Duminică, 23 noiembrie 2025, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești, județul Botoșani, se pregătește pentru o zi încărcată de har și binecuvântare. Comunitatea va trăi un moment de aleasă bucurie duhovnicească, prilejuit de vizita Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care va oficia Sfânta Liturghie Arhierească, în cadrul căreia va fi oficiată Taina Sfântului Botez.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan va sluji împreună cu un sobor de preoți și diaconi, aducând în mijlocul oamenilor mângâierea și lumina rugăciunii.

„Cu aleasă bucurie, vă invităm la Sfânta Liturghie Arhierească şi Taina Sfântului Botez care vor fi oficiate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La finalul acestor momente de rugăciune și bucurie, toți cei prezenţi sunt invitaţi să participe la agapa frăţească, ca semn al comuniunii şi al dragostei creştine”, a transmis pr. Felix-Petru Prisecariu, parohul comunității din Tudor Vladimirescu.

Momentul central va fi botezul unui prunc ce poartă nume cu rezonanță cerească: Teofan, fiul părintelui paroh Felix-Petru Prisecariu și al prezbiterei Elena-Paula, care mai au încă doi copii, Parascheva de 5 ani și Pantelimon de 3 ani. În fața Sfântului Altar, pr. Mardar Călin și prezbitera Georgiana, din Parohia Călărași, vor mărturisi pentru cel mic, devenind pentru el părinți spirituali și călăuze în viața de credință.

Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, comuna Albești este formată din 132 de familii ortodoxe, însumând 520 de persoane.

Preotul paroh Felix-Petru Prisecariu, s-a născut în zona Hârlăului. A fost hirotonit preot în anul 2019, pe seama unei parohii din Palanca, Republica Moldova, la granița cu Ucraina spre Odessa. Doi ani a slujit apoi la Mănăstirea Sfântul Nicolae Lacuri, Deleni-Harlau, iar de la 1 aprilie 2024 este numit preot în parohia Tudor Vladimirescu, Albești, Botoșani.

Preoteasa, Elena-Paula, este educatoare și a fost directorul Casei de Cultură în parohia în care a activat.

O femeie în vârstă de 38 de ani, originară din orașul Flămânzi, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce familia nu a mai reușit să ia legătura cu ea de la începutul lunii noiembrie. Turcu Ramona-Marina, cetățean român stabilit temporar în orașul Mannheim, Germania, nu a mai putut fi contactată de rude din data de 11 noiembrie 2025, moment în care telefonul său mobil ar fi devenit inaccesibil.

Potrivit apropiaților, femeia plecase în Germania pentru a munci, menținând legătura constantă cu familia până la data dispariției. Membrii acesteia au alertat autoritățile și au solicitat sprijinul comunității pentru găsirea Ramonei-Marina.

Semnalmente:
– Înălțime: aproximativ 1,60 m
– Greutate: 55 kg
– Constituție: atletică
– Păr: negru
– Ochi: căprui
– Semn particular: o cicatrice vizibilă pe obrazul stâng

Familia din Flămânzi face apel la oricine ar putea furniza informații despre locul în care s-ar putea afla femeia. Orice detaliu poate fi esențial în sprijinul anchetei autorităților germane și române.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 20 noiembrie 2025, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii noiembrie sunt poeții botoșăneni Georgică Manole și Costel Zăgan.

Întâlnirea va avea loc la Școala Gimnazială „Teofil Vâlcu” Hănești și va fi moderată de Lucia Țurcanu. Intrarea este liberă.

GEORGICĂ MANOLE (n. 26 octombrie 1952, Popești Vrancea) este poet, prozator, epigramist, publicist. A absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Institutului Pedagogic din Suceava. A fost profesor de matematică.

              A debutat publicistic în 1970, cu poezie, în revista „Milcovul”. Cinci ani mai târziu, și-a publicat prima proză scurtă în revista „Flacăra”. Debutul editorial s-a produs abia în 1996, cu volumul de satire și epigrame „Logica lui Masajust” (Editura Moldoprint). Au urmat volumele: „Antigeometria tristeții” (poezii, Editura Moldoprint, 2001), „Aici… Acolo… Dincolo. Eseu despre antigeometrie” (Editura Agata, 2002), „Ierbarul cu… arici. Eseu despre antimanagement” (Editura Agata, 2003), „Clopotul lui Gauss” (poezii, Editura Agata, 2005), „Idei la firul ierbii” (eseuri, comentarii, Editura Agata, 2009), „Viața în interval” (eseuri, Editura Agata, 2012), „Ideea ca obsesie; dialoguri 1” (Editura Agata, 2015), „Buzunarul cu idei” (cronici, comentarii, recenzii, Editura Stef, 2016), „Lecturi la post-restant” (recenzii, comentarii, cronici, Editura Stef, 2020), „Printre dicționare” (Editura Stef, 2022).

Georgică Manole colaborează cu versuri, proză, cronici literare, interviuri, eseuri, articole de specialitate în numeroase publicații locale și naționale. A fost redactor-șef al revistei „Luceafărul” din Botoșani.

COSTEL ZĂGAN (n. 20 ianuarie 1958, Tudor Vladimirescu, Albești, Botoșani) este poet și prozator. A absolvit Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani și Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A fost profesor de limba și literatura română.

A debutat editorial în 2005, cu volumul de poezie „Hiperbole blitz” (Editura Axa), urmate de: „Cezeisme” (Editura Axa, 2008), „Gravitația sufletului” (publicat online, 2012), „Erezii second hand” (Editura Axa, 2014), „Nepotul lui Kafka” (Editura eCREATOR, 2024). Este autorul romanului cibernetic „Deșertul de catifea” (Editura Axa, 2015).

Costel Zăgan publică poezii, aforisme, epigrame în revistele „Colloquium”, „Convorbiri Literare”, „Intertext”, „Poezia”, „Hyperion”, „Timpul”, „Absolut Cultural”.

Mulți români ajung să rămână fără dinți din cauza sărăciei, lipsei cabinetelor stomatologice din mediul rural, dar și a unei igiene dentare precare. Conform statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spălat pe dinți. În schimb se folosesc leacuri băbești, scrie ADEVĂRUL.

Sănătatea dentară este unul dintre cele mai importante aspecte pentru orice om. Dincolo de estetică are un impact semnificativ asupra sănătății generale, a funcțiilor digestive și a vorbirii. Problemele dentare netratate pot agrava diferite afecțiuni de sănătate precum cele cardiace sau digestive. Există, de exemplu, o legătură între inflamația gingiilor și riscul de blocare a arterelor. Tocmai de aceea este importantă o igienă dentară bună dar și controale repetate de prevenție, pentru ca medicii stomatologi să poată interveni la timp pentru salvarea dinților afectați de carii, de exemplu.

Ei bine, românii care sunt campioni la boli evitabile, sunt și în topul rușinii în ceea ce privește sănătatea dentară.

Mai precis, România este pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește igiena dentară. Mulți români ajung la medicul stomatolog numai atunci când nu mai suportă durerea și când dinții nu mai pot fi salvați. Dar există situații și mai dramatice în zonele sărace și izolate ale României, în special în mediul rural, unde oamenii nu au acces la servicii stomatologice și nici posibilitatea financiară de a apela la cabinetele private din orașe. Așa că ajung să combată durerile de măselele cu leacuri băbești periculoase, să-și scoată dinții cu patentul sau efectiv rămân fără dantură.

Românii care rămân fără dinți-n gură din cauza sărăciei 

În județul Botoșani, de exemplu, cel mai nordic din România și considerat drept unul dintre cele mai sărace din țară, în satele mai îndepărtate de marile centre urbane, este ușor de observat care este starea sănătății dentare a multor localnici. În special mulți oameni în vârstă dar și săteni tineri de 40-50 de ani au probleme evidente la nivelul danturii. Mulți au numeroase extracții, alții aproape că nu au dinți de loc.

Majoritatea ajung la doctor doar atunci când nu mai suportă durerea și efectiv dintele nu mai poate fi salvat. Alții au noroc de copiii plecați în străinătate care îi ajută să-și pună implanturi și să-și refacă dantura.

Sunt însă destui care efectiv stau așa și mănâncă cu ce le-a mai rămas. Motivele sunt multiple. Unele sunt obiective precum lipsa cabinetelor stomatologice din mediul rural. La începutul anului 2025, în județul Botoșani, în contract cu Casa Județeană de Asigurări erau 37 de cabinete de medicină stomatologică. În aceste condiții multe comune nu au niciun medic stomatolog. Inclusiv, comune aflate la maxim 20 de kilometri de municipiul Botoșani, precum Unțeniul. Și aici apare și cea de-a doua cauză. Mulți săteni sunt prea săraci pentru a-și permite un tratament stomatologic la cabinetele particulare de la oraș. Sunt lucrări dentare care depășesc cu mult venitul lunar al oamenilor.

În mediul rural au rămas mai mult pensionari FOTO Cosmin Zamfirache

Nu mai vorbim de o pensie de CAP. Singura speranță a acestor oameni ajunge să fie cabinetul stomatologic de urgență de la Spitalul Județean „Mavromati”. Acolo se fac intervențiile de bază, de urgență, nu și lucrări dentare. Dar oamenii sunt mulțumiți și așa, scapă de durere.

Stomatologii de la Urgențe spun că majoritatea pacienților ajung când aproape nu se mai poate face nimic pentru salvarea acelui dinte sau în stadii puternic cronicizate. „Cele mai frecvente cazuri sunt cariile dentare care devin pulpite, abcesele, fracturile coronare și radiculare dar și alveolitele post-extracționale. Toți pacienții urgențelor vin cu foarte multă întârziere. Și asta din cauza faptului că în localitățile îndepărtate nu există medic stomatolog și trebuie să ajungă la Botoșani, iar urgența devine foarte severă și cronică. Continuarea tratamentului trebuie să se facă într-un cabinet stomatologic, dar 80% dintre pacienți nu o mai fac din lipsă de fonduri. Oprirea durerii este marea urgență de care au nevoie”, spune medicul stomatolog de la Urgențe, Artur Fichman.

„Îmi fac dinții degeaba că nu am ce să mănânc cu ei”

Oamenii din mediul rural spun că mai ales cei nevoiași nu-și permit în ruptul capului un tratament dentar. Unii nici măcar extracții nu-și permit având în vedere că prețurile pentru o asemenea intervenție pot depăși și 300 de lei. „Da de unde bani de stomatolog? Nici nu avem în comună așa ceva. La Botoșani să mergi la privat, nicio șansă. Păi dacă ajung să dau atâta bănet îmi fac dinții degeaba că oricum nu o să am ce să mai mănânc cu ei”, mărturisește un sătean din Unțeni. Persoanele în vârstă, în special, se plâng de pensiile prea mici, care nu le permit să facă tratamente dentare costisitoare. „Care-și mai permite merge la oraș. Că aici nu este medic stomatolog. Care nu, mai ales cei cu pensii mici, stau așa”, spune o săteancă din Burlești.

Mulți săteni nu au bani de intervenții stomatologice FOTO Cosmin Zamfirache

„Șefule, când te răzbește durerea, te duci. Faci pe dracu-n patru și mergi. Dar numai la scos. Să-ți faci tu acolo nu știu ce, de unde parale. Dinți își pun numai ăia care merg la muncă în afară, restul știrbi”, spune un alt sătean.

Situația este aceeași până în comunele din apropiere de oraș. Familiile sărace nu-și permit tratamente stomatologice. Stau cu dinți măcinați până se îndură să meargă la o extracție. „Noi n-avem bani de mâncare, de unde dantură?”, mărturisește un localnic din Stăuceni, o comună situată în apropiere de municipiul Botoșani.

Dureri tratate cu tămâie, dinți scoși cu patentul

Mai grav este faptul că unii săteni, în special cei care locuiesc în comunități îndepărtate ajung să apeleze la tot felul de leacuri băbești sau la procedee periculoase pentru a scăpa de durere. Este vorba în special de tămâie și alcool sau pur și simplu folosesc patentul pentru a-și extrage dinții stricați.

„În localitățile îndepărtate și din cauza durerii oamenii folosesc tămâie care se pune pe dinți și îi strică total. Are loc și autoextracția, încearcă cu patentul sau cu alte obiecte să-și scoată dinții. Dar mai este și alcoolul care este total interzis de pus la gingii dar pe care ei îl folosesc”, spune Artur Fichman.

Din arsenalul băbesc nu lipsește nici șpirtul. „Dacă te doare nu ai ce face, mai pun oamenii tămâie. Îi ajută. Ce faci când te apucă noaptea și nici nu au bani să treci strada?”, spune un alt localnic din Unțeni.

Spălatul pe dinți, o problemă în România

Dincolo de sărăcie și lipsa cabinetelor stomatologice în mediul rural, o problemă la români o reprezintă și spălatul pe dinți. Conform unui raport din anul 2021, 63% dintre români nu se spală regulat pe dinți și doar 17% merg la controale preventive, la stomatolog. Alte studii, din 2024, indică faptul că doi din zece români nu s-au spălat niciodată pe dinți. Totodată 44.5 % dintre adolescenți nu au mers la stomatolog deși ar fi avut nevoie. Este adevărat că doar 24% dintre adolescenți spun că părinții le pot acoperi financiar tratamentul dentar.

Sursă: ADEVĂRUL