Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.
După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.
Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren
Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.
Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează. Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.
”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”
Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.
În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..
Publicitate
”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”
Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.
Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Compania TAROM oferă 70 de vouchere pentru toate biletele achiziţionate pe site-ul companiei, în data de 18 septembrie, precum şi bilete la tarife începând cu 70 euro pentru Praga şi Paris, cu ocazia celebrării a 70 de ani de activitate.
Potrivit unui comunicat al companiei, remis marţi AGERPRES, în data de 18 septembrie 2024, toate biletele achiziţionate pe site-ul TAROM, în intervalul orar 00:00 – 23:59, vor intra automat într-o tombolă specială. Astfel, 70 de pasageri vor câştiga câte un voucher în valoare de 70 de euro, pe care îl vor putea folosi ulterior pentru cumpărarea unui alt bilet pentru zborurile operate de companie. Câştigătorii vor fi anunţaţi în data de 23 septembrie 2024, în urma tragerii la sorţi realizate cu ajutorul platformei www.random.org, iar voucherele vor fi valabile până la 31 martie 2025.
Tot în data de 18 septembrie, pentru a sărbători primul zbor realizat în anul 1954 la Praga, pot fi achiziţionate bilete către această destinaţie pentru un zbor dus, cu bagaj de cală şi toate taxele incluse, la tarife începând cu 70 euro. Oferta este valabilă doar în data de 18 septembrie 2024 pentru călătorii efectuate în perioada 1 noiembrie 2024 – 28 februarie 2025.
Potrivit sursei citate, în data de 19 septembrie 2024, TAROM va pune în vânzare 10.000 de bilete către/dinspre Paris la un tarif special de 70 de euro, valabil timp de 7 zile, pentru a sărbători inaugurarea uneia dintre primele curse regulate de la nivel european, pe relaţia Bucureşti – Paris, lansată în anii 1920 de compania franco – română CFRNA, precursor al TAROM şi prima companie aeriană continentală din istoria aviaţiei.
Biletele vor fi disponibile pentru achiziţionare în perioada 19-25 septembrie 2024, iar călătoriile pot fi efectuate în intervalul 1 ianuarie 2025 – 31 august 2025.
Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010.
Publicitate
Transportatorul Naţional al României deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES
Această sfântă muceniţă, Ariadna, a pătimit pentru Hristos pe vremea împărăţiei lui Adrian (117-138), fiind roabă la oarecare Tertill, mai mare al cetăţii Promisia, din ţara Frigiei. Acel Tertill a făcut praznic în capiştea idolească la naşterea unui prunc al său, jertfind şi închinându-se zeilor şi dănţuind cu toţi casnicii şi cu prietenii săi. Sfânta Ariadna a rămas acasă şi n-a vrut să intre în capiştea idolească şi să prăznuiască împreună cu stăpânul său.
Deci mâniindu-se stăpânul ei, a bătut-o fără milă, apoi, spânzurând-o, a strujit-o cu unghii de fier, după aceasta a aruncat-o în temniţă şi a chinuit-o cu foamea multă vreme, ca să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor neînsufleţiţi. Apoi, i-a dat drumul din temniţă şi ea s-a dus din cetate. Dar stăpânul ei, căindu-se că a liberat-o, a alergat după dânsa cu slujitorii săi, iar ea uitându-se înapoi şi văzând pe urmăritorii săi, a fugit şi, apropiindu-se de o oarecare piatră, s-a rugat lui Dumnezeu ca să o izbăvească pe ea din mâinile vrăjmaşilor.
Şi îndată, cu dumnezeiască putere, s-a desfăcut piatra şi a intrat sfânta înlăuntru, iar piatra s-a strâns la loc cum a fost, pentru că îngerul Domnului, arătându-se acolo, a făcut această minune. Deci, prigonitorii s-au tulburat de frică şi, hărţuindu-se cu suliţele lor, singuri s-au împuns pe ei şi au pierit.
Aşa a izbăvit Domnul pe roaba sa din mâinile lor, ca pe o pasăre din cursa vânătorilor. Cu ale cărei rugăciuni să ne izbăvească Domnul şi pe noi de vrăjmaşii noştri şi cu aceeaşi sfântă să ne învrednicească şi pe noi a dănţui în bucuria cea cerească în veci. Amin.
Fiecare elev care a a obţinut media 10 la evaluarea naţională, sesiunea 2024 va primi câte 2.000 de lei, iar cei care au primit media 10 la Bacalaureat vor primi câte 5.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern de pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Executivului, relatează mediafax.ro.
„Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 2000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care a obţinut media 10 la evaluarea naţională, sesiunea 2024”, potrivit proiectului Guvernul.
Conform sursei citate, fiecare absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024, va primi câte 5.000 de lei.
Sumele necesare acordării stimulentelor financiare sunt prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, iar lista beneficiarilor stimulentelor financiare şi modalitatea de acordare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Deși se dau mesaje RO-ALERT la intempeerii sau alte evenimente sau în stările de urgență, nu același lucru se întâmplă la cutremure, iar șeful Departamenului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce se întâmplă acest lucru, relatează alba24.ro.
Acesta a declarat că nu se vor da mesaje de tip Ro-Alert la cutremure până când nu va fi pus la punct un sistem care poate anunța acest lucru cu o perioadă de timp suficientă de mare înainte.
„Nu o să dăm mesaj Ro-Alert înaintea unui cutremur până nu o să avem un interval de timp adecvat în care oamenii într-adevăr să aibă timp să se refugieze undeva unde este sigur.
Dar la acest moment nu este posibil. Ai cu câteva secunde înainte, dai mesajul şi mai degrabă inducem panică”, a spus Arafat la Digi24, citat de Agerpres.
Raed Arafat a explicat că alertele la cutremur ar fi utile, de exemplu, pentru întreruperea gazelor, întreruperea curentului electric, dar ar trebui şi ca populaţia să fie educată în acest sens şi să acţioneze corespunzător.
„Plus că există riscul să primeşti mesajul că vine cutremur după ce cutremurul a început, este riscul să primeşti mesajul cu una-două secunde înainte.
Publicitate
Toate astea trebuie analizate, nu prea ştiu ţări care dau asemenea mesaje, decât dacă intervalul între senzor şi locul unde apare efectul este lung, cum se întâmplă în Mexic”, a mai spus Arafat.
El a adăugat că există şi vor mai foarte multe discuţii cu privire la acest subiect până când se va găsi o soluţie şi un standard de abordare unitar în toată lumea.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,4 s-a produs luni, la ora 17,40, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Publicitate
Seismul a avut loc la adâncimea de 152,53 kilometri, în apropierea oraşelor: 52 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 54 km est de Braşov, 62 km nord-vest de Buzău, 70 km vest de Focşani, 72 km nord Ploieşti şi 97 km nord-est de Târgovişte.
Google News
