Connect with us

Eveniment

Botoșani: În ținutul apelor, oamenii și animalele mor de sete. „Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic”

Publicat

Publicitate

Cel mai nordic punct al României, județul Botoșani, este aproape de colaps. În mod paradoxal, județul nord-moldav este al doilea din România ca luciu de apă, dar populația și animalele suferă de sete în fiecare vară. Sate întregi nu au nicio sursă de apă iar oamenii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie Adevărul.

Un rezervor, singura sursă de apă a localnicilor din Cerchejeni

Județul Botoșani este pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, cu 3600 de hectare. Botoșaniul are o rețea hidrografică impresionantă cu peste 148 de iazuri, mari lacuri de acumulare și numeroase râuri, dintre care cele mai mari sunt Prutul și Siretul. Cu toate aceastea, în mod paradoxal, la Botoșani oamenii și animalele deopotrivă suferă de sete. Apa zace peste tot prin județ, dar nu ajunge în niciun fel la robinetele populației. O rețea catastrofală de distribuție a apei, cu magistrale vechi de jumătate de secol, o neputință în materie de investiții, au adus județul în pragul colapsului, aproape o zonă calamitată, pentru care autoritățile cer deja instituirea stării de alertă.

„Tărâmul setei” din „împărăția apelor”
Situația este extrem de gravă, în condițiile în care comune întregi suferă din cauza lipsei de apă. De exemplu, Blândești, Ungureni, Flămânzi, Copălău, Drăgușeni, dar și orașe precum Flămânziul. Odată cu venirea verii, culmea când oamenii au cea mai mare nevoie de apă, mulți rămân pe uscat. Inclusiv în municipiul Botoșani, cea mai mare aglomerare urbană a orașului, au fost întreruperi frecvente de apă dar și presiune scăzută. În alte localități precum Unțeni, Răchiți, Stăuceni, Curești, sunt restricții de furnizare a apei, adică oamenii primesc apă cu porția. La Cerchejeni sau Frumușica nu este apă deloc. De altfel, în tot județul, în fiecare comună, există măcar un sat fără apă, iar în celelalte apa este dată cu porția, în intervale orare, câteva ceasuri pe zi. Conform datelor oficiale, Botoșaniul este cel mai afectat județ din România din cauza lipsei apei cu 140 de localități fără apă sau cu restricții serioase în consumul apei. Dacă în anumite zone este cumva de înțeles din cauza rețelei hidrografice limitate, afectată de secetă, la Botoșani este un paradox, cum aproape numai în România poate fi întâlnit. Județul este plin de surse de apă, dar apa nu ajunge la oameni, mai relatează Adevărul..

400 de milioane de euro pierduți
Iar motivul este rețeaua de distribuție apei, extrem de veche și avariată dar și incompentența celor care ar fi trebuit să o reabiliteze. În județul Botoșani, alimentarea cu apă se face din Siret, Prut dar și din lacuri de acumulare, printr-o rețea veche de jumătate de secol, proiectată în anii comunismului pentru aproximativ un sfert din populația actuală a Botoșaniului.. Magistralele care aduc de fapt apa la rețelele comunale sau orășenești sunt principala problemă. Sunt vechi, subdimensionate și distruse. De exemplu magistrala care duce apă de la Botoșani la Flămânzi, alimentând toate comunele pe o distanță de 40 de kilometri a fost proiectată cu un debit necesar doar unei filaturi. Din această cauză apa aproape că nu mai ajunge la Flămânzi. În plus, magistrala este atât de avariată, încât reprezentanții operatorului județean de apă, Nova Apaserv, mărturisesc că au pierderi de 80%. Adică doar 20% din apa pompată în țevi ajunge la utilizatori.

Avariile sunt la ordinea zilei și în municipiul Botoșani dar și peste tot prin județ. În localitatea Dobârceni, localnicii sunt sătui de avarii. „Sunt mereu probleme cu apa.  Chiar mereu. Ba-i spartă într-o parte țeava, ba în alta. Bătaie de joc. Și cred că mai plătim și pierderile. În două luni am avut apă, de două ori, câte o jumătate de oră, maxim o oră”, spune o localnică.

Publicitate

De gestionarea situației apei în județ, se ocupă Nova Apaserv o firmă cu capital de stat. Mai precis, acționarii sunt Consiliul Județean dar și asocierea comunelor din județ. Societatea a avut mereu probleme financiare, existând mereu acuzații și suspiciuni că este de fapt o societate politizată unde performanța ar lăsa de dorit. De altfel, societatea ar fi pierdut 430 de milioane de euro, în două exerciții financiare, bani din finanțări europene, pe care Nova Apaserv i-ar fi putut atrage, prin proiecte, și utiliza pentru reabilitarea magistralelor, modernizarea întregului sistem de distribuție a apei, care evident nu mai face față, scrie Adevărul.

„Suntem la capătul răbdărilor, nu mai rezistăm așa”

Oamenii din Cerchejeni, o adevărată Sahară din nordul Moldovei, sunt la capătul puterilor. De ani de zile nu au apă. Trăiesc din ce le aduce primăria cu cisterna, într-un rezervor de apă de plastic, de 400 de litri. Și ei și animalele. Apa este adusă de la câțiva kilometri depărtare. În sat fântânile sunt fie secate, fie nu au apă potabilă. „Suntem la capătul răbdărilor. Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic. Năvălesc oamenii ca hultanii să i-a apă în butoaie, găleți ce apucă. Este greu de văzut, greu tare”, spune un localnic.

Mulți caută izvoare în satele sau chiar comunele învecinate. „Nu avem apă potabilă. Cumpărăm de la magazin. Și lângă noi este iazul Dracșani, mare cât o mare. Și noi murim de sete. Ca la proști. Umblu cu o căruță cu butoaie, ca oamenii nebuni. Poate găsim un izvor să trecem și ziua de astăzi”, spune un alt localnic din Cerchejeni.

La Dobârceni, localnicii s-au bucurat că au fost trase conducte de alimentare cu apă în comună. S-au bucurat degeaba. Apă primesc cu porția. Uneori deloc. Sunt localnici care acuză că apa are o culoare stranie și se tem să o bea. În plus, sunt revoltați că au plătit, din sărăcia lor, o mulțime de bani să facă aducțiunile în ogradă. „Am băgat 2.200 de lei în țevi goale, secate. Este bătaie de joc. În plus, fiindcă se tot oprește apa, ne strică tot aici, hurducă țevile, le nenorocește”, spune o localnică din Cișmănești, comuna Dobârceni. La Dobârceni, primăria aduce apă cu cisterna ca să nu moară animalele de sete. „Aduc zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește un sătean din Drăgușeni.

Săraci și însetați

Botoșaniul este un județ rural, în care zeci de mii de oameni trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Disconfortul personal provocat de lipsa apei este cea mai mică grijă. Sunt însă îngrijorați că nu vor avea ce să mai mănânce. Fără apă nu pot uda grădinile de legume și nici adăpa animalele. „Noi din asta trăim. Dacă nu mai pot adăpa animalele, dacă nu mai dau lapte, suntem terminați. Muritori de foame, cerșetori”, spune o localnică din Copălău. La Drăgușeni, o comună în care oamenii trăiesc din creșterea vitelor, localnicii spun că se pregătesc să vândă tot și să plece unde văd cu ochii.

„Fără apă nu putem adăpa vitele. Sunt oamenii care se gândesc să vândă și să plece în afară. Dezastru iese”, spun un fermier din Drăgușeni. Culmea, șefii de la apă, tot pe oameni îi găsesc vinovați, pentru că-și udă grădinile din care trăiesc.  „Rămâne aceeași problemă: consumul exagerat, chiar exagerat, de apă având în vedere utilizarea apei potabile pentru lucrări agricole și grădini. Eu cred că este anormal.  Și rețelele vechi și rețelele noi care vor fi prelucrate în proiectarea lor se ține cont de anumite aspecte tehnice care vizează exclusiv consumul menajer casnic, și nu folosirea apei în alte lucruri”, precizează Liviu Ștefan, directorul Nova Apaserv.

Botoșaniul aproape de starea de alertă

Având în vedere situația disperată de la Botoșani, prefectul Sorin Cornilă se gândește să instituie starea de alertă. „Iau în considerare declararea unei stări de alertă la nivelul județului Botoșani din cauza problemelor pe care le are operatorul de apă.”, a precizat Sorin Cornilă.

Sursă Adevărul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Noi reguli pentru motocicliști: Se vor putea strecura printre maşini. Modificări la Codul Rutier, aprobate de Senat

Publicat

Publicitate

Noi reguli pentru motocicliști. Motocicliștii ar putea circula și pe benzile de autobuz și s-ar putea strecura fără să fie sancționați printre mașinile blocate la semafor, potrivit unui proiect legislativ care a trecut recent de Senat. În prezent, manevra este interzisă și se pedepsește cu amendă de până la 800 de lei și reținerea permisului pentru 30 de zile, scrie alba24.ro.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, inițiată de mai mulți parlamentari de la PNL, PSD, USR și UDMR, a fost adoptată tacit de Senat pe 16 octombrie. Proiectul a ajuns în prezent la Camera Deputaților, unde urmează să fie dezbătut.

Noi reguli pentru motocicliști

Iniţiativa legislativă propune câteva măsuri pentru fluidizarea circulaţiei, cum ar fi utilizarea benzilor dedicate circulaţiei mijloacelor de transport în comun şi de către conducătorii de motociclete şi mopede, posibilitatea acestora de a înainta între sau pe lângă coloanele de autovehicule oprite la semafor sau la bariera de trecere la nivel cu calea ferată, cu respectarea
măsurilor de siguranţă.

Astfel, potrivit proiectului, banda destinată mijloacelor de transport în comun va putea fi utilizată și de motociclete şi mopede.

Pentru evitarea blocării intersecţiilor, se propune crearea unor marcaje de siguranţă între marcajul pentru traversare pietonală şi maşinile care staţionează la semafoare, respectiv înaintea barierelor de trecere la nivel cu calea ferată.

„Autoritățile administrației publice locale vor lua măsuri pentru amenajarea de trotuare şi drumuri laterale pentru circulaţia pietonilor, vehiculelor cu tracţiune animală, a tractoarelor, de locuri de parcare gratuite dedicate motocicletelor şi mopedelor în toate parcările publice care au minim 6 locuri de parcare auto, de spaţii de siguranţă pentru vehicule pe două roţi în zonele cu trafic intens, de piste pentru biciclete, precum şi de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administrează, conform standardelor şi reglementărilor tehnice în vigoare şi cu avizul poliţiei rutiere”, se prevede în proiect.

Publicitate

De asemenea, potrivit proiectului, nu se va considera depăşire dacă un moped sau o motocicletă trece înaintea unui alt autovehicul sau ocoleşte un obstacol în condiţiile în care nu încalcă marcajul de demarcare a benzii de circulaţie. Regula va fi valabilă pentru toţi participanţii la trafic, în sprijinul evitării formării de coloane de autovehicule în spatele unui vehicul lent.

Tot în sprijinul evitării congestiilor provocate de parcarea autovehiculelor, se prevede posibilitatea ca vehiculele pe două roţi să poată staţiona pe trotuar, paralel cu marginea carosabilului, cu obligaţia de a păstra o distanţă de 1 metru pe trotuar, pentru circulaţia pietonilor şi altor participanţi la trafic.

„Prin excepție (…) autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor cu dizabilităţi sau a însoţitorilor, respectiv a asistenţilor personali ale acestora, autovehiculele destinate transportului bolnavilor, bicicletele, motocicletele fără ataş şi mopedele pot ocupa trotuarele, cu respectarea lăţimii minime de cel puţin un metru lăsate la dispoziţia pietonilor. În aceste cazuri, vehiculul va staţiona paralel cu axa drumului, cât mai aproape de marginea dinspre carosabil”, mai prevede inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă nu se aplică în prezent. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților, promulgată de președintele Nicușor Dan și mai apoi publicată în Monitorul Oficial.

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi URIAȘE pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs neconform. Proiect adoptat în Camera Deputaților

Publicat

Publicitate

Amenzi uriașe pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs neconform, fie că este defect, expirat sau pur și simplu nu este conform promisiunii de vânzare. Și până acum vânzătorii erau obligați să înlocuiască produsele, dar elementul de noutate îl reprezintă amenzile, care acum pot ajunge până la 25.000 de lei, scrie alba24.ro

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravenţiilor şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

Legea a fost introdusă pe circuit acum 7 luni.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător şi consumator.

Sunt vizate în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum şi garanţiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a bunei funcţionări a pieţei interne.

Amenzi URIAȘE pentru comercianții care refuză să înlocuiască un produs: până la 25.000 de lei

Publicitate

„Din păcate, legiuitorul a instituit o nouă obligaţie în sarcina vânzătorului – înlocuirea bunului neconfom – însă nu a dispus şi sancţiunile aplicabile pentru abaterile de la prevederile art. 11 alin. (7), respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în temenul stipulat de lege.

Absenţa sanţiunii detemină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianţilor, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 şi includerea în categoria contravenţiilor sancţionate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat iniţiatorii proiectului, potrivit Agerpres.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citeste mai mult

Eveniment

Oana Gheorghiu – numită vicepremier de președinte. Va depune jurământul joi, la Cotroceni

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a Oanei Gheorghiu, în funcția de viceprim-ministru, anunță Administrația Prezidențială.

Decretul a fost trimis miercuri după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi dimineață. AGERPRES

Oana Gheorghiu are 56 de ani și este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic. Din februarie 2025, ea este co-președintă a Asociației Dăruiește Viață, după ce anterior a fost vicepreședintă.

Timp de peste un deceniu, Gheorghiu s-a implicat în proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy dedicate îmbunătățirii sistemului de sănătate publică. Sub coordonarea sa, Asociația Dăruiește Viață a reușit să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private, contribuțiile venind din partea a peste 500.000 de persoane fizice și 10.000 de companii.

Cea mai notabilă realizare este Spitalul pentru Copii bolnavi de cancer construit de la zero în curtea Spitalului Marie Curie din București, o investiție de 12.000 de metri pătrați, cu nouă etaje și peste 140 de paturi. Este primul proiect de acest fel realizat integral din fonduri private în România.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (399)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ”, O ALTĂ FAȚĂ

Citesc revista „Luceafărul de dimineață” de pe vremea când se numea „Luceafărul” și se declara revistă pentru scriitorii tineri. Și chiar era. Elev de liceu fiind (anii 70), o procuram de la o librărie din Vidra (Vrancea). Veneau două exemplare. Unul îl cumpăram eu, pe cel de-al doilea un coleg dintr-un an mai mare. Ca student îl citeam număr de număr la biblioteca Universității. Intrat în „câmpul muncii”, ca să folosesc o sintagmă specifică timpului de atunci, îmi făceam abonament annual. Abonament am și acum când deja am ieșit la pensie. După Revoluție, revista se numește „Luceafărul de dimineață”. Asta fiindcă domnul Ion Istrate a mers repede la OSIM și a înregistrat marca „Luceafărul” alături de editura „Agata”, revistă la care câțiva ani am fost și eu redactor-șef. Puș în fața faptului împlinit, fostul „Luceafărul” și-a luat denumirea pe care o are și azi, adică „Luceafărul de dimineață”. Calitatea articolelor nu a scăzut, doar că menirea, aceea de a fi o tribună a tinerilor scriitori s-a cam atenuat. Începând din acest an (2025), revista a redevenit una, cu preponderență, și a tinerilor. Apar cronici la cărțile tinerilor scriitori, paginile sunt deschise unor debuturi și unor puncte de vedere ale tinerilor, Horia Gârbea, Răzvan Voncu, Aurel Maria Baros, Dan Stanca, Angelo Mitchievici și alți colaboratori îmbrățișează cu un mare grad de condescendență tinerele talente. Putem spune că „Luceafărul de dimineață” are o altă față. Rețin debutul unei cronici făcută unuii tânăr poet de Andrea H. Hedeș: „Citind cărțile poeților care fac parte din ceea ce numim „generația tânără” am în minte metafora orezului care stă cu picioarele în apă și cu capul în soare. Acești poeți sunt ancorați în concretul, absurdul, dificultățile vieții, societății contemporane, în care se luptă să nu se scufunde tânjind, în același timp, spre lumină, sprepromisiunea unei realități suprafirești, a unui loc mai bun, în care idealurile, inocența pierdute pe rând, să poată fi regăsite. E o imensă căutare a sensului și o dureroasă dorință de a fi văzuți, auziți, înțeleși, parcă mai acut decât la la generațiile anterioare, mascate prin rebeliune, uneori exces și, după depășirea acestor etape firești, prin ironie și o luciditate greu de suportat”. Andrea H. Hedeș continuă să scruteze poezia tânără de unde sistematizez: 1) „cuțitul vieții, ajuns la os, nu mai permite efuziuni”; 2) „natura nu mai este cântată, este plânsă”; 3) dragostea nu este idealizată, ci disecată”; 4) „această generație de poeți și prozatori a resimțit presiuni ale plăcilor tectonice ale istoriei”; 5) „un tremolo dureros reverberează în opera acestei alte generații de sacrificiu”; 6) „această generație încearcă să-și găsească un sens prin creație”.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending