Ștefan Luchian a fost unul dintre cei mai importanți pictori români și un om cu o viață de film. Supranumit „poetul plastic al florilor”, Ștefan Luchian și-a trăit viața la cote intense, trecând de o viață de tânăr boem și de bani gata, la genialul distrus de boală și sărăcie, scrie ADEVĂRUL.
Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor” FOTO Adevărul
“Întocmai ca toţi marii artişti ai lumii, Luchian este un pictor profund naţional, înzestrat cu o întinsă ştiinţă a tuturor înfăţişărilor ţării, a oamenilor ei. Vibraţia lui în faţa realităţilor locale este adâncă şi răscolitoare şi focul simţirii o trezeşte pe a noastră pentru a ne face să pricepem mai bine lumea în care am trăit”, îl descria Tudor Vianu pe Ştefan Luchian, unul dintre cei mai talentați pictori din istoria artei românești. Născut pe 1 februarie 1868 la Ștefănești, un târg de la marginea județului Botoșani, Ștefan Luchian a fost un om înaintea timpului său, cu o viziune plastică care, la fel ca și în cazul lui Van Gogh de exemplu, a fost apreciată abia după moartea sa tragică. Acest genial „poet plastic al florilor” a avut o viață de film și o soartă pe care poate nu ar fi meritat-o dar pe care a dus-o cu cea mai mare demnitate.
Fiul maiorului Luchian, bunul prieten al lui Alexandrui Ioan Cuza
Ștefan Luchian s-a născut în județul Botoșani dar avea origini gălățene și ialomițene. Mai precis, tatăl său Dumitru Luchian, născut în anul 1826, provenea din familia serdarului Vasile Luchian, un boier important din zona Galațiului, președinte ale Eforiei orașului. Mama sa, Elena Chiriacescu, era tot din familie boierească, fiind copila moșierului Iamandi Chiriacescu de la Perieți, Ialomița. Dumitru Luchian era maior și comandant al Batalionului 3 Grăniceri, fiind bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. Dumitru Luchian a ajuns, cu familia, în interes de serviciu la Ștefănești, un important târg de graniță cu Imperiul Țarist. Târgul era dominat de comerțul evreiesc, împresurat de frumoasele moșii boierești până către Guranda și Durnești. Într-o casă, astăzi dispărută, de pe ulița mare a Ștefăneștiului, se năștea la 1 februarie 1868. Copilărește în Ștefănești până la vârsta de 5 ani, după care se mută împreună cu familia la București.
În anul 1873, ajunge într-o casă cumpărată de familia Chiriacescu, pe strada Popa Soare 15, în mahalaua Mântuleasa. Ștefan Luchian a avut o copilărie fericită, lipsită de griji materiale, familiile părinților fiind suficiente de bogate pentru a nu duce lipsă de nimic în București. De mic, Ștefan Luchian avea o atracție deosebită pentru desen dar și un talent ieșit din comun în domeniul artelor plastice. Era și un elev foarte silitor. Cel care avea să-i sesiseze potențialul uriașe era celebrul pictor Nicolae Grigorescu. „ În sfârşit, am şi eu un succesor!”, a exlamat acesta în fața unei lucrări a tânărului Luchian.
În ciuda dorinței părinților săi de a urma o școală militară la fel ca tatăl său, Ștefan Luchian ajunge elev al Școlii Națioanale de Arte Frumoase, din București. Mai apoi, absolvind cu brio, este trimis de familie la Academia de Arte Frumose din „Munchen”. În 1890 se întoarce în țară și expune pentru prima dată la „Cercul artistic”, impresionând audiența. În anul următor pleacă și studiază impresionismul la reputata Academie de Arte Julien, din Paris. Abia acolo, spun specialiștii, Ștefan Luchian va deveni un pictor cu stil propriu.
Frumosul boem al Bucureștilor, de la cafenelele artiștilor la „bătăile cu flori”
Publicitate
Întors de la Paris, Ștefan Luchian era un tânăr frumos, elegant și plin de bani. Moștenise o avere frumoasă și trăia pe picior mare în high-life. Evident în aceea zonă boemă și artistică a high-life-ului. Nu trăia din pictură. Deși lucrările sale erau deosebite cu influențe din partea lui Manet dar și cu o amprentă personală unică, cu tehnici moderne, nemaivăzute în epocă, mai ales în felul cum așeza culorile, Luchian era puțin înțeles de contemporani, ca de altfel toți marii artiști. Era de altfel un rebel și prefera să o rupă cu academicismul, așa cum mărturisea de multe ori.
„ Vrem să rupem cu trecutul și să ne declarăm independenți. Arta trebuie să fie liberă, arta trebuie să fie independentă iar artiștii nu trebuie să se ridice decât prin conștiința și opera lor… Jos gașca, jos bisericuțele și cercurile de admirație reciprocă! În fața artei oficiale, noi suntem arta independentă!”.
Nu suferea din aceată cauză și trăia din plin, spun contemporanii. Bătea canelele, fiind un client fidel al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor plastici. Participa la evenimente mondene, curse cu biciclete dar și la celebrele „bătăi cu flori„ de la șosea. Acestea din urmă erau organizate în fiecare pe 10 mai și constau în buchete de flori aruncate în trăsurile care treceau de la Arcul de Triumf. Ducea o viață boemă și mondenă, dar elegantă, plină de gust. Trăia pe picior mare în casa lui de lux de pe Bulevardul Kiseleff. „De la uşa cea mare din faţă, din vestibul, intrai în salonul mare şi rotund ca la Atheneu. Aici era şi atelierul lui Ştefan”, scrie Laura Cocea, ”Lorica” cum o alinta pictorul pe nepoata sa, persoana cea mai apropiată pictorului. Totodată frecventa cercul poetului Alexandru Macedonski și era renumit pentru discuțiile pline pline de aplomb.
Sărăcia, suferința și explozia geniului
Fără să producă mare lucru, dar trăind boierește, Ștefan Luchia s-a trezit că averea familiei s-a cam risipit. A încercat să vândă tablouri. În 1896 este refuzat la salonul oficial de pictură din București și este nevoit, alături de alți avantgardiști ai artelor plastice, să-și deschidă propriul salon de pictură din București, numit „Expoziția artiștilor independenți”. Deși avea publicul său, tot nu reușea să vândă suficiente tablouri. Luchian, la 31 de ani, a ajuns în pragul sărăciei. Urmau să vină și alte lovituri. Familia primarului din Alexandria, de a cărui fiică, Cecilia Vasilescu, se îndrăgostise, au refuzat să-i dea fata. Poate ar fi fugit împreună, fiindcă se iubeau enorm. Dar marele pictor nu a mai apucat. A fost lovit de o boală cumplită. Era vorba de scleroză multiplă, o moștenire genetică, de familie.
Această boală făcea ca sistemul imunitar să atace propriul sistem nervos, ducând la pierderi de vedere, paralizie și în cele din urmă deces. În 1902, Ștefan Luchian a fost pentru prima dată internat în spital. Avea dureri cumplite și nu mai putea merge. Medicii din aceea perioadă erau depășiți de situație și nu reușeau să-i aline suferința.
„Nu v-am scris pentru că mi-a fost tare rău şi încă mi-este, dar mai puţin decât îmi era. Pe lângă paralizia picioarelor, care de la şolduri în jos, îmi sunt complet amorţite şi în imposibilitatea de a face ceva cu ele, apoi încă o serie de boale ce provin tot de la prima, pe care nu ştiu cum să o numesc, pentru că doctorul nu a pus încă diagnosticul. Sunt aici de o lună şi jumătate şi nu am ajuns cel puţin nici să cobor din pat, cu toate îngrijirile distinsului profesor Marinescu, ce pune pentru căutarea mea. Şi ştiinţa are o limită, aşa că bietul doctor dă şi el din umeri şi îmi recomandă răbdare”, scria pictorul, din Spitalul Pantelimon,în 1902, prietenului său Constantin Mille. Ștefan Luchian era disperat că nu mai putea lucra și nu se mai putea plimba pentru a se putea inspira din natură. Într-un singur an, boala a avansat atât de rapid, că pictorul a rămas imobilizat la pat.
„După o criză de dureri îşi întorcea capul de la perete şi, privindu-ne cu ochii lui blânzi, ne spunea: A trecut. S-a terminat. Hai să stăm de vorbă”, mărturisea Laura Cocea în jurnalul său. Odată cu boala a erupt și cea mai doză de geniu a lui Ștefan Luchian. Specialiștii spun că lucrările din perioada în care Luchian se lupta cu durerile și moartea, au fost cele mai bune. În ciuda paralizei, pictorul lucra până la epuizare.
Pentru că nu putea ieși din casă, picta peisaje din memorie sau cerea apropiaților să-i aducă flori. În momentul în care nu-și mai putea îndoi degetele, Ștefan Luchian a cerut pictorului Traian Cornescu, soțul nepoatei sale Laurea Cocea, să-i lege pensula de încheietura mâinii. Avea dureri cumplite, era aproape orb, dar lucra cu îndârjire, cu pensula legată de braț, într-un efort divin al creației. Celebrul pictor Nicolae Tonitza a izbucnit în lacrimi văzând modul cum maestrul crea în mijlocul suferinței.
„I-am legat pensula de antebraţul mâinii drepte şi mâna lui începe să se zbată nervos şi stângaci pe suprafaţa pânzei şi faţa lui se crispa ca de durerile unei faceri, înfricoşător. Rezonanţele nebănuit de adânci ale unui suflet încă viu m-au impresionat până la laşitate. Am fugit din faţa acelei schingiuiri voite şi într-o cameră alăturată, în urma perdelelor groase am plâns, plânsul sec al neputinţei mele detestabile”, preciza Tonitza.
Ștefan Luchian a murit în noapte din 27 spre 28 iunie 1916, în casa lui din București. Pe șevalet se afla încă ultima lui schiță, un chip de femeie. Geniul lui Luchian a lăsat 28 de lucrări de mare valoare. Dintre acestea 11 peisaje, opt tablouri cu flori, cinci portrete și patru compoziții.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Martie este prima lună a primăverii în emisfera nordică și este asociată cu renașterea naturii, începutul unui nou ciclu de viață și numeroase tradiții culturale și religioase. Numele lunii provine din latinescul Martius, fiind dedicat zeului Marte, protectorul agriculturii și al războiului în mitologia romană, scrie alba24.ro.
Luna martie este o perioadă de tranziție, de reînnoire și speranță. Este momentul în care natura renaște, tradițiile prind viață, iar oamenii își fac planuri pentru noul an. Fie că ne bucurăm de tradițiile românești, de simbolismul primăverii sau de sărbătorile religioase, martie rămâne o lună plină de semnificații.
Martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. În tradiţia populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.
Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.
1. Semnificația Lunii Martie
Martie este luna în care ziua începe să crească considerabil, iar temperaturile încep să urce. Aceasta marchează echinocțiul de primăvară (20-21 martie), momentul în care ziua și noaptea sunt egale ca durată, simbolizând echilibrul și armonia naturii. În această perioadă, în multe culturi se celebrează începutul unui nou an agricol.
2. Tradiții și Sărbători în Martie
1 martie. Ziua babei Dochia
La 1 martie, este ziua Evdochiei, în calendarul ortodox. Este o femeie martir, numită şi Dochia.
Publicitate
Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine. Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.
Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor. De asemenea, să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.
Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele. Lâna s-a colorat în roşu. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.
Mărțișorul – 1 Martie
Una dintre cele mai iubite tradiții din România, Republica Moldova și alte țări balcanice este oferirea mărțișorului – un șnur alb-roșu, simbol al primăverii, al norocului și al speranței. Conform tradiției, femeile primesc mărțișoare de la bărbați și le poartă toată luna martie.
Mărţişorul, unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, sugerează renaştere, puritate şi dragoste.
Făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – de acesta, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal. Mărțișorul este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În anii bisecți, și bărbații primesc mărțișoare.
Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire. Roşul semnifică iarna, iar albul – primăvara.
Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia. Culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.
Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei.
Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru.
Ziua Femeii – 8 Martie
Aceasta este o zi internațională dedicată femeilor și mamelor, marcată prin oferirea de flori și cadouri. Pe 8 Martie se celebrează și lupta pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen.
9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară
În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceștia au fost martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.
Tradiția spune că, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele. Acestea durează până în data de 17 martie. Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar.
În această zi, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Tinerii sar peste focuri, ca purificare a trupului. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Cine nu respectă sărbătoarea, va suferi 40 de zile.
Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.
Femeile fac mucenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină. Se duc la biserică şi se împart săracilor.
Echinoctiul de Primăvară: 20-21 Martie
Echinocțiul de primăvară marchează oficial începutul primăverii astronomice. În multe culturi, echinocțiul este legat de sărbători tradiționale, cum ar fi Nowruz (Anul Nou Persan).
Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc. Ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată. Anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.
Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare. Începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere. Cea a nopţii va fi în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.
La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.
Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna. Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea.
20 martie – Ziua Fericirii
Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, prin decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU).
„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.
Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.
Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.
21 martie – Ziua Pădurilor
Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013. Se urmărește creșterea gradului de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.
În această zi se plantează arbori și se organizează evenimente pe teme legate de gestionarea pădurilor.
Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului. Exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri.
Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.
22 martie – Ziua Mondială a Apei
În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.
Toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă
pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic
ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.
Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water.
Buna Vestire -25 Martie
Sărbătoare creștină importantă, Buna Vestire comemorează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. Este una dintre zilele cu dezlegare la pește din timpul Postului Paștilor.
Numită Buna Vestire sau Blagoviștenia, de această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.
Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui. Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.
De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toți oamenii
îmbrăcați în haine curate, veseli, cu bani în buzunare și cu stomacul plin.
Dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău. Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.
De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.
Trecerea la Ora de vară- 30 martie
România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii, 30 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (26).
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.
Aspecte climatice ale lunii Martie
Martie este o lună de tranziție, caracterizată de schimbări bruște de temperatură. În unele regiuni, poate fi încă frig, cu episoade de ninsoare, în timp ce în altele primăvara își face deja simțită prezența.
Temperaturile medii variază între 0°C și 15°C în Europa Centrală și de Est.
Vânturile puternice și ploile frecvente sunt obișnuite în această perioadă.
Ziua începe să fie mai lungă, având în medie 12 ore de lumină solară spre finalul lunii.
Vremea în luna martie. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza meteo pe patru săptămâni, până în 24 martie.
Vremea în săptămâna 24 februarie – 2 martie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice. Vor fi și ușor mai ridicate în cele vestice, nord-vestice și central. În rest, vor fi apropiate de cele normale.
Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane și în extremitatea de sud-est a țării.
Vremea în săptămâna 3-9 martie
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile vestice, nordice și centrale. În rest, vor fi în general apropiate de cele normale.
Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.
Vremea în săptămâna 10-16 martie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice, nord-vestice și la munte.
Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.
Vremea în săptămâna 17-24 martie
Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice.
Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.
Simbolistica lunii Martie
Culoarea lunii: Verde și galben, simbolizând reînnoirea naturii.
Floarea lunii: Narcisa – un simbol al renașterii și al speranței.
Piatra prețioasă a lunii: Acvamarinul – piatra curajului și a clarității mentale.
Superstiții și obiceiuri populare
Se spune că vremea din luna martie poate prevesti restul anului. Dacă este frig și ploios, vara va fi una ploioasă.
În folclorul românesc, există Babele (1-9 martie), zile cu vreme schimbătoare, asociate cu legenda Babei Dochia. Fiecare persoană își alege o zi din acest interval, iar vremea din acea zi îi poate arăta cum va fi anul său.
Pe 9 martie, de Mucenici, gospodinele prepară mucenici muntenești (fierți cu nucă și scorțișoară) sau moldovenești (copți și unși cu miere).
În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole – aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat. Se ”retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară.
În tradiţia populară se crede că
în câte zile din luna martie va fi cer întunecat
în tot atâtea zile din cursul anului va ploua.
în câte zile va fi rouă
în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august.
Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu.
Luna Martie în istorie și cultură
În Roma Antică, martie era considerată începutul anului nou, fiind dedicată lui Marte, zeul războiului.
În Evul Mediu, martie era o lună importantă pentru agricultură, deoarece fermierii începeau lucrările câmpului.
În literatură și artă, martie simbolizează începuturile, transformările și reînnoirea.
Meteorologii au emis un nou Cod galben de ceață , valabil în mai multe zone ale județului Botoșani, până la ora 09:00.
Din această cauză, vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.
Sunt vizate localitățile: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Darabani, Mihăileni, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Concești și Lozna.
Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Publicitate
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.
Un tânăr de 18 ani a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-a rasturnat cu mașina, pe un drum din localitatea Manolești Deal. Evenimentul a avut în această dimineață, fiind implicat un singur autoturism, în care se afla doar conducătorul auto.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că mașina era răsturnată pe cupolă, iar tânărul era ieșit din interior. Șoferul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.
Circulația în zonă s-a desfășurat cu dificultate.
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Publicitate
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.
Un incendiu violent s-a produs, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Vorniceni. O casă a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit. Proprietarii, care dormeau într-o alta clădire, au fost treziți din somn de un zgomot puternic, moment în care au realizat că arde casă veche din gospodărie. Îngrijorați că flăcările s-ar putea extinde la celelalte construcții din apropiere, aceștia au sunat la 112, după ajutor.
La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vorniceni. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la celelalte construcții din apropiere.
Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii militari și voluntari au intervenit mai bine de două ore. Aceștia au eliminat și riscul de explozie, din interiorul casei fiind scoasă o butelie.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:
– verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;
– nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;
Publicitate
– la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
– verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;
– nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;
– instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;
– amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.