Connect with us

Eveniment

Botoșani, micul Leipzig, orașul unicat din nordul Moldovei cu aer de burg german. Era al treilea oraș al Vechiului Regat ca populație și dezvoltare economică

Publicat

Publicitate

Botoșaniul a fost în secolul al XIX lea, al treilea oraș din Vechiul Regat, ca prosperitate și număr de locuitori. O comunitate vie și cosmpolită cunoscută drept micul Leipzig, singurul oraș la est de Carpați cu aspect de burg germanic. Nici astăzi Botoșaniul nu și-a pierdut farmecul de altădată, relatează Adevărul.

Municipiul Botoșani este probabil unul dintre cele mai subapreciate orașe din România. Aparent pare centrul unei zone extrem de sărace, care nu are foarte multe de oferit mai ales din punct de vedere turistic. Oricine ajunge, însă, la Botoșani mai ales într-o zi de toamnă, are toate șansele să-și schimbe radical părerea. Deși puternic afectat de sistematizarea comunistă și încărcat cu toate cartierele muncitorești care au sufocat vechiul oraș, târgul Botoșanilor încă și-a păstrat o bună parte din farmecul de odinioară.

În zonele vechiului oraș de pe Bulevard și până în Centrul Istoric, chiar cufundați în mahalelele de altădată, pe ulițele armenești sau străzile boierești de altădată, orice turist pasionat de atmosfera de Belle Epoque, de istorie sau pur si simplu de arhitectură de secol XIX, va găsi o adevărată comoară. Botoșaniul este o adevărată perlă istorică și arhitectonică a nordului, poate, așa cum s-au pronunțat mulți dintre cei care de voie sau de nevoie au vizitat Botoșaniul, cel mai cochet și mai frumos oraș cu parfum de epocă din Moldova. În plus, așa cum spun istoricii târgul Botoșaniului a fost unul dintre cele mai populate și dezvoltate orașe ale Vechiului Regat, cu performanțe excepționale din punct de vedere economic și cultural, scrie Adevărul..

”Orașul Doamnei„ de la târgul de vite la curți voievodale cu păuni

Botoșaniul are o istorie foarte îndelungată. Cea mai veche biserică armenească din oraș are cel puțin 700 de ani vechime. Pentru că se spune că pe moșiile boierilor moldovenii, acum poate opt secole sau chiar mai bine, înainte de întemeierea Moldovei, armenii refugiați din calea invaziilor, au întemeiat un târg pe marginea drumului comercial care pleca din porturile de la gurile Dunării și Marea Neagră și ducea către Marea Baltică. Totul s-a făcut cu voia unui jupan sau cneaz numit Botăș, stăpânul acelor pământuri.

Centrul istoric al Botoșaniului FOTO botosaniazi.ro
Centrul istoric al Botoșaniului FOTO botosaniazi.ro

Și de la el a rămas și numele târgului în care românii și armenii au ajuns să trăiască împreună. Târgurile de vite ale armenilor și comerțul lor cu animale au ridicat Botoșaniul la rangul de târg prosper. Aici a funcționat și primul han din Moldova. Rămășițele sale se văd și astăzi prin apropierea Pieței Centrale din Botoșani. Prosperitatea târgului medieval al Botoșanilor va fi dovedită de cercetările arheologice efectuate după anii 2000 în Centrul Istoric al orașului unde a fost găsită o adevărată zonă comercială, cu multe cuptoare de producție a ceramicii și reducere a minereului. Tocmai datorită prosperității acestui târg, orașul a fost oferit drept reședință a soțiilor de voievod. Târgoveții Botoșaniului asigurau veniturile domnițelor. Tocmai de aceea, Botoșaniul a căpătat un statu special în Moldova, unicat, acela de ”Oraș al Doamnei”. În apropiere de mănăstirea Popăuți de astăzi, de la marginea orașului, se afla și o curte domnească, destinată doamnelor Moldovei. În curtea palatului domnesc se plimbau păuni, locul fiind de o feerie excepțională. Tocmai de aceea Botoșaniul a primit ca stemă păunul, mai relatează Adevărul..

O superbă casă boierească de la Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache
O superbă casă boierească de la Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

A fi ”Oraș al Doamnei„ era o onoare incredibilă pentru târgoveți. ” Botoşanii au avut un statut aparte în rândul aşezărilor urbane moldoveneşti, acela de târg al Doamnei. Era locul de unde proveneau veniturile soţiilor de voievozi aflaţi pe tronul Ţării Moldovei.  Prima Doamnă a Moldovei căreia i se vor concede veniturile târgului va fi Maria-Voichiţa, soţia lui Ştefan cel Mare, ca o compensaţie, probabil, pentru averile ce îi rămăseseră risipite în Ţara Muntenească, de unde îi era obârşia.  Târgul Botoşani a fost unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic”, precizează istoricul botoşănean Daniel Botezatu. ” Păunul este simbolul cel mai vechi , semnificaţia istorică fiind în calitatea singulară a oraşului Botoşani de a fi fost vreme de câteva secole „Oraşul Doamnei”. Prin aceasta Botoşaniul este cu adevărat unic printre oraşele României, iar păunul constituie un adevărat brand ”, preciza în anul 2009, la alegerea stemei reputatul academician Ștefan Gorovei, specialist în istorie medievală.

Publicitate

De la „Orașul Doamnei” la ”Micul Leipzig”

Dezvoltarea Botoșaniului își avea însă apogeul de la sfârșitul secolului al XVIII lea și începutul secolului al XIX lea. Orașul va deveni un târg cosmopolit, un adevărat hub economic din nordul Moldovei. Forța economică a Botoșaniului era dată în continuare de puternica comunitate armenească, dar și de cea evreiască care începând cu finele secolului al XIX lea va ajunge reprezentativă la Botoșani. La aceștia se adăugau evident românii dar și lipovenii. Cheia succesului Botoșaniului a fost buna înțelegere între toate etniile care formau de altfel sufletul târgului, scrie Adevărul..

O parte din Centrul Istoric al orașului FOTO Cosmin Zamfirache
O parte din Centrul Istoric al orașului FOTO Cosmin Zamfirache

De la târgoveții și boierii români și până la antreprenorii evrei, armeni sau lipoveni, fiecare își aducea aportul consistent în dezvoltarea orașului. Nu a durat mult până când Botoșaniul a devenit a treia așezare urbană din Principate, ca populație dar și ca dezvoltare economică. Inima orașului era centrul economic, astăzi Centrul Istoric al orașului. Aici se aflau magazine, manufacturi, ateliere, restaurante, berării și tot ce se putea produce și vinde. Ceva mai jos, era piața, unde țăranii români din împrejurimi, alături de zarzavagii și pescarii lipoveni vindeau legume, fructe, lacatate și tot ce putea fi produs în gospodărie. ”Botoșaniul era al treilea oraș din Principate sau Vechiul Regat ca populație. Acesta lucru arată clar viața economică deosebită de aici. Era un oraș cosmopolit cu o mare forță economică, aflat pe drum comercial de mare importanță. În plus, poziția acestuia în apropierea Imperiului Austro-Ungar dar și a celui țarist, facilita comerțul de mare amploare.”, spune și istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

Berăriile Botoșaniului de altădată FOTO Adevarul
Berăriile Botoșaniului de altădată FOTO Adevarul

În perioada sa de glorie, adică pe tot parcursul secolului al XIX lea și începutul secolului XX până la Primul Război Mondial, Botoșaniul era unul dintre cele mai puternice orașe din Vechiul Regat. Pe lângă atelierele meșteșugărești, morile cu abur, fabrică de bere și multe alte facilități industriale ale vremii, Botoșaniul avea 12 tipografii, un magazin universal( asemănător unui mall de astăzi), un dealer auto renumit în toată țara, librării, societăți muzicale, bănci comerciale ba chiar și o lojă masonică. Centrul Botoșaniului a fost construit în stilul arhitectonic nemțesc, fiind un Leipzig la scară mică. Specialiștii spun că era singura așezare urbană de la est de Carpați cu aspect de burg german.

Casa Sofian FOTO Cosmin Zamfirache
Casa Sofian FOTO Cosmin Zamfirache

Și asta fiindcă mulți evrei bogați și chiar armeni aveau afaceri în zona germană și au antamat meșteri care să le construiască casele. În plus, boierii români dar și negustorii armeni bogați și-au construit case superbe, în stil Seccesion sau Art Nouveau, în zonele liniștite ale orașului, adevărate oaze de verdeață. Cunoscută este casa splendidă a boierului Nicolae Sofian, a boierilor din neamul Silion dar și a arendașilor și negustorilor armeni precum Ankele, Bolfosu sau Goilav. Viața culturală și socială era flamboiantă. Se organizau baluri, concerte și alte activități pentru oamenii cu ștaif ai orașului.

Târg la Botoșani FOTO Adevărul
Târg la Botoșani FOTO Adevărul

” Fiecare casă impozantă, a oamenilor bogaţi ai Botoşaniului, avea un salon, unde se petrecea cu diferite ocazii. Erau ca nişte săli de bal ceva mai mici, dar care puteau găzdui o adunare festivă. Ţinutele erau fastuoase, aduse din Viena, Paris sau Berlin. Erau oameni care-şi permiteau şi haine scumpe şi puteau servi şi tot felul de delicateste la masă”, spune istoricul Gheorghe Median. În vechea Prefectură a orașului se afla cea mai mare sală de bal. Special pentru aceasta a fost adus un candelabru uriaș de cristal, adus de la Viena, plus oglinzi venețiene și ornamente cu foiță de aur. Din anul 1914, Botoșaniul are și un super teatru, construit prin chetă publică. De la începutul secolului XX, târgul avea iluminat electric, fiind construită,după planurile lui Anghel Saligny, marea uzină electrică. Botoșaniul avea și cea mai frumoasă zonă de promenadă, o adevărată pădurice cu arbori seculari, ”îmblânzită„ și transformată în Grădină Publică, astăzi Parcul ”Mihai Eminescu”. Păduricea a fost donată de boierii Vârnav care aveau casa în apropiere. Majoritea acelor clădiri dar și parcul există și astăzi.

Marile personalități ale Micului Leipzig și regii României

Târgul a fost ridicat economic și de mari oameni de afaceri ai vremii. De exemplu, în 1855 industriașii evrei Gavriel Abramovici și Sara Freifeld constituiau ”Societatea morilor cu aburi”, a doua companie de mori cu aburi din România după moara lui Asan din București. Acești industriași evrei aveau peste 28 de mori cu aburi, o inovație tehnică a epocii. De altfel, societatea era atât de puternică și profitabilă încât în anul 1889, România obținea prin intermediul acestei companii botoșănene marea medalie de aur la Expoziția de Tehnică și Industrie din Paris. În plus, marii moșieri armeni precum cei din neamul Goilav, aveau ferme agricole model în zona Santa Mare, și prin gara Botoșani, târgul fiind conectat încă din secolul XIX la rețeaua de cale ferată, trimiteau cereale de cea mai bună calitate, la export, în Anglia și Germania. Mai apoi era Carol Ankele, un mare antreprenor din Botoșani care deschisese un magazin universal dar era și cel mai important dealer din țară, aducând automobile. Ștefan Gheorghiu zis „Gugoașă„,

Vechea Prefectură a Botoșaniului FOTO Adevărul
Vechea Prefectură a Botoșaniului FOTO Adevărul

la rândul său a devenit celebru prin mezelurile deosebite care le făcea, după rețete vechi armenești și pe care le dădea și la export. Botoșaniul avea chiar și o fabrică de bere, numită „Cișmea„ care producea inclusiv pentru export, o bere care combina, într-o rețetă secretă, mai multe rețete de bere germană. Având numeroase școli, inclusiv liceu de fete, Botoșaniul a dat numeroase personalități,având poate cele mai multe genii pe metru pătrat. La Botoșani s-au născut Mihai Eminescu, Grigore Antipa, George Enescu, Nicolae Iorga,  Ștefan Luchian, Octav Onicescu, Elie Radu, Dimtrie Negreau, Octav Băncilă, Nicolae Leon și mulți alții. Orașul era atât de dezvoltat și cu personalități atât de mari încât a fost vizitat atât de regele Carol I în anul 1906 cât și de regele Ferdinand în anul 1917. Regii României au fost cazați de Beriș Moscovici, un personaj bogat și foarte misterios al Botoșaniului. Casa sa a rezistat timpului și găzduiește astăzi Biblioteca Județeană.

Decăderea Micului Leipzig

Decăderea Botoșaniului a fost relativ bruscă și aproape ireversibilă. Cauzele au fost multiple. Dar totul a plecat de la schimbarea polurilor comerciale. Drumul comercial care trecea pe lângă Botoșani și-a pierdut importanța, ba chiar a dispărut. Imperiul Țarist s-a prăbușit, la fel și cel Austro-Ungar, zonele de export preferate de negustorii botoșăneni. În locul lor Rusia bolșevică rupsese orice legătură cu vechii parteneri economici ai țariștilor. Decăderea Moldovei, ca regiunea a accentuat decăderea Botoșaniului. Marea reformă agrară din anii 20, a fracturat marile activități agricole ale Goilavilor dar și ale multor mari moșieri, un motor economic puternic al Botoșanilor.

Casă boierească Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache
Casă boierească Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

Mai apoi antisemitismul a alungat mulți evrei, responsabili deasemenea de viața economică puternică a Botoșaniului. Armenii la rândul lor au plecat. Comunismul a pus cruce gloriei Micului Leipzig. Centrul comercial al Botoșaniului a murit, devenind în timp o ruină. La fel și vechile case boierești sau negustorești ale Botoșaniului de altădată. Frumosul oraș de Belle Epoque a fost înconjurat de blocuri, cartiere muncitorești. Doar strădania reputatului specialist Eugenia Greceanu a salvat Botoșaniul de altădată. În ultimii 20 de ani, vechiul târg își recapătă atmosfera de altădată și parfumul de epocă, mai ales după ce multe case au început să fie reabilitate și puse în circuit.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rețea de corupție la examenele auto: Nouă persoane trimise în judecată, anchetă cu examinator infiltrat

Publicat

Publicitate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați – șase instructori auto și trei examinatori – într-un amplu dosar de corupție la examenele pentru obținerea permisului de conducere categoria B, scrie newsbucovina.ro.

Ancheta, desfășurată pe parcursul a aproximativ un an, a beneficiat de colaborarea unui examinator auto infiltrat, care a permis documentarea detaliată a mecanismelor infracționale.

Cercetările au evidențiat o implicare generalizată a unor examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava și a unui număr mare de școli de șoferi și instructori auto. Fenomenul infracțional, cu rădăcini anterioare anului 2015 (deși unele cazuri au fost investigate anterior de DNA), implica facilitarea fraudării probei practice prin remiterea de sume de bani (de obicei 200-250 euro/candidat) direct sau prin intermediari, către examinatori.

Metode conspirate și „specializare” infracțională

Inculpații au folosit semnale codificate pentru identificarea candidaților „plătitori”: clipsuri colorate (albastru sau roz) pe dosare, mesaje cu afișare unică sau expresii precum „ai mei sunt la tine”, „fata e ok”. Probele au demonstrat o „specializare” a conduitei, cu intermediari stabili și preocupare constantă pentru sumele obținute ilicit de alți examinatori.

Colaboratorul autorizat – un examinator auto infiltrat – a fost esențial în conturarea modului de operare. Acesta a primit direct sumele de mită și a documentat legăturile dintre examinatori și instructori.

Publicitate

Inculpații și acuzațiile principale (detalii din rechizitoriu):

  • Un instructor auto: 3 infracțiuni de dare de mită și 8 de complicitate (ex.: remitere 8.900 lei pentru 3 candidați; 350 euro pentru alți 6; intermediere 500-600 euro).
  • Doi examinatori auto: Multiple fapte de dare de mită și complicitate (ex.: remitere 200-250 euro/candidat; intermediere sume de la instructori).
  • Alți cinci instructori: Dare de mită și complicitate (sume între 140 lire și mii de euro pentru promovarea candidaților).

Fenomenul era generalizat, cu „standarde” de 200-250 euro/candidat, creat în timp și cunoscut de toți implicați.

Dosarul a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Suceava.

Citeste mai mult

Eveniment

Garaj în flăcări, la Leorda. Alarma a fost dată de vecini

Publicat

Publicitate

Sâmbătă dimineață, în localitatea Leorda, a izbucnit un incendiu la un garaj, cu pericol de propagare la construcțiile învecinate. Alarma a fost dată de vecini.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au acționat prompt și au reușit să împiedice extinderea flăcărilor la locuințele din zonă. Până la sosirea echipajelor, proprietarul a reușit să scoată autoturismul din garaj.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şil numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

Publicitate

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Bărbat încarcerat după coliziunea dintre un autotren și un autoturism, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un bărbat a rămas încarcerat după un accident produs, vineri seară, pe raza localității Dărmănești, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava.

Potrivit sursei citate, la fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj SAJ cu medic.

‘Este vorba despre un accident rutier între un autotren și un autoturism, conducătorul autoturismului fiind încarcerat. Cu eforturi susținute, pompierii militari au extras victima dintre fiarele contorsionate ale autoturismului, este vorba despre un bărbat, conștient, cu multiple traumatisme’, precizează informarea transmisă de ISU Suceava.

După ce a fost descarcerat, bărbatul a fost predat unui echipaj cu medic al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru a fi stabilizat și transportat la UPU a Spitalului Județean Suceava. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending