Connect with us

Eveniment

Botoșani: Oamenii care trăiesc un adevărat coșmar atunci când plouă. Au trăit trauma inundațiilor, iar acum malurile râului se prăbușesc

Publicat

Publicitate

Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache
Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

Publicitate

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

FOTO: Ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi, sub semnul rugăciunii și al culturii creștine

Publicat

Publicitate

Într-o atmosferă de rugăciune și comuniune frățească, ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat în data de 19 ianuarie 2025, fiind găzduită de Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi.

Programul zilei a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de preoții din cercul pastoral-misionar „Acoperământul Maicii Domnului” Dorohoi. În timpul slujbei, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna Poetului Mihail Eminescu și a membrilor familiei sale, precum și pentru poetul național Grigore Vieru, de la a cărui plecare la cele veșnice s-au împlinit 17 ani. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit parastasul pentru pomenirea celor doi poeți, alături de preoții adormiți din Protopopiatul Dorohoi, ca semn de recunoștință față de cei care au îmbogățit viața culturală și bisericească a neamului nostru.

Partea a doua a ședinței a început cu un moment artistic emoționant, prezentat de elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Iuliana Mândrescu. Copiii au recitat poezii reprezentative din creația lui Mihail Eminescu, oferind celor prezenți un prilej de bucurie și aducere-aminte a valorilor perene ale literaturii române.

A urmat prezentarea temei „Sfânta Scriptură în viața și lucrarea preotului”, susținută de Preacuviosul Părinte Profesor Hrisostom Ciuciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în calitate de delegat al Centrului eparhial. În cuvântul său, părintele profesor a subliniat rolul esențial al Sfintei Scripturi în slujirea preoțească, amintind cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care numea Biblia „Scrisoarea de iubire adresată de Dumnezeu oamenilor”. În încheiere, a îndemnat clericii să acorde o atenție deosebită lucrării de luminare a inimilor credincioșilor, prin adâncirea propriei vieți de credință, pentru a putea oferi, cu timp și fără de timp, sprijin și îndrumare celor încredințați spre păstorire, preotul fiind chemat să devină mâinile și buzele prin care Dumnezeu Se face prezent în viața celor care Îl caută.

În continuare, Părintele Profesor Cosmin Constantin Pristavu a prezentat cel mai recent număr al revistei „Slova creștină de Dorohoi”, care cuprinde activitățile Protopopiatului desfășurate în lunile octombrie–decembrie 2025, precum și articole, predici și cateheze realizate cu prilejul diferitelor evenimente din perioada amintită.

După prezentarea adreselor administrative, preoții participanți au avut ocazia să vizioneze Expoziție de fotografie și poezie dedicată poetului Grigore Vieru, completând în mod armonios desfășurarea întâlnirii. Întregul program a fost însoțit de intervenții și răspunsuri oferite de părintele profesor, pornind de la tema prezentată, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor și a perspectivei pastorale a celor prezenți.

Publicitate

Pr. Ionuț-Silviu Butnariu

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Prelipca

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Ioan Istrati denunță drama pensionarilor: „Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de un genocid sistematic”

Publicat

Publicitate

Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati,  una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național,  a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.

După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.

„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.

În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.

Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază,  făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.

Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.

Publicitate

Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.

Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.

Mai jos redăm postarea integral:

„Genocid

Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Dumnezeu să ne deschidă inima”, a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de Facebook

Citeste mai mult

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending