Connect with us

Eveniment

Botoșani: În ținutul apelor, oamenii și animalele mor de sete. „Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic”

Publicat

Publicitate

Cel mai nordic punct al României, județul Botoșani, este aproape de colaps. În mod paradoxal, județul nord-moldav este al doilea din România ca luciu de apă, dar populația și animalele suferă de sete în fiecare vară. Sate întregi nu au nicio sursă de apă iar oamenii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie Adevărul.

Un rezervor, singura sursă de apă a localnicilor din Cerchejeni

Județul Botoșani este pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, cu 3600 de hectare. Botoșaniul are o rețea hidrografică impresionantă cu peste 148 de iazuri, mari lacuri de acumulare și numeroase râuri, dintre care cele mai mari sunt Prutul și Siretul. Cu toate aceastea, în mod paradoxal, la Botoșani oamenii și animalele deopotrivă suferă de sete. Apa zace peste tot prin județ, dar nu ajunge în niciun fel la robinetele populației. O rețea catastrofală de distribuție a apei, cu magistrale vechi de jumătate de secol, o neputință în materie de investiții, au adus județul în pragul colapsului, aproape o zonă calamitată, pentru care autoritățile cer deja instituirea stării de alertă.

„Tărâmul setei” din „împărăția apelor”
Situația este extrem de gravă, în condițiile în care comune întregi suferă din cauza lipsei de apă. De exemplu, Blândești, Ungureni, Flămânzi, Copălău, Drăgușeni, dar și orașe precum Flămânziul. Odată cu venirea verii, culmea când oamenii au cea mai mare nevoie de apă, mulți rămân pe uscat. Inclusiv în municipiul Botoșani, cea mai mare aglomerare urbană a orașului, au fost întreruperi frecvente de apă dar și presiune scăzută. În alte localități precum Unțeni, Răchiți, Stăuceni, Curești, sunt restricții de furnizare a apei, adică oamenii primesc apă cu porția. La Cerchejeni sau Frumușica nu este apă deloc. De altfel, în tot județul, în fiecare comună, există măcar un sat fără apă, iar în celelalte apa este dată cu porția, în intervale orare, câteva ceasuri pe zi. Conform datelor oficiale, Botoșaniul este cel mai afectat județ din România din cauza lipsei apei cu 140 de localități fără apă sau cu restricții serioase în consumul apei. Dacă în anumite zone este cumva de înțeles din cauza rețelei hidrografice limitate, afectată de secetă, la Botoșani este un paradox, cum aproape numai în România poate fi întâlnit. Județul este plin de surse de apă, dar apa nu ajunge la oameni, mai relatează Adevărul..

400 de milioane de euro pierduți
Iar motivul este rețeaua de distribuție apei, extrem de veche și avariată dar și incompentența celor care ar fi trebuit să o reabiliteze. În județul Botoșani, alimentarea cu apă se face din Siret, Prut dar și din lacuri de acumulare, printr-o rețea veche de jumătate de secol, proiectată în anii comunismului pentru aproximativ un sfert din populația actuală a Botoșaniului.. Magistralele care aduc de fapt apa la rețelele comunale sau orășenești sunt principala problemă. Sunt vechi, subdimensionate și distruse. De exemplu magistrala care duce apă de la Botoșani la Flămânzi, alimentând toate comunele pe o distanță de 40 de kilometri a fost proiectată cu un debit necesar doar unei filaturi. Din această cauză apa aproape că nu mai ajunge la Flămânzi. În plus, magistrala este atât de avariată, încât reprezentanții operatorului județean de apă, Nova Apaserv, mărturisesc că au pierderi de 80%. Adică doar 20% din apa pompată în țevi ajunge la utilizatori.

Avariile sunt la ordinea zilei și în municipiul Botoșani dar și peste tot prin județ. În localitatea Dobârceni, localnicii sunt sătui de avarii. „Sunt mereu probleme cu apa.  Chiar mereu. Ba-i spartă într-o parte țeava, ba în alta. Bătaie de joc. Și cred că mai plătim și pierderile. În două luni am avut apă, de două ori, câte o jumătate de oră, maxim o oră”, spune o localnică.

Publicitate

De gestionarea situației apei în județ, se ocupă Nova Apaserv o firmă cu capital de stat. Mai precis, acționarii sunt Consiliul Județean dar și asocierea comunelor din județ. Societatea a avut mereu probleme financiare, existând mereu acuzații și suspiciuni că este de fapt o societate politizată unde performanța ar lăsa de dorit. De altfel, societatea ar fi pierdut 430 de milioane de euro, în două exerciții financiare, bani din finanțări europene, pe care Nova Apaserv i-ar fi putut atrage, prin proiecte, și utiliza pentru reabilitarea magistralelor, modernizarea întregului sistem de distribuție a apei, care evident nu mai face față, scrie Adevărul.

„Suntem la capătul răbdărilor, nu mai rezistăm așa”

Oamenii din Cerchejeni, o adevărată Sahară din nordul Moldovei, sunt la capătul puterilor. De ani de zile nu au apă. Trăiesc din ce le aduce primăria cu cisterna, într-un rezervor de apă de plastic, de 400 de litri. Și ei și animalele. Apa este adusă de la câțiva kilometri depărtare. În sat fântânile sunt fie secate, fie nu au apă potabilă. „Suntem la capătul răbdărilor. Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic. Năvălesc oamenii ca hultanii să i-a apă în butoaie, găleți ce apucă. Este greu de văzut, greu tare”, spune un localnic.

Mulți caută izvoare în satele sau chiar comunele învecinate. „Nu avem apă potabilă. Cumpărăm de la magazin. Și lângă noi este iazul Dracșani, mare cât o mare. Și noi murim de sete. Ca la proști. Umblu cu o căruță cu butoaie, ca oamenii nebuni. Poate găsim un izvor să trecem și ziua de astăzi”, spune un alt localnic din Cerchejeni.

La Dobârceni, localnicii s-au bucurat că au fost trase conducte de alimentare cu apă în comună. S-au bucurat degeaba. Apă primesc cu porția. Uneori deloc. Sunt localnici care acuză că apa are o culoare stranie și se tem să o bea. În plus, sunt revoltați că au plătit, din sărăcia lor, o mulțime de bani să facă aducțiunile în ogradă. „Am băgat 2.200 de lei în țevi goale, secate. Este bătaie de joc. În plus, fiindcă se tot oprește apa, ne strică tot aici, hurducă țevile, le nenorocește”, spune o localnică din Cișmănești, comuna Dobârceni. La Dobârceni, primăria aduce apă cu cisterna ca să nu moară animalele de sete. „Aduc zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește un sătean din Drăgușeni.

Săraci și însetați

Botoșaniul este un județ rural, în care zeci de mii de oameni trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Disconfortul personal provocat de lipsa apei este cea mai mică grijă. Sunt însă îngrijorați că nu vor avea ce să mai mănânce. Fără apă nu pot uda grădinile de legume și nici adăpa animalele. „Noi din asta trăim. Dacă nu mai pot adăpa animalele, dacă nu mai dau lapte, suntem terminați. Muritori de foame, cerșetori”, spune o localnică din Copălău. La Drăgușeni, o comună în care oamenii trăiesc din creșterea vitelor, localnicii spun că se pregătesc să vândă tot și să plece unde văd cu ochii.

„Fără apă nu putem adăpa vitele. Sunt oamenii care se gândesc să vândă și să plece în afară. Dezastru iese”, spun un fermier din Drăgușeni. Culmea, șefii de la apă, tot pe oameni îi găsesc vinovați, pentru că-și udă grădinile din care trăiesc.  „Rămâne aceeași problemă: consumul exagerat, chiar exagerat, de apă având în vedere utilizarea apei potabile pentru lucrări agricole și grădini. Eu cred că este anormal.  Și rețelele vechi și rețelele noi care vor fi prelucrate în proiectarea lor se ține cont de anumite aspecte tehnice care vizează exclusiv consumul menajer casnic, și nu folosirea apei în alte lucruri”, precizează Liviu Ștefan, directorul Nova Apaserv.

Botoșaniul aproape de starea de alertă

Având în vedere situația disperată de la Botoșani, prefectul Sorin Cornilă se gândește să instituie starea de alertă. „Iau în considerare declararea unei stări de alertă la nivelul județului Botoșani din cauza problemelor pe care le are operatorul de apă.”, a precizat Sorin Cornilă.

Sursă Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending