Connect with us

Eveniment

Botoșani: Oamenii care trăiesc un adevărat coșmar atunci când plouă. Au trăit trauma inundațiilor, iar acum malurile râului se prăbușesc

Publicat

Publicitate

Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache
Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

Publicitate

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (421)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, continuând să explice de ce scrie cu „â” din „a”: „Scriu cu „â” din „a” şi din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din raţiuni lingvistice, ci din raţiuni politice. Prin renunţarea la „â” din „a” se extrăgea cu, penseta, nervul latin al limbii române. După 1989 ar fi trebuit să ne scuturăm repede de tot ceea ce amintea de un stil de viaţă impus de o forţă de ocupaţie. Dar noi ne-am îndrăgostit – se pare – de lanţurile noastre. Ni le-am desfăcut încet, cu un fel de părere de rău, iar câteva verigi le mai păstrăm şi azi, intrate adânc în carne. Academia Română a salvat situaţia, ne-a obligat să fim demni. În sfârşit, scriu cu „â” din „a” pentru că aşa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toţi clasicii noştri, de la care am învăţat limba română. Am îndrăgit încă din adolescenţă nu numai textele lor, ci şi imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îţi sărut mâinile”, cu „â” din „a”, cum să scriu eu „mîinile” cu „î” din „i”?

 Sintagme, termeni, concepte: Georg Trakl: „îngeri cu aripi pătate de glod”; Lucian Vasiliu: „umbra cu capul spart”; Ana Stan Popescu: „dorită de nimeni, tu însăţi să-ţi fii”; Cristean Petre Argeş: „blând, dimineaţa mă prinde în braţe”;

Poetul Dan David despre poezie: „Pe cer în locul lunii, poezia / Harul se păstrează prin smerenie, / Poezia e însăşi viaţa care nu poate să moară, / Cea dintâi poezie va fi cea de pe urmă / şi cea de pe urmă va fi cea dintâi. / Căutaţi necurmat faţa poeziei, / muriţi un pic / aduceţi-vă aminte. / Poezia ne binecuvântează şi toate marginile pământului / se tem de ea. / Poezia te adună, îţi aprinde lampa, te ocroteşte. / Cei ce stau la poalele muntelui vestesc poezia de la poalele muntelui” (din volumulPoeme torenţiale”, Rditura „Eminescu”, Bucureşti, 1994);

Publicitate

Valentin Ciucă, în „Cronica” din mai 2001, despre nudurile botoşăneanului Constantin Piliuţă: „…între două reprize prelungite „la una mică”, cu confraţii de pahar, află răgazul de afi inspirat, chir dacă exaltarea se transformă în veritabile Afrodite nişte banale femei de cartier”;

Patru idei ale regizorului Bocsardi Laszlo, directorul teatrului „Tamaşi Aron” din Sfântu Gheorghe. Emise la nivelul anului 2012, sunt valabile şi azi. Păcat că nu mi-am notat, atunci, şi sursa în care au fost publicate: 1. „Nu repet o idee din moment ce azi lucrurile obosesc foarte repede”; 2. „Nu mai suntem nişte cetăţeni din 2012, ci unii ai eternităţii”; 3. „România e tributară temperamentului şi nervozităţii noastre care aduc o anumită furie”; 4. „Scopul artei teatrale este să plaseze spectatorul într-o stare în care numai DRAGOSTEA, MOARTEA sau POEZIA pot să-l ducă;

Dorin Tudoran, în “România literară” nr. 1 din 2021, prezintă două poveşti din “folclorul” legat de Păltiniş şi din cel umoristic legat de politică: 1. “Folclorul legat de Păltiniş include şi o istorioară a cărei autenticitate nu am reuşit încă s-o verific, dar, vorba cumetrilor nostri italieni, “Se non e vero e ben trovato”. Ăntr-unul din dialogurile atât de neconvenţionale între C. Noica şi ucenicii săi, unul dintre cei din urmă ar fi adus vorba despre “subiectul zilei” – iminentul sfârşit al lumii. Noica ar fi ascultat ce aveau de spus tinerii săi prieteni, după care i-ar fi liniştit cam aşa:”Chiar dacă asta ne aşteaptă, e un motiv de glorie – vom fi generaţia care a prins sfârşitul lumii”; 2. “Istorioara tine de un Congres al C.C. al P.C.R. Oh, de neuitatele congrese! După cele trei ore ale discursului lui Ceauşescu, un bătrânel din primele rânduri tot încearcă să se ridice de pe scaun şi să spună ceva. “Şefii de rând” îl împing nu tocmai discret, înapoi pe scaun. Ceauşescu vede ce se întâmplă şi după o vreme cere ca omul să fie lăsat să spună ce are de spus. Şi omul spune: “Tovarăşe Ceauşescu, mă cunoaşteţi. V-am adus în partid. V-am deschis calea.” “Aşa este.” “Ştiţi că de la mine au auzit prim aoară că astăzi ne este mai greu, ca să ne fie mai bine în viitor.” Tocmai am împlinit 100 ani, nu ştiu cât voi mai trăi, aşa că vreau să vă întreb: totuşi, când o să fie mai bine?”;

Poemul săptămânii din „România literară” nr. 2 din 2021 aparţine lui Horia Gârbea şi se intitulează „Amintiri cu poduri”. Redau prima strofă: „Înţeleg că-s bătrân numărând / Podurile vieţii mele, pe rând. / A trece pe un pod oare să fie / Un păcat, o mare trufie? / Nici înotând, însă parcă / Ar fi mai firesc într-o barcă…”. Şi urmează strofa a doua care conţine o înşiruire de poduri importante ale lumii, în jur de douăzeci, pe care Horia Gârbea declară că le-a trecut. Nu sunt luate în calcul podurile mici sau medii. Urmează ultima strofă: „Dacă sunt bătrân, e firesc / Atâtea poduri să-mi amintesc. / Ce multe râuri am traversat / Şi nici unul nu m-a udat. / Iar acum îmi şopteşte unul din draci: / Dar cu Styxul cum ai să faci?”

Am intrat în rezonanţă cu poetul şi mi-am amintit şi eu două poduri pe care, trecându-le, mi-au produs fiori reci. Unul este cel care trece peste Putna, legând Burca de Vidra. Era prin 1968, plouase mult şi Putna venea învolburată, cărând din munţi copaci întregi. Apa ajunsese la partea de sus, copacii se izbeau cu putere, Am pus primii paşi pe pod, acesta vibra din toate încheieturile, însă am continuat fiindcă trebuia să ajung în Vidra. Mi-a fost o teamă cruntă. Cel de-al doilea pod este de fapt o punte peste Zăbala. O punte din aceea făcută pe nişte odgoane şi care se legăna la cea mai mică adiere. Lega satul Spulber de Tojani. Zăbala venea furioasă, trebuia să trec. Am trecut însoţit de aceeaşi spaimă cumplită. Azi n-aş mai face-o;

 

 Actorul Ion Caramitru, în „România literară” nr. 2 din 2021, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva referiri la poezie: 1. „A spune poezie” înseamnă a înţelege poezie, a te confrunta cu ea, a extrage din ea ceea ce ţi se pare fundamental, a transmite şi emoţia ta legată de acel discurs poetic”; 2. „Nu se poate intra oricum într-o poezie şi nu orice poezie te poate incita”; 3. „Când spui poezie şi eşti singur pe scenă, sau când spui un monolog ori cânţi de unul singur eşti în cea mai fragilă situaţie posibilă; eşti tu cu tine însuţi, eşti dezbrăcat de toate”; 4. „Am cunoscut foarte, foarte puţini poeţi care îşi spun poeziile bine când sunt în public. De cele mai multe ori fie sunt comici, încercând energii şi patos inutile, fie sunt complexaţi că trebuie să spună o poezie”; 5. „Poezia te învinge când te convinge. Să te convingă: cu substanţa ei bogată, cu frumuseţea ei estetică, stilistică, apoi cu puterea, cu încărcătura ei emoţională. Te învinge şi te obligă, învingându-te, să îi fii supus. Trebuie să fii într-o relaţie de subordonare. Ea este superioară; 6. „Poezia poate ascunde foarte multe discursuri subversive”; 7. „Dacă nu rămâi împătimit de poezie, dacă nu te duci în bibliotecă zi de zi, se pierde ceva fundamental”; „Poezia poate fi o armă feroce într-un scenariu de seducţie”;

 

Citeste mai mult

Educație

FOTO Omagiu poetului Mihai Eminescu, prin vocile Corului Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga”, la întâlnirea directorilor de școli din județ organizată de IȘJ Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a organizat miercuri, 14 ianuarie 2026, o întâlnire de lucru cu directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județ. Evenimentul a fost dedicat marcării a 176 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, aniversare care va fi celebrată oficial la data de 15 ianuarie.

Potrivit reprezentanților instituției, întâlnirea a urmărit nu doar abordarea unor aspecte administrative, ci și integrarea unei dimensiuni culturale, prin evidențierea valorilor care fundamentează sistemul educațional românesc. În acest context, a fost subliniată importanța educației ca vector de transmitere a patrimoniului cultural și identitar.

Programul a inclus momente artistice susținute de elevele Corului Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani, coordonat de profesor dr. Laurențiu Palade. Intervențiile muzicale au fost dedicate operei și personalității lui Mihai Eminescu, originar din județul Botoșani, și au constituit un omagiu adus poetului național.

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean au evidențiat rolul școlii în cultivarea respectului față de valorile culturale naționale și în menținerea memoriei culturale în rândul elevilor. La finalul întâlnirii, conducerea IȘJ Botoșani a mulțumit cadrelor didactice și elevilor implicați, apreciind contribuția acestora la desfășurarea evenimentului și reafirmând angajamentul instituției pentru promovarea excelenței în educație.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Studiu îngrijorător: 45% dintre adolescenți petrec zilnic între două și patru ore din timpul liber în fața ecranelor

Publicat

Publicitate

Zilnic, 45% dintre adolescenți petrec între două și patru ore din timpul lor liber pe mai multe dispozitive (telefon, calculator, televizor), relevă studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat de către organizația Mind Education în rândul elevilor de 13-19 ani din școlile care fac parte din rețeaua Digitaliada.

Potrivit EduPedu, informațiile din studiu arată că cei mai mulți dintre adolescenții participanți la studiu, 23%, își verifică notificările sau accesează platformele de 6-10 ori/ zi, 17% o fac de 2-5 ori/ zi, iar 16%, de 11-40 de ori/ zi.

Petrecerea, în mod excesiv, a timpului în fața ecranelor are efecte negative la nivel cognitiv, precum scăderea capacității de concentrare și a performanței școlare.

În plan social, expunerea la conținut neconform cu realitatea le poate amplifica anxietatea, depresia și sentimentul de insuficiență.

Nu în ultimul rând, expunerea prelungită le afectează somnul, ceea ce duce la oboseală.

Răspunderea părinților

Publicitate

Studiul „Reziliența digitală a adolescenților” evidențiază un nivel scăzut de implicare a părinților în viața online a copiilor. 42% dintre adolescenți spun că părinții lor nu știu ce fac pe internet, iar 45% afirmă că aceștia nu sunt la curent cu ce postează sau ce mesaje trimit.

Potrivit autorilor studiului, această lipsă de conectare dintre părinți și copii crește riscul ca adolescenții să fie expuși la conținut nepotrivit, interacțiuni riscante și presiuni sociale.

Studiul arată, totodată, că relația dintre adolescenți și părinți are un impact direct asupra comportamentului online. Adolescenții care se simt apropiați de părinți și pot vorbi deschis cu ei sunt mai dispuși să împărtășească experiențele din mediul digital, să accepte îndrumarea adulților și să adopte un comportament mai echilibrat online.

În schimb, atunci când relația părinte–copil este rece sau conflictuală, adolescenții tind să își ascundă activitatea online, acționează mai impulsiv și devin mai vulnerabili la manipularea algoritmică sau la situații periculoase.

Citeste mai mult

Eveniment

Romfilatelia lansează o emisiune dedicată Zilei Culturii Naționale

Publicat

Publicitate

Romfilatelia și Poșta Română anunță introducerea în circulație, joi, a unei emisiuni de mărci poștale dedicate Zilei Culturii Naționale.

‘Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc aniversează Ziua Culturii Naționale, în emisiunea cu același titlu, prin care aduce un omagiu unor personalități de seamă ale culturii naționale: Nicolae Iorga (marcă poștală cu valoarea nominală de 5,50 Lei), Andrei Mureșanu (marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei) și Ștefan Luchian (marcă poștală cu valoarea nominală de 25 Lei)’, a transmis, miercuri, Romfilatelia.

Emisiunea mai are în componență, alături de cele trei mărci poștale, un plic ‘prima zi’, un set de trei cărți poștale maxime pentru pasionații de maximafilie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat.

Aceasta va fi disponibilă de joi în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și online. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending