Connect with us

Cultura

Botoșani: Povestea de film a unuia dintre cei mai talentați artiști români. Cum a trecut de la tânărul danndy la creația în

Publicat

Publicitate

Ștefan Luchian a fost unul dintre cei mai importanți pictori români și un om cu o viață de film. Supranumit „poetul plastic al florilor”, Ștefan Luchian și-a trăit viața la cote intense, trecând de o viață de tânăr boem și de bani gata, la genialul distrus de boală și sărăcie, scrie ADEVĂRUL

Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor” FOTO Adevărul
Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor” FOTO Adevărul

“Întocmai ca toţi marii artişti ai lumii, Luchian este un pictor profund naţional, înzestrat cu o întinsă ştiinţă a tuturor înfăţişărilor ţării, a oamenilor ei. Vibraţia lui în faţa realităţilor locale este adâncă şi răscolitoare şi focul simţirii o trezeşte pe a noastră pentru a ne face să pricepem mai bine lumea în care am trăit”, îl descria Tudor Vianu pe Ştefan Luchian, unul dintre cei mai talentați pictori din istoria artei românești. Născut pe 1 februarie 1868 la Ștefănești, un târg de la marginea județului Botoșani, Ștefan Luchian a fost un om înaintea timpului său, cu o viziune plastică care, la fel ca și în cazul lui Van Gogh de exemplu, a fost apreciată abia după moartea sa tragică. Acest genial „poet plastic al florilor” a avut o viață de film și o soartă pe care poate nu ar fi meritat-o dar pe care a dus-o cu cea mai mare demnitate.

Fiul maiorului Luchian, bunul prieten al lui Alexandrui Ioan Cuza

Ștefan Luchian s-a născut în județul Botoșani dar avea origini gălățene și ialomițene. Mai precis, tatăl său Dumitru Luchian, născut în anul 1826, provenea din familia serdarului Vasile Luchian, un boier important din zona Galațiului, președinte ale Eforiei orașului. Mama sa, Elena Chiriacescu, era tot din familie boierească, fiind copila moșierului Iamandi Chiriacescu de la Perieți, Ialomița. Dumitru Luchian era maior și comandant al Batalionului 3 Grăniceri, fiind bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. Dumitru Luchian a ajuns, cu familia, în interes de serviciu la Ștefănești, un important târg de graniță cu Imperiul Țarist. Târgul era dominat de comerțul evreiesc, împresurat de frumoasele moșii boierești până către Guranda și Durnești. Într-o casă, astăzi dispărută, de pe ulița mare a Ștefăneștiului, se năștea la 1 februarie 1868. Copilărește în Ștefănești până la vârsta de 5 ani, după care se mută împreună cu familia la București.

În ciuda dorinței părinților săi de a urma o școală militară la fel ca tatăl său, Ștefan Luchian ajunge elev al Școlii Națioanale de Arte Frumoase, din București. Mai apoi, absolvind cu brio, este trimis de familie la Academia de Arte Frumose din „Munchen”. În 1890 se întoarce în țară  și expune pentru prima dată la „Cercul artistic”, impresionând audiența. În anul următor pleacă și studiază impresionismul la reputata Academie de Arte Julien, din Paris. Abia acolo, spun specialiștii, Ștefan Luchian va deveni un pictor cu stil propriu.

Frumosul boem al Bucureștilor, de la cafenelele artiștilor la „bătăile cu flori”

Publicitate

Întors de la Paris, Ștefan Luchian era un tânăr frumos, elegant și plin de bani. Moștenise o avere frumoasă și trăia pe picior mare în high-life. Evident în aceea zonă boemă și artistică a high-life-ului. Nu trăia din pictură. Deși lucrările sale erau deosebite cu influențe din partea lui Manet dar și cu o amprentă personală unică, cu tehnici moderne, nemaivăzute în epocă, mai ales în felul cum așeza culorile, Luchian era puțin înțeles de contemporani, ca de altfel toți marii artiști. Era de altfel un rebel și prefera să o rupă cu academicismul, așa cum mărturisea de multe ori.

„ Vrem să rupem cu trecutul și să ne declarăm independenți. Arta trebuie să fie liberă, arta trebuie să fie independentă iar artiștii nu trebuie să se ridice decât prin conștiința și opera lor… Jos gașca, jos bisericuțele și cercurile de admirație reciprocă! În fața artei oficiale, noi suntem arta independentă!”.

Nu suferea din aceată cauză și trăia din plin, spun contemporanii. Bătea canelele, fiind un client fidel al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor plastici. Participa la evenimente mondene, curse cu biciclete dar și la celebrele „bătăi cu flori„ de la șosea. Acestea din urmă erau organizate în fiecare pe 10 mai și constau în buchete de flori aruncate în trăsurile care treceau de la Arcul de Triumf.  Ducea o viață boemă și mondenă, dar elegantă, plină de gust. Trăia pe picior mare în casa lui de lux de pe Bulevardul Kiseleff. „De la uşa cea mare din faţă, din vestibul, intrai în salonul mare şi rotund ca la Atheneu. Aici era şi atelierul lui Ştefan”, scrie Laura Cocea, ”Lorica” cum o alinta pictorul pe nepoata sa, persoana cea mai apropiată pictorului. Totodată frecventa cercul poetului Alexandru Macedonski și era renumit pentru discuțiile pline pline de aplomb.

Sărăcia, suferința și explozia geniului

Fără să producă mare lucru, dar trăind boierește, Ștefan Luchia s-a trezit că averea familiei s-a cam risipit. A încercat să vândă tablouri. În 1896 este refuzat la salonul oficial de pictură din București și este nevoit, alături de alți avantgardiști ai artelor plastice, să-și deschidă propriul salon de pictură din București, numit „Expoziția artiștilor independenți”.  Deși avea publicul său, tot nu reușea să vândă suficiente tablouri. Luchian, la 31 de ani, a ajuns în pragul sărăciei. Urmau să vină și alte lovituri. Familia primarului din Alexandria, de a cărui fiică, Cecilia Vasilescu, se îndrăgostise, au refuzat să-i dea fata. Poate ar fi fugit împreună, fiindcă se iubeau enorm. Dar marele pictor nu a mai apucat. A fost lovit de o boală cumplită. Era vorba de scleroză multiplă, o moștenire genetică, de familie.

Această boală făcea ca sistemul imunitar să atace propriul sistem nervos, ducând la pierderi de vedere, paralizie și în cele din urmă deces. În 1902, Ștefan Luchian a fost pentru prima dată internat în spital. Avea dureri cumplite și nu mai putea merge. Medicii din aceea perioadă erau depășiți de situație și nu reușeau să-i aline suferința.

„Nu v-am scris pentru că mi-a fost tare rău şi încă mi-este, dar mai puţin decât îmi era. Pe lângă paralizia picioarelor, care de la şolduri în jos, îmi sunt complet amorţite şi în imposibilitatea de a face ceva cu ele, apoi încă o serie de boale ce provin tot de la prima, pe care nu ştiu cum să o numesc, pentru că doctorul nu a pus încă diagnosticul. Sunt aici de o lună şi jumătate şi nu am ajuns cel puţin nici să cobor din pat, cu toate îngrijirile distinsului profesor Marinescu, ce pune pentru căutarea mea. Şi ştiinţa are o limită, aşa că bietul doctor dă şi el din umeri şi îmi recomandă răbdare”, scria pictorul, din Spitalul Pantelimon,în 1902, prietenului său Constantin Mille. Ștefan Luchian era disperat că nu mai putea lucra și nu se mai putea plimba pentru a se putea inspira din natură. Într-un singur an, boala a avansat atât de rapid, că pictorul a rămas imobilizat la pat.

„După o criză de dureri îşi întorcea capul de la perete şi, privindu-ne cu ochii lui blânzi, ne spunea: A trecut. S-a terminat. Hai să stăm de vorbă”, mărturisea Laura Cocea în jurnalul său. Odată cu boala a erupt și cea mai doză de geniu a lui Ștefan Luchian. Specialiștii spun că lucrările din perioada în care Luchian se lupta cu durerile și moartea, au fost cele mai bune. În ciuda paralizei, pictorul lucra până la epuizare.

Pentru că nu putea ieși din casă, picta peisaje din memorie sau cerea apropiaților să-i aducă flori. În momentul în care nu-și mai putea îndoi degetele, Ștefan Luchian a cerut pictorului Traian Cornescu, soțul nepoatei sale Laurea Cocea, să-i lege pensula de încheietura mâinii. Avea dureri cumplite, era aproape orb, dar lucra cu îndârjire, cu pensula legată de braț, într-un efort divin al creației. Celebrul pictor Nicolae Tonitza a izbucnit în lacrimi văzând modul cum maestrul crea în mijlocul suferinței.

„I-am legat pensula de antebraţul mâinii drepte şi mâna lui începe să se zbată nervos şi stângaci pe suprafaţa pânzei şi faţa lui se crispa ca de durerile unei faceri, înfricoşător. Rezonanţele nebănuit de adânci ale unui suflet încă viu m-au impresionat până la laşitate. Am fugit din faţa acelei schingiuiri voite şi într-o cameră alăturată, în urma perdelelor groase am plâns, plânsul sec al neputinţei mele detestabile”, preciza Tonitza.

Ștefan Luchian a murit în noapte din 27 spre 28 iunie 1916, în casa lui din București. Pe șevalet se afla încă ultima lui schiță, un chip de femeie. Geniul lui Luchian a lăsat 28 de lucrări de mare valoare. Dintre acestea 11 peisaje, opt tablouri cu flori, cinci portrete și patru compoziții.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Proiect: Tichet electronic de energie de 50 lei/lună pentru persoanele vulnerabile, după 1 iulie. Vizează 2,1 milioane de gospodării

Publicat

Publicitate

Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.

Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.

”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).

Publicitate

În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiectil exploziv găsit în pădurea Rediu. Intervenție URGENTĂ a pirotehniștilor ISU Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.

La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.

Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.

ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!

Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:

  • Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
  • Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
  • Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
  • Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
  • Evitați focul deschis în apropierea lor;
  • Anunțați imediat autoritățile la 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșaniul fără cișmele. Orașul în care setea se stingea altădată cu o cană de tablă sau direct de la robinet

Publicat

Publicitate

Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.

La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.

E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.

În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.

La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.

Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.

Publicitate

Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.

Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.

Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.

Sursa foto ilustrativ: Captură de ecran

Citeste mai mult

Economie

Vine “MARELE VAL” al scumpirilor: Ce alimente de bază se vor scumpi și cât vor crește prețurile de la 1 iulie

Publicat

Publicitate

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.

„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.

Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.

Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.

Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi

Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:

  • Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
  • Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
  • Brânză telemea de vacă vrac
  • Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
  • Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
  • Mălai (maxim 1 kg)
  • Ouă de găină calibrul M
  • Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
  • Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
  • Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
  • Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
  • Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
  • Cartofi proaspeți albi vrac
  • Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
  • Smântână (12% grăsime)
  • Unt (maxim 250 g)
  • Magiun (maxim 350 g)

De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.

Publicitate

Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.

Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending