Connect with us

Eveniment

Botoșani: În ținutul apelor, oamenii și animalele mor de sete. „Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic”

Publicat

Publicitate

Cel mai nordic punct al României, județul Botoșani, este aproape de colaps. În mod paradoxal, județul nord-moldav este al doilea din România ca luciu de apă, dar populația și animalele suferă de sete în fiecare vară. Sate întregi nu au nicio sursă de apă iar oamenii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie Adevărul.

Un rezervor, singura sursă de apă a localnicilor din Cerchejeni

Județul Botoșani este pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, cu 3600 de hectare. Botoșaniul are o rețea hidrografică impresionantă cu peste 148 de iazuri, mari lacuri de acumulare și numeroase râuri, dintre care cele mai mari sunt Prutul și Siretul. Cu toate aceastea, în mod paradoxal, la Botoșani oamenii și animalele deopotrivă suferă de sete. Apa zace peste tot prin județ, dar nu ajunge în niciun fel la robinetele populației. O rețea catastrofală de distribuție a apei, cu magistrale vechi de jumătate de secol, o neputință în materie de investiții, au adus județul în pragul colapsului, aproape o zonă calamitată, pentru care autoritățile cer deja instituirea stării de alertă.

„Tărâmul setei” din „împărăția apelor”
Situația este extrem de gravă, în condițiile în care comune întregi suferă din cauza lipsei de apă. De exemplu, Blândești, Ungureni, Flămânzi, Copălău, Drăgușeni, dar și orașe precum Flămânziul. Odată cu venirea verii, culmea când oamenii au cea mai mare nevoie de apă, mulți rămân pe uscat. Inclusiv în municipiul Botoșani, cea mai mare aglomerare urbană a orașului, au fost întreruperi frecvente de apă dar și presiune scăzută. În alte localități precum Unțeni, Răchiți, Stăuceni, Curești, sunt restricții de furnizare a apei, adică oamenii primesc apă cu porția. La Cerchejeni sau Frumușica nu este apă deloc. De altfel, în tot județul, în fiecare comună, există măcar un sat fără apă, iar în celelalte apa este dată cu porția, în intervale orare, câteva ceasuri pe zi. Conform datelor oficiale, Botoșaniul este cel mai afectat județ din România din cauza lipsei apei cu 140 de localități fără apă sau cu restricții serioase în consumul apei. Dacă în anumite zone este cumva de înțeles din cauza rețelei hidrografice limitate, afectată de secetă, la Botoșani este un paradox, cum aproape numai în România poate fi întâlnit. Județul este plin de surse de apă, dar apa nu ajunge la oameni, mai relatează Adevărul..

400 de milioane de euro pierduți
Iar motivul este rețeaua de distribuție apei, extrem de veche și avariată dar și incompentența celor care ar fi trebuit să o reabiliteze. În județul Botoșani, alimentarea cu apă se face din Siret, Prut dar și din lacuri de acumulare, printr-o rețea veche de jumătate de secol, proiectată în anii comunismului pentru aproximativ un sfert din populația actuală a Botoșaniului.. Magistralele care aduc de fapt apa la rețelele comunale sau orășenești sunt principala problemă. Sunt vechi, subdimensionate și distruse. De exemplu magistrala care duce apă de la Botoșani la Flămânzi, alimentând toate comunele pe o distanță de 40 de kilometri a fost proiectată cu un debit necesar doar unei filaturi. Din această cauză apa aproape că nu mai ajunge la Flămânzi. În plus, magistrala este atât de avariată, încât reprezentanții operatorului județean de apă, Nova Apaserv, mărturisesc că au pierderi de 80%. Adică doar 20% din apa pompată în țevi ajunge la utilizatori.

Avariile sunt la ordinea zilei și în municipiul Botoșani dar și peste tot prin județ. În localitatea Dobârceni, localnicii sunt sătui de avarii. „Sunt mereu probleme cu apa.  Chiar mereu. Ba-i spartă într-o parte țeava, ba în alta. Bătaie de joc. Și cred că mai plătim și pierderile. În două luni am avut apă, de două ori, câte o jumătate de oră, maxim o oră”, spune o localnică.

Publicitate

De gestionarea situației apei în județ, se ocupă Nova Apaserv o firmă cu capital de stat. Mai precis, acționarii sunt Consiliul Județean dar și asocierea comunelor din județ. Societatea a avut mereu probleme financiare, existând mereu acuzații și suspiciuni că este de fapt o societate politizată unde performanța ar lăsa de dorit. De altfel, societatea ar fi pierdut 430 de milioane de euro, în două exerciții financiare, bani din finanțări europene, pe care Nova Apaserv i-ar fi putut atrage, prin proiecte, și utiliza pentru reabilitarea magistralelor, modernizarea întregului sistem de distribuție a apei, care evident nu mai face față, scrie Adevărul.

„Suntem la capătul răbdărilor, nu mai rezistăm așa”

Oamenii din Cerchejeni, o adevărată Sahară din nordul Moldovei, sunt la capătul puterilor. De ani de zile nu au apă. Trăiesc din ce le aduce primăria cu cisterna, într-un rezervor de apă de plastic, de 400 de litri. Și ei și animalele. Apa este adusă de la câțiva kilometri depărtare. În sat fântânile sunt fie secate, fie nu au apă potabilă. „Suntem la capătul răbdărilor. Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic. Năvălesc oamenii ca hultanii să i-a apă în butoaie, găleți ce apucă. Este greu de văzut, greu tare”, spune un localnic.

Mulți caută izvoare în satele sau chiar comunele învecinate. „Nu avem apă potabilă. Cumpărăm de la magazin. Și lângă noi este iazul Dracșani, mare cât o mare. Și noi murim de sete. Ca la proști. Umblu cu o căruță cu butoaie, ca oamenii nebuni. Poate găsim un izvor să trecem și ziua de astăzi”, spune un alt localnic din Cerchejeni.

La Dobârceni, localnicii s-au bucurat că au fost trase conducte de alimentare cu apă în comună. S-au bucurat degeaba. Apă primesc cu porția. Uneori deloc. Sunt localnici care acuză că apa are o culoare stranie și se tem să o bea. În plus, sunt revoltați că au plătit, din sărăcia lor, o mulțime de bani să facă aducțiunile în ogradă. „Am băgat 2.200 de lei în țevi goale, secate. Este bătaie de joc. În plus, fiindcă se tot oprește apa, ne strică tot aici, hurducă țevile, le nenorocește”, spune o localnică din Cișmănești, comuna Dobârceni. La Dobârceni, primăria aduce apă cu cisterna ca să nu moară animalele de sete. „Aduc zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește un sătean din Drăgușeni.

Săraci și însetați

Botoșaniul este un județ rural, în care zeci de mii de oameni trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Disconfortul personal provocat de lipsa apei este cea mai mică grijă. Sunt însă îngrijorați că nu vor avea ce să mai mănânce. Fără apă nu pot uda grădinile de legume și nici adăpa animalele. „Noi din asta trăim. Dacă nu mai pot adăpa animalele, dacă nu mai dau lapte, suntem terminați. Muritori de foame, cerșetori”, spune o localnică din Copălău. La Drăgușeni, o comună în care oamenii trăiesc din creșterea vitelor, localnicii spun că se pregătesc să vândă tot și să plece unde văd cu ochii.

„Fără apă nu putem adăpa vitele. Sunt oamenii care se gândesc să vândă și să plece în afară. Dezastru iese”, spun un fermier din Drăgușeni. Culmea, șefii de la apă, tot pe oameni îi găsesc vinovați, pentru că-și udă grădinile din care trăiesc.  „Rămâne aceeași problemă: consumul exagerat, chiar exagerat, de apă având în vedere utilizarea apei potabile pentru lucrări agricole și grădini. Eu cred că este anormal.  Și rețelele vechi și rețelele noi care vor fi prelucrate în proiectarea lor se ține cont de anumite aspecte tehnice care vizează exclusiv consumul menajer casnic, și nu folosirea apei în alte lucruri”, precizează Liviu Ștefan, directorul Nova Apaserv.

Botoșaniul aproape de starea de alertă

Având în vedere situația disperată de la Botoșani, prefectul Sorin Cornilă se gândește să instituie starea de alertă. „Iau în considerare declararea unei stări de alertă la nivelul județului Botoșani din cauza problemelor pe care le are operatorul de apă.”, a precizat Sorin Cornilă.

Sursă Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sesizare de corupere a alegătorilor în comuna Mihai Eminescu. Polițiștii din Botoșani anchetează un posibil caz de mită electorală

Publicat

Publicitate

Procesul electoral de duminică a adus și la Botoșani primele sesizări privind încălcarea legislației, una dintre acestea vizând chiar suspiciuni de mită electorală. În comuna Mihai Eminescu, polițiștii au fost chemați după ce un bărbat ar fi oferit sume de bani pentru ca alegătorii să voteze un anumit candidat. Ancheta este în desfășurare, fiind vizată infracțiunea de corupere a alegătorilor, relatează agerpres.ro.

Incidentul din Botoșani se numără printre cele 61 de sesizări raportate la nivel național de la deschiderea urnelor pentru alegerile locale parțiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a anunțat că, în ciuda numărului de apeluri, nu au fost raportate situații grave care să afecteze ordinea publică, iar structurile MAI gestionează fără probleme desfășurarea procesului electoral.

La nivel național au fost deja aplicate patru sancțiuni contravenționale: două pentru fotografierea buletinului de vot, una pentru înscrierea nelegală pe lista suplimentară a unei persoane cu reședință stabilită recent și una pentru încălcarea regulii care interzice prezența altor persoane în cabina de vot, în afara alegătorului.

În Capitală, în Sectorul 5, un jandarm a intervenit după ce un bărbat a devenit recalcitrant în incinta unei secții de votare. În urma controlului corporal, asupra acestuia a fost găsit un spray iritant-lacrimogen, iar individul a fost condus la poliție pentru întocmirea actelor de sesizare.

Monica Dajbog a atras atenția și asupra cazurilor în care cetățenii se prezintă la vot în localitatea de reședință, deși aceasta a fost stabilită cu mai puțin de șase luni înaintea scrutinului. Legea 115/2015 stabilește clar că aceștia pot vota doar în localitatea de domiciliu, nu în cea de reședință recentă.

Purtătorul de cuvânt al MAI a vorbit și despre discuțiile publice referitoare la prezența unor persoane decedate pe listele electorale. Potrivit legislației, actualizarea listelor permanente este realizată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și transmisă Autorității Electorale Permanente cu 20 de zile înainte de scrutin. Astfel, ultimul set de date a fost transmis la 25 noiembrie 2025, incluzând decesele înregistrate până la 22 noiembrie. Pot apărea însă situații punctuale pentru persoanele decedate după această dată.

Publicitate

Procesul electoral continuă sub monitorizarea structurilor MAI, iar verificările privind incidentele raportate – inclusiv cel din județul Botoșani – sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 decembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 decembrie 2025:

Loto 6/49: 21, 49, 13, 14, 38, 20

Loto 5/40: 23, 18, 10, 33, 16, 28

Joker: 37, 22, 21, 12, 29 + 10

Noroc: 4 8 9 7 5 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 5 1 8 4 6 5

Super Noroc: 0 4 3 1 4 4

Citeste mai mult

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (410)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DICȚIONAR SPECIAL 

DISCURSUL ACROTATIC: Este o temă puţin cunoscută de cititorul român. Ea este explicată de universitarul ieşean Ioan Alexandru Tofan în „Dilema veche” nr. 965 / 2022 şi reprezintă teza de doctorat susţinută, în 1985 la Sorbona, de Marin Tarangul: „Termenul „acrotatic” derivă din grecescul „acros”, care defineşte punctul extrem, apogeul.  O experienţă acrotatică este aceea care atinge extremitatea, fie în înălţime, fie, dimpotrivă, în adâncime. Sufletul, adevăratul subiect al tezei lui Tarangul, este purtătorul unei astfel de experienţe, iar icoana este vehiculul care i-o înlesneşte. Altfel spus, în faţa icoanei sufletul omului se descoperă pe sine în dimensiunea lui proprie, dar şi extremă: ca necunoscut. Viaţa spirituală nu înseamnă lămurirea acestui necunoscut, ci, dimpotrivă, aducerea lui. Spune Tarangul: „de îndată ce sufletul resimte evidenţa propriei sale adâncimi, se cufundă în ea ca în ceva care îi aparţine de drept  şi prin asta devine nespus de adânc”. 

CEAŢA ESTULUI: Sintagmă-metaforă ce aparţine lui Adrian Majuru şi pe care am întâlnit-o în eseul său „Lumi pierdute în ceaţa Estului” din „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022„Estul are obiceiul să înghită oamenii şi visurile lor. Estul nu cunoaşte consistenţa certitudinilor, el hrăneşte ironia nebănuită a iluziilor. Aici „da” înseamnă „nu” şi „mai vorbim noi” înseamnă o profundă şi perpetuă tăcere.  Estul îi dă celui puternic senzaţia nemărginirii din care preia doar firimituri banale precum infatuarea, aroganţa, indiferenţa.  Pentru cei mulţi înseamnă nimicul fiecărei vieţi trăite, la fel, cu fiecare generaţie. Oraşele noastre par de neregăsit. Ne pierdem într-o prăbuşire continuă la fiecare colţ de stradă. Gotic, romantic, baroc, neoclasic sau eclectic, fiecare colţ de stradă este un eşec şi o lamentare, ambele îngropate în mâzgă cu respirare cu tot”. În „ceaţa estuluioraşele sunt „o lume a resemnării” şi un „cor antic ce-şi cântă perpetuu refrenul final”, gările  nişte „porţi părăsit a căror deschidere nu duce nicăieri”, străzile un fel de „labirinturi pustii cu capcane neştiute”, cimitirul  e şi el un „oraş pierdut cu respirare firească”, în timp ce idealul este ceva „grosier şi periferic”;

GEMELARITATE; Concept pe care l-am întâlnit în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022,  şi care aparţine pictoriţei Anca Paşa Deaconu, exprimat ca temă, alături de altele două,  în expoziţia „Faţă în faţă”, deschisă la Muzeul de Artă din Constanţa. Gemelaritatea, explică Luiza Barcan, cea care a vizitat expoziţia, „în plan literar, o găsim strălucit valorificată în romanul „Meteorii” a scriitorului francez Michel Tournier”. Gemelaritatea descinde din experienţa pedagogică directă  a artistei Anca Paşa Deaconu ce a implicat, în timp, lucrul cu mai multe perechi de gemene.  Gemelaritatea se corelează perfect, în expoziţia amintită, cu tema oglinzii şi cu tema dualităţii dintre alb şi negru, mai puţin luate drept culori şi mai mult ca simboluri cu mai multe conotaţii. 

DECALOGUL PENTRU MIRCIA: Este un decalog celebru în lumea umanistă pe care Nichita Stănescu îl compune în 1973 pentru artistul plastic Mircia Dumitrescu

Publicitate
  1. Să nu-ţi minţi ochii cu ochi;
  2. Să nu-ţi furi realul în real;
  3. Să nu te înşeli pe tine însuţi ca şi cum ai fi altul;
  4. Să nu vorbeşti în numele nimănuia, căci numele tău al nimănuia este;
  5. Să-ţi faci chip cioplit;
  6. Să-ţi faci chip din linii;
  7. Să-ţi faci chip din trilul ciocârliei;
  8. După ce le-ai făcut pe toate astea, încearcă să le îmbrăţişezi dacă poţi;
  9. Îmbrăţişarea chipului cu chip sărut se numeşte;
  10. Numai chipul se îmbrăţişează cu chipul, căci braţele sunt făcute pentru ararea câmpului. 

SINDROMUL HIKIKOMORI: L-am întâlnit descris de Roxana Istudor şi Silviu Ghering în „Taifasuri” nr. 915 din 2023: „Hikikomori este derivat din cuvântul japonez care înseamnă „retragere” sau „dispariţie tăcută”. Potrivit specialiştilor de la Asociaţia Germano – Japoneză din Munchen (Deutsch – Japanische Gesellschaft), care îl citează pe psihiatrul japonez Saito Tarnaki, profesor la Universitatea Tsukuba, datele oficiale arată că numărul celor afectaţi de acest sindrom din Japonia, persoane cu vârsta de peste 15 ani, este 1,75 milioane de oameni, numărul putând chiar depăşi două milioane de „retraşi”: „Hikikomori sunt definiţi ca persoanele care petrec şase luni sau mai mult fără a participa în societate, dar şi fără să sufere de o boală mintală”, punctează Saito. Spre deosebire de cei fără adăpost, de exemplu, aceşti oameni locuiesc în general cu părinţii lor. Se estimează că mulţi dintre ei îşi continuă acest stil de viaţă retrasă chiar şi la vârste mai înaintate. Având în vedere extinderea fenomenului, Saito consideră că în realitate numărul celor atinşi de acest sindrom ar putea ajunge şi la 10 milioane de japonezi în anii următori. Până în prezent, sindromul nu a fost inclus în „Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor mintale”, dar datele de până acum atestă faptul că persoanele care prezintă manifestările Hikikomori au un IQ mai ridicat decât media şi percep în alt fel provocările lumii exterioare”. 

SINDROMUL LUMII  RELE (MEAN WORLD SYNDROME): L-am întâlnit descris de Stela Giurgeanu în „Dilema veche” nr. 979 din 2023. Este în fond o „boală” şi, spune Stela Giurgeanu, „a fost diagnosticată prin anii 60, de către George Gerbner, profesor şi cercetător în domeniul comunicării, care a patentat-o sub denumirea de „mean world syndrome” şi care  o descrie ca pe o  construcţie subiectivă a realităţii, în care oamenii ajung să perceapă  lumea ca pe un loc mai periculos decât este din cauza expunerii prelungite la ştirile negative vehiculate de mass-media.” 

CARE  ERA / ESTE  “ENIGMA”  OTILIEI?: Deşi foarte mulţi au încercat să descopere “enigma” Otiliei din romanul “Enigma Otiliei” (apărut în 1938, în două volume), nu au ajuns la  nici un rezultat credibil. Nici punctul de vedere al autorului, George Călinescu, nu i-au ajutat la nimic. Spune autorul romanului: “Pentru bunul motiv că în spatele acestui titlu nu se ascunde nici o…enigmă. Mi s-a cerut un număr de titluri şi am dat acolo unul mai atrăgător.” Totuşi, la un moment dat, George Călinescu a încercat să explice şi el care ar fi “enigma” Otiliei: “Căci aici nu e vorba de o fată care, în loc să ia în căsătorie un tânăr, preferă un  bătrân cu bani. Ci de altă problemă. Pascalopol concurează realmente pe Felix, ca bărbat.  Un om în vârstă poate fi iubit pentru el.  El are o fineţe pe care unele fete, mai rare, o preţuiesc. Tânărul, aprig, egoist, sperie.  Însă nici asta nu e “enigma”. În “enigma” Otiliei crede Felix. Pentru un tânăr de 21 de ani, care se crede irezistibil prin tinereţe, orice fată incertă e o “enigmă”. Nici un bărbat nu poate îndreptăţi femeia care fuge de el, mai ales pentru un om în vârstă. El nu-şi poate explica asta decât printr-o “enigma”.

BEŢIA DE CUVINTE: Sintagmă introdusă de Titu Maiorescu în articolul său „Studiu de patologie literară” (1873, „Revista Contimporană”). Codrin Liviu Cuţitaru, în „Dilema veche” nr. 984 din 2023, în articolul său de la rubrica „prezentul discontinuu”,  reia un citat din George Călinescu în care explică sintagma maioresciană (1946, „Naţiunea”): „Când Titu Maiorescu punea în circulaţie maliţioasa expresie „beţia de cuvinte” erau, se vede, alte vremuri. Viaţa noastră civică era încă plină de amenitate şi un Caţavencu ignora gramatica şi elementele economiei politice, dar dovedea o anumită gingăşie sufletească. Sunt unii care socotesc pe eroii lui Caragiale vulgari. Exagerare! Ei sunt  numai nişte oameni uşuratici,  superficiali şi în fond bonomi. Nu-ţi poţi închipui un Rică Venturiano mânuind pistoalele. Pentru Maiorescu „beţia de cuvinte” reprezenta o euforie blândă, rezultată din verbigeraţie. Individul atins de această intemperanţă constituia un spectacol inofensiv şi înveselitor. Astfel erau […] modelele lui Maiorescu – simpli agramaţi simpatici, nişte retori şi limbuţi cordiali”;

Citeste mai mult

Eveniment

Moș Nicolae a ajuns la tinerii cu dizabilități din Botoșani. Asociația „Down Activ” lansează și campania de cadouri pentru Crăciun

Publicat

Publicitate

Moș Nicolae nu i-a uitat nici în acest an pe copiii și tinerii cu dizabilități din Botoșani. Asociația „Down Activ” Moldova Botoșani a organizat o activitate specială, dedicată micilor beneficiari ai organizației, unde atmosfera a fost plină de emoție, bucurie și surprize.

„Moș Nicolae a mai zăbovit și a ajuns și la activitatea noastră de suflet, aducând bucurie, cadouri și emoție în inimile tuturor”, au transmis reprezentanții asociației, care au urat o „duminică binecuvântată” tuturor celor implicați.

În paralel, Asociația „Down Activ” anunță lansarea tradiționalei campanii de strângere de cadouri pentru sărbătorile de iarnă. Ca în fiecare an, botoșănenii sunt invitați la Galeriile Carrefour, acolo unde tinerii, părinții și voluntarii pregătesc produse realizate manual, numai bune de oferit celor dragi. Organizatorii spun că fiecare obiect este creat cu suflet și dedicare, iar cumpărându-le, oamenii sprijină direct activitatea organizației și dezvoltarea tinerilor cu dizabilități.

Campania este deja deschisă și se bucură de interesul botoșănenilor, care vin să descopere cadouri autentice, unice și accesibile ca preț. Reprezentanții asociației subliniază că fiecare gest de susținere ajută nu doar la continuarea proiectelor, ci și la creșterea încrederii în sine a tinerilor implicați în realizarea produselor.

Asociația „Down Activ” Moldova Botoșani îi invită pe toți cei care vor să facă un bine în preajma sărbătorilor să treacă pe la standul lor din Galeriile Carrefour și să aleagă un cadou cu adevărat special.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending