zi se face sfințirea apei mici, în biserici sau la fântâni și izvoare, iar în unele părți preoții fac și „botezarea” generală a caselor credincioșilor, cu apă sfințită.