Connect with us

Eveniment

Botoșani: Oamenii care trăiesc un adevărat coșmar atunci când plouă. Au trăit trauma inundațiilor, iar acum malurile râului se prăbușesc

Publicat

Sute de localnici din nordul Moldovei trăiesc un coșmar de fiecare dată când plouă abundent. Din cauza eroziunii continue a Prutului în maluri, intensificată grav de vremea ploioasă, se tem să nu ajungă, peste noapte, cu tot cu case în viitură. Zona este predispusă anual inundațiilor, scrie Adevărul.

Publicitate

După dezastrul din sudul Moldovei, localnicii satelor din județul Botoșani, de pe malurile Prutului, stau cu frica-n sân și bagajele la ușă. Asta în condițiile în care, anual, Prutul inundă gospodării și, în ultimii 15 ani, a făcut de două ravagii de-a lungul malurilor sale. În special, localnicii din satul Baranca, comuna Hudești, stau în teroare de fiecare dată când plouă abundent. Anual, Prutul rupe hectare întregi de mal, iar oamenii se tem ca după o ploaie mai puternică să nu ajungă cu tot cu case direct în apele râului. Au experiențe terifiante cu inundațiile, din 2008 și 2010, iar fiecare cod galben anunțat de meteorologi produce panică în Baranca. Odată cu ciclonul Boris și efectele sale devastatoare în sudul Moldovei, sătenii de la Baranca își retrăiesc coșmarul, mai ales că meteorologii au anunțat, luni, cod galben și risc de inundații pe râurile Prut și Jijia. Codul galben este prelungit până marți, 17 septembrie, întreaga comună Hudești, inclusiv Baranca, aflându-se pe lista localităților sub incidență de ploi abundente și inundații.

Locul în care România pierde anual, patru hectare de teren

Satul Baranca, comuna Hudești, se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, chiar pe malul Prutului, granița naturală a României cu Ucraina. Baranca este o comunitate de oameni, în mare parte nevoiași, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Viața pe malurile Prutului este grea, departe de civilizație, legată de glie, singura care îi poate hrăni. Iar natura și lipsa de implicare a autorităților le fac viața și mai grea. Prutul este un râu capricios și violent atunci când plouă abundent. Inundă gospodării și, mai ales, rupe malurile, „consumând” hectare întregi anual. Autoritățile de la Hudești spun că, statistic vorbind, anual, Prutul ”macină” și cară odată cu apa patru hectare de teren, relatează Adevărul.

Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache
Prutul rupe constant malurile FOTO Cosmin Zamfirache

Prutul a început să erodeze malurile după 1975, iar fenomenul a fost accentuat și de o serie de amenajări făcute de sovietici. ”A fost o consolidare făcută pe timpul URSS-ului, prin care ei și-au protejat malul, l-au consolidat și au dirijat apa în malul nostru, și-l erodează.  Noi fiind copiii URSS-ului nu ne-au dat voie să facem şi noi acele amenajări. S-au încercat consolidări, dar consolidări care nu rezistă la viituri. Acum avem voie să facem acele amenajări, dar nu avem bani”, spune Viorel Atomei, primarul din Hudești. Mai apoi, inundațiile violente din 2008, care au lăsat Baranca efectiv devastată, au fost picătura care a umplut paharul. Eroziunile au devenit accelerate. Se preconizează că din 1975 și până în prezent, România a pierdut 60 de hectare de teren numai la Hudești și numai din eroziuni. Tabloul este efectiv apocaliptic, cu salcii efective smulse din rădăcină și maluri prăbușite.

”Fac criză când începe să plouă tare, plâng și mă nădușesc”

Localnicii din Baranca sunt traumatizați de inundații, dar și de eroziunea constantă și galopantă a malurilor. Cei mai bătrâni spun că satul s-a mutat de trei ori, altfel ajungea de mult în Prut. „De trei ori a fost mutat satul. De fiecare dată când viitura rupea malul fugeam mai la deal. Viață chinuită, domnule, viață chinuită. Să o tot iei de la capăt de frica apelor. Satul s-a muat tot mai deal, să nu cadă în Prut”, spune nea’ Vasile, un agricultor din Baranca. Soția sa, spune că atunci când plouă abundent intră în panică. ”Când aud ropotul ploii care nu se mai oprește, sau dacă plouă toată noaptea fac criză. Eu fac criză când începe să plouă tare…plâng și mă nădușesc. A fost coșmar și în 2008 și în 2010, și parcă apa este tot mai aproape”, spune femeia.

În plus, când începe să plouă, moș Luca se pregătește temeinic. Știe deja lecția. A trecut prin multe și a supraviețuit la numeroase inundații foarte grave. ”Am grijă să fie slobode animalele, să nu moară săracele înecate în pripon. Mai apoi pregătesc în pungi actele, să nu le ude și să le am aproape de pat. Și actele și banii. Hainele de trebuință, câteva, tot în pungă lângă pat, să nu se ude. Și dorm iepurește când răpăie ploaia. Dacă simt viitura, țuști din casă, pe loc înalt”, mărturisește săteanul. Oamenii știu lecția, iar inundațiile din sudul Moldovei le-a băgat și mai tare frica-n oase. Unii au auzit de avertizarea de cod galben și sunt cutremurați. „Ne uităm la televizor. Săracii, noi îi înțelegem că am trecut prin ceva asemănător”, adaugă o săteancă, mai scrie Adevărul..

”Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”

Temerea cea mai mare a localnicilor din Baranca este ca malul să nu cedeze în bloc. Mai ales în cazul unei viituri. De exemplu, în 2008, inundațiile au rupt efectiv două hectare din mal. Din cauza eroziunii, oamenii au sărăcit de toate. Unii rămân fără terenurile agricole care se prăbușesc în Prut. „Pierd oamenii mult teren agricol. Pierd şi păşune.”, adaugă edilul. Localnicii spun că în curând rămân fără toată moștenirea părintească. ”S-au căznit săracii să lucreze, să lase la copii. Ce să lași bre, dacă i-a tot Prutul?”, spune moș Luca. Dar, totuși, cea mai mare temere a oamenilor rămâne prăbușirea malurilor. „Îmi este frică ca odată, așa pe toamnă, sau la dezgheț când se umflă Prutul rău și dă pe dinafară să nu rupă de tot malul. Și să ne prăbușim cu totul în ap. Ferească Dumnezeu să nu ajungă satul în apă”, adaugă nevasta lui moș Luca.

Publicitate

Intervenția autorităților în fața acestei situații a fost ca de obicei, foarte lentă. S-au alocat când și când fonduri pe diferite consolidări, mai mult sau mai puțin trainice, pe bucăți de mal. De exemplu, acum în jur de 10 ani, Guvernul dădea din fondul de rezervă bani pentru consolidarea a numai 500 de metri de mal. Au mai fost intervenții și ulterior, dar fără să rezolve problema pe toată lungimea malului erodat. În aceaste condiții oamenii așteaptă scăpare numai de la Dumnezeu.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Publicitate

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Publicitate

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro

Publicitate

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Publicitate

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Publicitate

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro

Publicitate

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

Publicitate

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending