Schimbare buletin 2025: Documente necesare pentru eliberarea actului de identitate. Eliberarea actului de identitate este o procedură esențială pentru toți cetățenii, indiferent de situație, fie că este vorba despre expirarea valabilității, împlinirea vârstei de 14 ani, schimbarea domiciliului sau pierderea acestuia, scrie alba24.ro.

Trebuie precizat faptul că toate cărțile de identitate emise în ultimii ani expiră pe 3 august 2031. Această situaţie este legată de hotărârea Uniunii Europene mai sus menţionată, care a stabilit un termen-limită pentru ca statele membre să adopte un format standardizat al documentelor de identitate.

Articolul de față detaliază pașii și documentele necesare pentru eliberarea actului de identitate, pentru fiecare situație.

Eliberarea actului de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani

Pentru a solicita eliberarea actului de identitate, adolescenții trebuie să se prezinte în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani la serviciul public comunitar de evidentă a persoanelor la care este arondat cu domiciliul sau cu reședința, însoțiți de unul dintre părinți sau reprezenți legali.

Dosarul cu acte necesare pentru buletin va cuprinde atât documente ale minorilor cât și ale părinților acestora.

Astfel, pentru eliberarea actului de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani, sunt necesare următoarele documente:

• Cererea pentru eliberarea actului de identitate, care se imprimă față-verso, pe o singură foaie sau se obține de la sediul instituției; se semnează atât de minor, cât și de părinte/reprezentant legal; semnătura se face doar în fața lucrătorului de evidență;
• Certificatul de naștere al minorului, original și copie;
• Actul de identitate al unui părinte sau al reprezentantului legal în original; acesta face și dovada adresei de domiciliu;
• Dovada adresei de domiciliu a părintele cetățean străin: permisul de ședere permanentă;
• Certificatul de căsătorie al părinților: original și copie; sau certificatul de divorț însoțit de convenția din procedura de divorț, dacă este cazul (original și copie);
• Chitanța pentru taxa de 7 lei: se achită numerar la ghișeul Direcției Impozite și Taxe Locale Primăria Alba Iulia sau pe ghiseul.ro, secțiunea Venituri din prestări servicii – Taxa carte de identitate.

Depunerea actelor se poate face doar în ziua împlinirii vârstei de 14 ani (în termen de 15 zile de la această dată).

Alte mențiuni

• Dacă părintele nu poate prezenta certificatul de divorț, dovada statutului civil și a numelui se pot face cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiune de divorț și convenția referitoare la minor;
• În cazul în care autoritatea părintească este exercitată de ambii părinți, dar minorul locuiește cu unul dintre aceștia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, fără a fi necesară semnătura celuilalt părinte;
• Dacă instanța a stabilit domiciliul minorului la un părinte, dar minorul locuiește cu celălalt părinte, este necesar consimțământul părintelui la care instanța a stabilit domiciliul, pentru a înscrie în actul de identitate domiciliul la adresa unde minorul locuiește efectiv;
• Declarația poate fi dată la ghișeu, la personalul S.P.C.L.E.P., la notarul public român, la personalul consular sau autoritățile străine competente;
• Dacă declarația este dată în străinătate, aceasta va fi tradusă și legalizată, respectiv apostilată;
• Dacă hotărârea judecătorească privind încredințarea minorului a fost pronunțată în străinătate, aceasta trebuie prezentată în original și copie, însoțită de traducerea legalizată și hotărârea care o face executorie.

Eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani 

În cazul eliberării primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani, acestea sunt documentele necesare:

• Cerere pentru eliberarea actului de identitate (se poate imprima sau obține de la instituție);
• Certificatul de naștere (original și copie);
• Dovada adresei de domiciliu (original și copie); pentru zona rurală, este necesară adeverința cu adresa exactă de la Primărie;
• Documentul cu care se dovedește adresa de domiciliu, obținut cu maximum 30 de zile înainte de depunerea cererii; poate fi prezentat și în format electronic;
• Dacă nu ești proprietar, trebuie să aduci o declarație a gazdei și actul de proprietate al acesteia;
• Declarația de primire în spațiu a gazdei poate fi dată: în țară, cu maximum 90 de zile înainte de depunerea cererii sau în străinătate, cu maximum 6 luni înainte, la misiunile diplomatice sau autoritățile competente;
• Declarația unuia dintre părinți sau a unei alte persoane, care să confirme că identitatea și fotografia din cerere îți aparțin;
• Chitanța de plată a taxei de 7 lei pentru actul de identitate, achitată la Primărie sau online;
• Actul de identitate al gazdei (dacă este cazul).

Eliberarea actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate 

În cazul expirării termenului de valabilitate a buletinului, acestea sunt documentele necesare pentru a elibera un nou act de identitate:

• Cerere pentru eliberarea actului de identitate (se poate imprima sau obține de la sediul instituției);
• Actul de identitate vechi (carte de alegător);
• Certificatul de naștere (original și copie);
• Certificatul de căsătorie, dacă e cazul (original și copie);
• Hotărârea de divorț, dacă e cazul (dacă nu există hotărârea, se poate folosi certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiune de divorț);
• Certificatul de deces al soțului/soției, dacă e cazul (original și copie);
• Dovada adresei de domiciliu și, dacă e cazul, de reședință (original și copie); pentru zona rurală, este necesară adeverința cu adresa exactă de la primărie;
• Documentul cu care se dovedește adresa de domiciliu, obținut cu maximum 30 de zile înainte de depunerea cererii (poate fi prezentat și în format electronic);
• Dacă nu ești proprietar, trebuie să aduci o declarație a gazdei și actul de proprietate al acesteia;
• Actul de identitate al gazdei (dacă e cazul);
• Declarația de primire în spațiu a gazdei poate fi dată: ]n țară, cu maximum 90 de zile înainte de depunerea cererii sau în străinătate, cu maximum 6 luni înainte, la misiunile diplomatice sau autoritățile competente;
• Chitanța de plată a taxei de 7 lei pentru actul de identitate, achitată la Primărie sau online;
• Dacă s-au schimbat numele, prenumele, data, locul nașterii, sau sexul, trebuie să fie în dosar și hotărârea judecătorească sau actul administrativ care face aceste modificări definitive (original și copie).

Ești în străinătate și îți expiră buletinul. Ce trebuie să faci

Românii din străinătate care nu au o carte de identitate valabilă (pentru că a expirat, a fost furată, deteriorată sau s-au schimbat numele sau domiciliul) pot merge la un consulat românesc pentru a face o procură specială.

Aceasta permite altcuiva să le obțină o nouă carte de identitate în țară, iar serviciul este gratuit.

Ce trebuie să facă solicitantul

Solicitantul trebuie să facă o procură specială pe numele unei persoane din România, care să se ocupe de obținerea noii cărți de identitate în locul său. Procura se autentifică doar la o misiune diplomatică sau un consulat al României din țara în care locuiește.

De asemenea, acesta trebuie să facă o programare la consulat și să meargă personal pentru a depune cererea.

Documente necesare la ghișeu

• Un act de identitate românesc valabil (pașaport, titlu de călătorie sau buletin) în original și 3 copii;
• 5 fotografii color recente (dimensiune 3 cm x 4 cm, cu o bandă albă de 7 mm în partea de jos);
• Datele de identificare ale persoanei împuternicite (copie după cartea de identitate).

Dacă solicitantul nu are nici carte de identitate, nici pașaport valabil, trebuie mai întâi să obțină un titlu de călătorie pentru a putea autentifica procura specială.

Ce trebuie să facă persoana împuternicită

Persoana împuternicită trebuie să se prezinte cu următoarele documente:

• Procura eliberată de consulat, împreună cu două fotografii (ștampilate);
• Certificatul de naștere al persoanei pentru care se face cartea de identitate;
• Certificatul de căsătorie sau divorț (dacă este cazul);
• Cartea de identitate expirată sau deteriorată (dacă nu a fost pierdută, furată sau distrusă);
• Dovada de domiciliu (declarație de luare în spațiu, contract de proprietate etc.).

Dacă persoana are copii minori și își schimbă domiciliul, trebuie prezentate și certificatelor de naștere ale minorilor pentru a actualiza și domiciliul acestora.

Depunerea cererilor se face numai pe bază de programare, pe site-ul https://www.econsulat.ro/.

Eliberarea actului de identitate în vederea stabilirii reşedinţei (flotant)

În cazul eliberării actului de identitate în vederea stabilirea reşedinţei (flotant), acestea sunt documentele necesare:

• Cerere pentru eliberarea actului de identitate: Se poate imprima față-verso pe o singură foaie sau obținută de la sediul instituției;
• Actul de identitate al solicitantului: În termen de valabilitate;
• Dovada adresei de reședință (original și copie); pentru zona rurală, este necesară adeverința cu adresa exactă de la Primărie;
• Extras de carte funciară: original și copie, obținut cu maximum 30 de zile înainte de depunerea cererii; poate fi prezentat și în format electronic;
• Declarație de primire în spațiu a gazdei: dacă nu ești proprietar, trebuie depuse declarația gazdei și actul de proprietate al acesteia;
• Declarația de primire în spațiu: în țară, poate fi dată cu maximum 90 de zile înainte de depunerea cererii, la polițist sau notar, iar în străinătate, cu maximum 6 luni înainte, la misiunea diplomatică sau autoritățile competente;
• Dovada pentru cazare în locuri comune: entru cămine sau centre, se prezintă o declarație scrisă de la conducătorul instituției;
• Actul de identitate al gazdei: original (dacă e cazul).

Eliberarea actului de identitate la modificarea datelor de stare civilă 

În cazul eliberării actului de identitate la modificarea datelor de stare civilă, acestea sunt documentele necesare:

• Cerere pentru eliberarea actului de identitate: se poate imprima față-verso pe o singură foaie sau obținută de la sediul instituției;
• Actul de identitate și cartea de alegător (dacă este cazul);
• Certificatul de naștere: original și copie;
• Certificatul de căsătorie: dacă este cazul (original și copie);
• Sentința de divorț definitivă sau certificatul de divorț, dacă este cazul (original și copie); dacă nu aveți sentința de divorț, se poate folosi certificatul de naștere sau cel de căsătorie cu mențiune de divorț;
• Certificatul de deces al soțului/soției: dacă este cazul (original și copie);
• Dovada adresei de domiciliu: original și copie; pentru zona rurală, este necesară adeverința cu adresa exactă de la Primărie;
• Extras de carte funciară: original și copie, obținut cu maximum 30 de zile înainte de depunerea cererii; poate fi prezentat și în format electronic;
• Declarație de primire în spațiu a gazdei: dacă nu ești proprietar, trebuie depusă și declarația gazdei și actul de proprietate al acesteia; poate fi dată în țară, cu maximum 90 de zile înainte, la polițist sau notar și în străinătate, cu maximum 6 luni înainte, la misiunile diplomatice sau autoritățile competente;
• Chitanța de plată a taxei de 7 lei, achitată la Primărie sau online;
• În caz de modificare a numelui, prenumelui, datei sau locului nașterii, se prezintă hotărârea judecătorească definitivă sau actul administrativ care modifică aceste date (original și copie).

Schimbare buletin 2025: Eliberarea actului de identitate la schimbarea domiciliului din străinătate în România 

În cazul eliberării actului de identitate la schimbarea domiciliului din strainatate in Romania, acestea sunt documentele necesare:

• Cerere pentru eliberarea actului de identitate: se poate imprima față-verso pe o singură foaie sau se poate obține de la sediul instituției;
• Certificatul de naștere: original și copie;
• Certificatul de căsătorie: dacă este cazul (original și copie);
• Hotărârea de divorț definitivă sau certificatul de divorț: dacă este cazul (original și copie); dacă nu se poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorț, se poate folosi certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiuni actualizate;
• Certificatul de deces al soțului/soției: dacă este cazul (original și copie);
• Certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani: original și copie;
• Dovada adresei de domiciliu și, dacă este cazul, a adresei de reședință: original și copie; pentru zona rurală, adeverință cu adresa exactă emisă de Primăria Comunei (valabilă 30 zile);
• Extrasul de carte funciară: original și copie, obținut cu maximum 30 de zile înainte de depunerea cererii; poate fi prezentat și în format electronic;
• Declarația de primire în spațiu a gazdei: dacă nu ești proprietar, adu declarația gazdei și actul de proprietate al acesteia; poate fi dată în țară, cu maximum 90 de zile înainte, la polițist sau notar și în străinătate, cu maximum 6 luni înainte, la misiunile diplomatice sau autoritățile competente;
• Pașaportul românesc: valabil sau expirat, cu menționarea statului de domiciliu (original și copie); dacă nu aveți pașaportul românesc sau certificatul de cetățenie română, se va face o verificare în R.N.E.P.S. și D.G.P.;
• Actul de identitate sau pașaportul străin: dacă este cazul (original și copie);
• Chitanța pentru taxa de 7 lei, achitată la Primărie sau online.

Schimbare buletin 2025: informații suplimentare

• Dacă nu puteți prezenta pașaportul românesc sau certificatul de cetățenie, se va face o verificare de către S.P.C.L.E.P. și D.G.P.;
• Certificatele de stare civilă trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române sau de misiunile diplomatice/consulare ale României;
• Dacă nașterea sau căsătoria nu a fost înregistrată în România, trebuie făcută transcrierea certificatelor de stare civilă străine înainte de depunerea cererii pentru actul de identitate;
• Dacă un părinte schimbă domiciliul în România cu copii minori, este necesară hotărârea judecătorească definitvă de încredințare a copiilor sau consimțământul celuilalt părinte, dat în fața personalului consular sau autorităților competente.

Eliberarea buletinului la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate

În cazul eliberării actului de identitate la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate, acestea sunt documentele necesare:

• Cererea pentru eliberarea actului de identitate (se poate obține de la instituție sau se imprimă pe o singură foaie, față-verso);
• Actul de identitate vechi și cartea de alegător;
• Certificatul de naștere (original și copie);
• Certificatul de căsătorie (pentru persoanele căsătorite sau soțul supraviețuitor), original și copie;
• Hotărârea de divorț definitivă sau certificatul de divorț, dacă este cazul (original și copie); dacă nu aveți certificatul de divorț, se poate dovedi statutul civil cu certificatul de naștere sau de căsătorie cu mențiune de divorț;
• Certificatul de deces al soțului/soției, original și copie;
• Documentul care dovedește adresa de domiciliu și, dacă este cazul, adresa de reședință (original și copie); pentru zonele rurale, este necesară o adeverință de la Primăria Comunei, cu adresa exactă a imobilului;
• Extras de carte funciară (sau document similar) obținut cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii, care poate fi prezentat și electronic;
• Dacă nu sunteți proprietar al imobilului, trebuie să aduceți declarația de primire în spațiu, semnată de gazdă, și actul de proprietate al acesteia;
• Actul de identitate al gazdei (dacă este cazul);
• Declarația de primire în spațiu poate fi dată în țară în maximum 90 de zile înainte de depunerea cererii sau în străinătate în maximum 6 luni;
• Chitanța de plată de 7 lei pentru actul de identitate, care se achită la ghișeul Direcției Impozite și Taxe Locale sau online pe ghiseul.ro;
• Dacă imaginea facială nu este preluată în RNEP, aduceți un document oficial cu fotografie recentă (ex: permis de conducere sau pașaport).

Taxe buletin. Cât costă și unde trebuie să plătești

Schimbare buletin 2025: Taxa unică pentru eliberarea cărții de identitate este de 7 lei, iar cea pentru cartea de identitate provizorie este de 1 leu.

Acestea pot fi plătite la orice oficiu al Poștei Române sau CEC Bank, sau la ghișeul unde se depun actele pentru eliberarea cărții de identitate.

Cartea de identitate electronică

Noile cărți electronice de identitate, care fac parte dintr-un proiect pilot lansat în județul Cluj încă din vara anului 2021, ar fi trebuit să fie disponibile la nivel național începând cu noiembrie anul trecut.

Acest lucru nu s-a realizat însă, deoarece, conform unui răspuns al Ministerului Afacerilor de Interne (MAI) transmis către HotNews.ro, au apărut „dificultăți tehnice în timpul testării noului cip de stocare“ care va fi integrat în aceste carduri de identitate.

În cât timp se eliberează buletinul

Potrivit ordonanței de urgență 97/2005, termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Cu toate acestea, autoritățile locale oferă un termen de aproximativ 7-10 zile pentru eliberarea cărții de identitate.

Cât timp este valabil buletinul

• În ceea ce privește persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, cartea de identitate este valabilă patru ani;
• În ceea ce privește persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, cartea de identitate este valabilă șapte ani;
• După împlinirea vârstei de 25 de ani, cartea de identitate este valabilă 10 ani;
• După împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate se eliberează cu termen de eliberare permanent.

Toate cărțile de identitate emise după vârsta de 25 de ani vor expira la data de 3 august 2031. Schimbarea are ca scop introducerea noilor buletine cu dimensiuni similare unui card bancar, conform standardelor europene.

De asemenea, noua carte electronică de identitate va prelua funcțiile cardului național de sănătate.

Sfântul Efrem s-a născut în anul 306, în orașul Nisibe (actualul Nusaybin, la granița cu Siria). Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinți făceau parte din comunitatea creștină. În Nisibe în zilele lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii, însă comunitatea creștină folosea dialectul siriac.

Numeroase religii păgâne, iudaismul și grupările creștine timpurii erau prezente în acea perioadă în această zonă, fiind vremuri de puternice tensiuni religioase și politice. Împăratul roman Dioclețian semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses în 298 care trecuse Nisibis în mâinile romanilor. Persecuțiile sălbatice ale lui Dioclețian sunt o parte importantă a moștenirii bisericii Nisibene din perioada creșterii lui Efrem. Sfântul Efrem Sirul a fost crescut sub îndrumarea Sfântului Iacob (Mar Jacob), care a fost ales în 308 ca primul episcop de Nidibe.

Sfântul Iacob este cunoscut ca unul din participanții la Primul Sinod Ecumenic din 325. Sfântul Efrem Sirul a fost botezat de tânăr, și episcopul Iacob i-a fost profesor. A început să compună imnuri și să scrie comentarii biblice ca parte a sarcinilor sale educative. Popular, Efrem este considerat fondatorul Școlii din Nisibe, care în secolele următoare a fost centrul învățăturilor Bisericii Asiriene a Răsăritului. În anul 337, împăratul Constantin I cel Mare, care a transformat creștinismul în religie legală în Imperiul Roman, a trecut la cele veșnice.

Profitând de această ocazie, Shapur al II-lea al Persiei a inițiat o serie de atacuri în nordul Mesopotamiei care pe atunci era sub administrația romană, atacând Nisibe în 338, 346 și 350. Despre respingerea primului asediu ne-a rămas scrisă mărturia Sfântului Efrem Sirul prin care ne arată că episcopul Iacob a apărat orașul cu rugăciunile sale. Un nor de muște și țânțari s-a abătut asupra trupelor lui Sapor al II-lea, regele Persiei, silindu-le să părăsească provincia. Episcopul îndrăgit de Efrem a murit curând după acest eveniment, iar Babu i-a luat locul și a condus Biserica în acele vremuri grele. În timpul celui de-al treilea asediu, din anul 350, Shapur a schimbat cursul râului Mygdonius pentru a ocoli zidurile Nisibisului.

Nisibisenii au refăcut repede fortificațiile în timp ce cavaleria pe elefanți a perșilor s-a împotmolit în pământul mocirlos de pe fundul râului. Acest lucru este amintit și de Sfântul Efrem Sirul în unul din imnele sale, socotind această salvare ca fiind una miraculoasă. Iulian Apostatul a început un marș temerar cu destinația finală capitala persană Ctesiphon, unde, a avut parte de o înfrângere ceea ce a determinat armata să abandoneze înaintarea. Iulian a fost omorât în timp ce asigura retragerea, iar armata l-a ales pe Iovian ca împărat în locul lui, care era creștin.

El a fost silit de circumstanțe să încheie pace cu Shapur, și a cedat Nisibisul Persiei, cu condiția ca toți creștinii să poată părăsi liberi orașul. Sfântul Efrem Sirul s-a alăturat unui grup numeros de refugiați care s-a îndreptat către vest, inițial către Amida (Diyarbakir), și în cele din urmă în Edessa în 363. Având peste șaizeci de ani, pe lângă misiunea de profesor la Școala din Edesa, vrednicul Efrem a primit și nespusul har al Preoției. Edessa fusese dintotdeauna inima lumii vorbitoare de siriacă, iar orașul era plin de filozofii și religii păgâne. Arienii, Marcioniții, Maniheiștii, Bardaisaniștii și diverse mișcări gnostice se autoproclamau ca fiind adevărata biserică. În toată această confuzie, Efrem a scris un mare număr de imnuri în apărarea ortodoxiei.

Sfântul Efrem Sirul a fost luminat de Dumnezeu să scrie un număr însemnat de imne în apărarea dreptei credințe. Într-una dintre călătoriile sale, Sfântul Efrem Sirul l-a întâlnit pe Sfântul Vasile cel Mare, ierarhul din Capadocia. Acest fapt îl apropie pe Efrem Siriacul de Părinții Capadocieni, și constituie un pod teologic important între vederile spirituale ale celor doi, care aveau multe în comun. În data de 29 ianuarie 373, la vârsta de peste 70 de ani, înconjurat de un număr însemnat de călugări și pustnici, veniți din mănăstiri, din pustie și peșteri, Cuviosul adoarme în Hristos.

Celor adunați lângă patul său, Sfântul Efrem le lasă un testament prin care îi roagă insistent să nu îl îngroape cu ceremonii fastuoase, ci simplu, în cimitirul săracilor, iar, în loc de flori și miresme, sa îi dăruiască rugăciunea lor.

• MasinaCât timp poți circula în altă țară cu un autoturism înmatriculat în România, poate varia în funcție de reglementările fiecărei țări. Există însă, în general, câteva principii comune, relatează alba24.ro. 

De asemenea, se aplică anumite reguli și în ceea ce privește circulația unei mașini străine care se află pe teritoriul României. 

Reguli generale pentru circulația cu mașina înmatriculată în România în alte țări:

Perioada de ședere temporară (de obicei până la 6 luni)

• În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană (UE), poți circula cu mașina înmatriculată în România până la 6 luni (180 de zile) într-un interval de 12 luni, fără a fi necesară reînmatricularea;
• După această perioadă, este posibil să fie nevoie să îți înmatriculezi mașina în țara respectivă sau să demonstrezi că nu locuiești acolo permanent.

Dovada reședinței

• Dacă locuiești temporar într-o țară străină (de exemplu, pentru muncă, studii sau vacanțe prelungite), trebuie să poți dovedi că reședința ta permanentă rămâne în România pentru a evita reînmatricularea, potrivit europa.eu.;
• În unele cazuri, autoritățile pot solicita documente precum actul de identitate, dovada domiciliului sau contracte de muncă/școlarizare.

Asigurare valabilă internațional

• Mașina trebuie să fie acoperită de o asigurare RCA valabilă internațional; în UE, RCA este valabilă automat, dar în afara UE poate fi necesară o carte verde pentru țările care o cer;
• ITP valabil (Inspecția Tehnică Periodică)
• Autoturismul trebuie să aibă ITP valabil; lipsa acestuia poate duce la amenzi sau interzicerea utilizării vehiculului.

Cât timp poți circula în altă țară cu mașina înmatriculată în România: Reglementări specifice unor țări

Germania

• Dacă rămâi mai mult de 6 luni, mașina trebuie înmatriculată în Germania și să plătești taxe locale;
• Dacă ai reședința permanentă în Germania, nu poți circula pe termen lung cu numere de România.

Italia

• Italia permite circulația pe o perioadă de până la 12 luni, după care mașina trebuie înmatriculată local dacă ai rezidență;
• Începând cu 2019, persoanele cu reședință în Italia nu pot circula mai mult de 60 de zile cu o mașină înmatriculată în altă țară.

Spania

• Poți circula timp de până la 6 luni într-un an calendaristic. După această perioadă, mașina trebuie reînmatriculată dacă locuiești acolo.

Franța

• Similar cu alte țări, limitează utilizarea mașinilor străine la 6 luni. După acest termen, mașina trebuie reînmatriculată dacă ai domiciliul stabil în Franța.

Regatul Unit

• Permite circulația cu mașini străine până la 6 luni într-o perioadă de 12 luni. În cazul rezidenței permanente, este necesară reînmatricularea.

Recomandări utile

• Verifică reglementările țării în care urmează să călătorești, deoarece acestea pot varia;
• Asigură-te că ai documentele mașinii (certificat de înmatriculare, ITP, RCA) la zi;
• Informează-te despre viniete și taxe de drum pentru fiecare țară.

Reglementări privind cât timp poate circula o mașină cu numere străine pe drumurile din România

Dacă ai un autoturism înmatriculat în altă țară și vrei să-l folosești pe drumurile din România, este important să cunoști cerințele legale specifice, pentru a evita posibile amenzi sau alte consecințe.

Persoanele cu rezidența în România pot folosi un autoturism înmatriculat în altă țară pentru cel mult 90 de zile consecutive de la data intrării vehiculului pe teritoriul României.

După expirarea acestei perioade, autoturismul trebuie înmatriculat în România, indiferent dacă provine dintr-un stat al Uniunii Europene sau din afara acesteia, potrivit noului Cod Rutier din 2025.

Cetățenii străini fără rezidență în România pot circula cu un vehicul înmatriculat în altă țară pe durata șederii legale. Excepție fac vehiculele misiunilor diplomatice sau organizațiilor internaționale, reglementate separat.

Amendă 

Circulația cu numere străine peste 90 de zile fără înmatriculare poate atrage o amendă de peste 4.000 de lei și reținerea vehiculului.

Documente necesare pentru a conduce legal o mașină din străinătate în România

• Certificatul de înmatriculare valid din țara de origine;
• Asigurarea RCA valabilă în România;
• Rovinieta pentru drumurile din România;
• ITP valabil.

De asemenea, șoferul trebuie să aibă un permis de conducere valabil pentru vehiculul condus.

Romfilatelia își exprimă convingerea că vor reveni în patrimoniul României cele două piese ale tezaurului dacic furate din Muzeul Drents din Olanda.

‘Cu speranță și optimism, așteptăm revenirea pieselor tezaurului dacic sustrase din Muzeul Drents din Olanda. Este nu numai o parte din tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, ci și un tezaur al istoriei României păstrat cu grijă și respect în colecțiile filatelice, așa cum se poate vedea în imaginile mărcilor poștale emise în anii 1988 și 2015. Suntem convinși că eforturile instituțiilor specializate ale României și Olandei, pentru recuperarea pieselor de tezaur național, vor fi încununate de succes’, a transmis, luni, Romfilatelia, într-o postare pe Facebook.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârșitul săptămânii trecute. AGERPRES/