Connect with us

Educație

Botoșani: „Fenomenul Oneaga”. Cum au ajuns un învățător și elevii săi de la capătul României să câștige zeci de titluri naționale

Publicat

Publicitate

Scrabble este considerat unul dintre cele mai complexe sporturi ale minții. În România, este cunoscut și sub denumirea de „jocul cuvintelor”. Se joacă între doi sau patru jucători și constă în plasarea de litere pe o tablă de joc, pe verticală, orizontală, pentru a forma cuvinte. Fiecare literă și cuvânt sunt punctate pe baza unor reguli. Cele mai mari punctaje sunt obținute atunci când se folosesc literelele mai rare sau când sunt plasate pe anumite pătrățele divers colorate, relatează ADEVĂRUL.

Există și un sistem de bonificații dar și tot felul de variante de joc, mai ales atunci când vorbim de scrabble profesionist, competițional. În România, există o federație importantă de scrabble și numeroase competiții la nivel național care implică jucători din toată țara. Unii spun că scrabble-ul este superior șahului fiindcă este nevoie de rapiditate în calcul și gândire, o bună cunoaștere a vocabularului și a gramaticii, un fler aparte în combinarea cuvintelor, strategie dar și cultură generală. Puțini știu că printre cei mai titrați, competitivi și de temut jucătorii de scrabble, din România, sunt o mână de copii de la țară. Este vorba despre elevii din Oneaga, un sat de la capătul țării, coordonați de un învățător. Au un palmares greu de egalat, cu numeroase titluri naționale și sute de medalii.

„Fenomenul Oneaga” și războinicii tablei de scrabble

Cătunul Oneaga se află în comuna Cristești, la aproximativ 25 de kilometri de municipiul Botoșani. Este un sat adunat la poalele codrilor Voronei, populat mai ales cu mici fermieri, crescători de vaci cu lapte. În afară de pitorescul localității și de laptele proaspăt, Oneaga nu pare să iasă în evidență cu nimic special. În realitate, însă, în acest cătun de la marginea pădurii se formează an de an adevărați campioni la sporturile minții, în special scrabble. Din anul 2010, în România, s-a născut „fenomenul Oneaga”, un etalon al performanței la jocul cuvintelor, un fenomen care încă uimește în lumea acestui sport.

Este vorba de generații întregi de copii de la țară, care se pregătesc în școala din localitate, cu un învățător, și care reușesc la multe dintre concursurile naționale să câștige fără drept de apel. Sunt competiții la care efectiv nu au rival iar numărul medaliilor ajunge deja la cifra sutelor. Din cei 1400 de locuitori ai satului, măcar 100 sunt campioni sau vicecampioni naționali.

Învățătorul care îi cordonează, Vasile Mihalache, este la rândul său, campion național absolut și maestru al acestui sport. Un om care a trăit toată viața la Oneaga. De 15 ani, elevii de la Oneaga participă la etape locale, naționale, ca o adevărată echipă. Învățătorul Mihalache îi cheamă la școală și îi antrenează cu multă pasiune, ori de câte ori este posibil.

Elevii de la Oneaga au câștigat numeroase trofee FOTO Cosmin Zamfirache
Elevii de la Oneaga au câștigat numeroase trofee FOTO Cosmin Zamfirache

„Eu am descoperit acest sport în 1994, uitându-mă la televizor la o emisiune. Am început să-l joc, iar din 1996 participam la diferite competiții de sală. Din 2010, însă m-am decis să împărtășesc acest frumos sport și copiilor de la școală. Am văzut că le place, mulți elevi cu mintea brici, fâșneți la carte. Mi-am dat seama că am o adevărată comoară pe mână. Și de 15 ani am mers în fiecare an cu minim 20 și maxim 25 de copii la competiții în toată țara. Tot din 2010, organizez anual măcar o etapă națională de scrabble, aici la Cristești. Gândiți-vă că la aceste competiții vin cluburi puternice de scrabble din toată țara, precum Preventis Iași, CSM București, Argus Târgu Frumos și multe altele”, spune învățătorul Vasile Mihalache.

Publicitate

Deși dau piept cu mulți elevi de la liceele de elită din orașele mari ale României, copiii de la Oneaga fac senzație. Impresionează prin rapiditatea gândirii, o strategie impecabilă și un vocabular extraordinar.

Au adunat zeci de titluri naționale. „Anual sunt patru etape naționale. La sfârșitul anului se cumulează punctele și se acordă titlul național la clasament general. Există însă și titlurile la diferite probe, adică duplicat, compunere sau liber. Ansamblând toate acestea, în decursul celor 15 ani, elevii au reușit să obțină peste 50-60 de titlurile naționale, iar medalii, pe etape locale, un număr enorm.”, adaugă Vasile Mihalache.

„Este un joc plin de surprize”

Una dintre campionale naționale de la Oneaga este Anastasia Sadici, o elevă de 16 ani. Anul trecut, Anastasia a obținut titlul de vicecampioană națională la general, cel de campioană națională la compunere și vicecampioană națională la libere. Toate, la categoria cadeți.

„Eu am un frate mai mare care juca scrabble. Mi-a plăcut mult și am vrut și eu să învăț cum se joacă. Am vorbit cu domnul Mihalache și de atunci particip la campionatele de scrabble. Este un joc plin de surprize, găsesc mereu cuvinte noi, mai ales fiindcă dicționarul este foarte bogat. În plus, la scrabble au posibilitatea de a socializa cu mulți copii de vârsta ta, din toată țara. Vezi multe locuri noi, deplasându-te la etapele naționale.”, spune Anastasia. Împreună cu colega sa, deasemenea cu performanțe deosebite la scrabble au reușit să intre la liceu, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, un liceu de elită din nordul Moldovei. Tinerele spun că au fost ajutate mult de scrabble.

Elevii se antrenează ori de câte ori au posibilitatea FOTO Cosmin Zamfirache
Elevii se antrenează ori de câte ori au posibilitatea FOTO Cosmin Zamfirache

„Datorită acestui joc îți îmbogățești vocabularul, te adaptezi la situații critice, înveți cum să gândești rapid și eficient. Am luat 9.85 la Evaluarea Națională, și cu siguranță scrabbel-ul a avut rolul lui.”, mărturisește una dintre elevele din Oneaga. „În primul rând, scrabble ajută la îmbogățirea vocabularului. Presupune strategie, gândire creatoare, sunt teme, de exemplu, care trebuie să te rezumi doar la denumiri de plante, denumiri de animale. Te ajută și la matematică, mai ales la clasele mici, pentru că trebuie să facă calcule rapide, ori 3, ori 9.  Sunt probe la care, în decurs de trei minute trebuie să găsească depunerea maximă și să și calculeze, pentru că altfel primește avertisment.”, adaugă învățătorul Mihalache.

De altfel, secretul performanței spun mai ales profesorii este, pe lângă inteligența nativă, dorința de muncă, pasiunea pentru jocul de scrabble dar și un mediu sănătos de învățare. „Pasiunea este pe primul plan. Fără pasiune și disponibilitate pentru acest joc nu se poate. Apoi sunt copii inteligenți, cu multe preocupări, dornici de a învăța carte, sprijiniți de părinți să facă lucrul ăsta.”, spune învățătorul Mihalache. Elevii din Oneaga cântă la instrumente, joacă fotbal, jocuri de societate și trăiesc o copilărie idilică.

Un om cu o viață de film

Motorul „fenomenului Oneaga” este învățătorul Vasile Mihalache, un om care predă de patru decenii copiilor din sat. Este cunoscut pentru cultura sa extraordinară, blândețe, talent pedagogic, dar și pentru încercările incredibile din viață. „Poate mulți ar fi cedat dacă ar fi pățit ce a trăit domnul învățător. Sunt convins că mulți cădeau de tot”, spune un sătean.

Vasile Mihalache a rămas fără tată la vârsta de patru ani și fără mamă, la 25 de ani. La vârsta de 35 de ani a rămas și fără acoperiș deasupra capului. Casa i-ar ars în totalitate, în urma unui accident banal. A pierdut tot ce avea. A rămas doar cu hainele de pe el. A luat-o de la capăt. O vreme, a stat la sora lui, pentru a-și reconstrui casa. În gazdă, pentru a nu-și pierde mințile s-a dedicat jocului de scrabble, cu toată energia.

De la cei mici la cei mari, elevii din Oneaga obțin premii FOTO Cosmin Zamfirache
De la cei mici la cei mari, elevii din Oneaga obțin premii FOTO Cosmin Zamfirache

„În 1998 mi-a ars casa. Am pierdut tot. Cel mai mult mi-a părut rău după cărți și după colecțiile mele. Am fost nevoit să stau la sora mea. Aici am luat DEX-ul și l-am citit de trei ori la rând. Am scos cuvinte care se termină în „j”, cuvinte care se termină în „x” și multe altele. Apoi am scos toate verbele, peste 6400 de verbe. Am muncit mult ca să mă pot aduna după necazul pățit. La început scrabble-ul a fost o simplă distracție. După ce mi-a ars casa, m-am dus serios la cometiții. După 18 ani de muncă, în 2014, am reușit să câștig titlul național absolut. Era un vis împlinit. Am primit și distincția de maestru. Așa că m-am hotărât să-i învăț și pe copii. Sunt elevi deosebiți”, spune Vasile Mihalache. Pentru a putea participa la competiții, învățătorul și elevii săi s-au legitimat la clubul U Cluj.

Autoritățile locale impresionate de rezultatele elevilor s-au hotărât să facă un club sportiv local dedicat acestui joc. „Cred că anul acesta reușim să facem un club Să facem o asociație sportivă, la nivelul comunei, prin care să încercăm să atregem fonduri, prin care să ajutăm acești copii să se dezvolte.”, spune directorul școlii din Cristești, Bogdan Ciobanu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

„Tomata”, „Usturoiul” și „Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025. Ce modificări anunță ministrul Agriculturii

Publicat

Publicitate

Programele ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce privește sistemul de finanțare sau de depunere, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

”Anul acesta schimbăm sistemul de finanțare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România și am discutat cu fermierii. Va fi programul ‘Tomata și alte legume în spații protejate’ și vom finanța fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătrați poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive și celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu.

El a explicat că fermierii vor fi obligați, în funcție de suprafața pe care o dețin, să cultive și alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume românești pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade și în cantități foarte mari.

”Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp ești obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp² pui 1.000 mp cu tomate și 1.000 mp cu alte legume în spații protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate și restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantități foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârșitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului și tomate și alte legume în spații protejate”, a explicat oficialul MADR.

Întrebat de ce nu au gust unele roșii românești în timpul iernii, dintre cele care se găsesc în supermarketuri, Barbu a precizat că el a mâncat recent roșii românești ”cu gust”, cumpărate de la o seră din județul Olt.

”Eu am mâncat săptămâna trecută la Giuvărăști în județul Olt roșii cu gust dintr-o seră încălzită și pe care le aveau la vânzare. Dar cred că ați observat și dumneavoastră că foarte multe legume românești sunt acum în magazinele de retail în perioada asta. De ce? Pentru că noi am finanțat în Programul Strategic cu punctajul cel mai mare proiectele pentru instalarea tinerilor fermieri, din bazinele legumicole, prin care am dat 70.000 euro, iar acești bani au fost destinați echipamentelor, centralelor de încălzit în sere și solarii. De asemenea, am dat un sprijin pe care nu trebuie să-l justifice, de 40.000 euro, pentru achiziționarea de combustibil necesar încălzirii serelor și solarii. S-a văzut imediat un trend crescător pe toată perioada anului. Găsești roșii românești în această perioadă în magazinele de retail din România și în piețe. Consider că acestea sunt investiții corecte, astfel încât să scădem importul de legume și în extrasezon”, a punctat ministrul Agriculturii.

Publicitate

Chiar dacă importurile sunt încă la un nivel ridicat, mai ales în extrasezon, Barbu a precizat că în ultimii ani a crescut producția internă, dar și consumul, iar anumite bazine legumicole din România au ajuns să exporte tomate.

”Prin programul ‘Tomata’, pe lângă faptul că au crescut cantitățile, a crescut și consumul pe cap de locuitor, dar a crescut și cantitatea exportată. Există un bazin legumicol din România unde 70% din tomatele realizate în acel bazin pleacă către export. E un lucru bun pentru fermieri, deși importul crește în anumite perioade, mai ales în extrasezon”, a subliniat șeful MADR.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, și acesta va continua în 2025 cu o modificare și anume: cantitățile obținute să ajungă direct către unități de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.

”Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantitățile trebuie să ajungă direct către unitățile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerțul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficiență a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăți, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menține la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, eficiența programului finanțat de MADR se vede și din faptul că în momentul de față nu mai există în România un magazin de retail care să nu aibă usturoi românesc la raft.

Pe de altă parte, Florin Barbu a subliniat că în 2025 vor apărea modificări și la ”Rabla pentru tractoare”, un program pentru fermieri derulat prin Ministerul Mediului.

”Pe acest program care e la Ministerul Mediului a fost o neregulă. Acolo au fost autorizate să participe la program doar anumite societăți și am luat o decizie împreună cu domnul Fechet (ministrul Mediului, Mircea Fechet n.r.), un ministru corect, care a lăsat la liber ca fiecare fermier să depună în platformă și să nu mai fie doar pe anumite firme autorizate. Erau cinci firme acreditate care au creat practici comerciale neloiale în piață și atunci am luat decizia să dăm acces fiecărui fermier să-și depună în platformă proiectul. Deci asta e o noutate pe zona asta”, a punctat ministrul.

Legat de ”Prima Seră”, program propus de senatorul PNL, George Scarlat, care prevedea acordarea unui sprijin de 200.000 de euro/seră, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește să îl îmbunătățească când va ajunge în analiza Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

”Legat de ‘Prima Seră’ sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 euro pe seră să luăm în calcul și să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spațiu de depozitare, cu condiționare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim și facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite și cu unități de depozitare și de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere și solarii în România care produc timp de trei luni și apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.

El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiții prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire ”cu tot ce trebuie” în acea finanțare de 200.000 de euro.

”Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la ‘Prima butelie’. Acesta este prin Fondul de Mediu și vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie și o centrală pentru sere și solarii. De asemenea, vrem să primească și subvenție la acciza pentru încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem la motorina utilizată ca și combustibil în zootehnie, în irigații, în vegetalul din România. De ce să nu devină și legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noștri sunt învățați pentru că prin acest fond au mai luat bani și pe independența energetică și au pus panouri solare pentru ventilația serelor și solariilor. Și tot prin Fondul de Mediu a fost ‘Rabla pentru tractoare’. Ei sunt familiarizați cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.

În ceea ce privește fondurile care vor fi alocate pentru ”Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că județul Olt deține o treime din legumicultura din România.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în anul 2023, prin Programul ”Tomata” au fost efectuate plăți de peste 327,8 milioane de lei pentru 22.082 de beneficiari, iar în 2024, de circa 361,07 milioane de lei pentru 24.472 de beneficiari.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, s-au efectuat plăți de 37,7 milioane de lei în 2023 unui număr de 1.829 beneficiari, iar anul trecut au depășit 79,2 milioane de lei pentru 2.702 beneficiari.

Citeste mai mult

Educație

Au reprezentat județul Botoșani și s-au remarcat la Turneul Regional de Oină „Cupa Prieteniei”. Echipele din Vorona, la înălțime

Publicat

Publicitate

Astăzi, 20 februarie 2025, Gura Humorului a fost gazda celei de-a treia ediții a Turneului Regional de Oină pentru Elevi de Gimnaziu și Liceu „Cupa Prieteniei”, eveniment la care echipele din județul Botoșani au avut o prezență remarcabilă.

Competiția, organizată de Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului și Școala Gimnazială Frasin, în parteneriat cu Primăria Gura Humorului, Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ Suceava, a reunit 12 echipe din județele Suceava, Botoșani și Neamț, relatează știridinbucovina.ro.

Botoșaniul a fost reprezentat cu succes de echipele Școlii Gimnaziale Vorona și ale Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, care au obținut rezultate notabile la mai multe categorii de concurs.

La categoria gimnaziu – băieți, Școala Gimnazială Vorona a obținut locul al II-lea, în timp ce echipa de fete a aceleași școli a urcat pe podium pe locul al III-lea. La secțiunea liceu, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a încheiat competiția pe locul al III-lea atât la echipele de fete, cât și la cele de băieți, demonstrând potențialul tinerilor botoșăneni în practicarea acestui sport tradițional românesc.

Competiția s-a desfășurat pe categorii de vârstă și gen, promovând nu doar abilitățile sportive ale elevilor, ci și valorile oinei, un sport cu rădăcini adânci în cultura românească. Evenimentul a fost un bun prilej pentru echipele botoșănene să își măsoare forțele cu rivalii din județele vecine și să câștige experiență pentru competițiile viitoare.

Un moment special al turneului a fost prezența lui Chifan Ioan, fost oinist și antrenor al echipei „Biruința Gherăiești”, câștigătoarea Cupei României la seniori, care a oferit sfaturi și încurajări tinerilor participanți.

Publicitate

Turneul „Cupa Prieteniei” a fost mai mult decât o competiție sportivă — a fost o sărbătoare a tradiției și spiritului de echipă, încheindu-se cu festivitatea de premiere și aplauze pentru toți participanții.

Echipele din Vorona, județul Botoșani au demonstrat talent, determinare și fair-play, consolidându-și poziția în rândul promotorilor oinei în rândul tinerilor.

Citeste mai mult

Economie

Taxa pe stâlp: Termenul pentru finalizarea normelor de aplicare și consultările anunțate de ministrul Tanczos Barna

Publicat

Publicitate

Elaborarea normelor pentru aplicarea taxei pe construcții speciale, cunoscută și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, este în plină desfășurare. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că toate sectoarele vizate vor fi invitate la consultări, astfel încât normele să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie, relatrează alba24.ro.

”Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit.

Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu.

Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme.

Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo.

Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a spus Tanczos Barna, într-un interviu acordat AGERPRES.

Publicitate

Ordonanța trenuleț aprobată la finele anului trecut, prevede că ”impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX”.

Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

Ce este taxa pe stâlp

Taxa pe stâlp (denumirea oficială: impozitul pe construcții speciale) este o taxă introdusă prima dată în România în anul 2014, ca parte a unei inițiative guvernamentale de a crește veniturile bugetare.

A primit acest nume colocvial deoarece includea și construcții precum stâlpii de susținere ai liniilor electrice sau ai altor infrastructuri, pe lângă alte tipuri de construcții speciale.

Taxa a afectat companiile din sectoare precum energie, telecomunicații și transporturi, care dețineau multe construcții speciale.

Mulți au considerat-o o povară fiscală suplimentară, care descuraja investițiile în infrastructură.

Taxa ”pe stâlp” a fost percepută ca fiind discriminatorie, deoarece afecta doar anumite domenii și nu exista o legătură directă între valoarea construcției și profitabilitatea activității desfășurate.

Citeste mai mult

Administratie

Poate ar trebui să existe un concurs și pentru asta: Curățenie în cimitirele din Vorona. Primăria face apel la responsabilitate

Publicat

Publicitate

În aceste zile, autoritățile locale din comuna Vorona desfășoară o amplă campanie de curățenie în cimitirele din localitate, cu scopul de a păstra aceste locuri sacre curate și îngrijite.

Reprezentanții primăriei au anunțat că, începând cu această perioadă, toate deșeurile rezultate din activitățile de întreținere și curățenie vor trebui depozitate exclusiv în locurile special amenajate.

„Fiecare cetățean al comunei trebuie să păstreze un mediu curat, inclusiv în cimitire. Aceste locuri merită respect și grijă, fiind spații sacre de odihnă pentru cei dragi”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Inițiativa vine în contextul în care, în mai multe regiuni din țară, astfel de acțiuni de întreținere și îngrijire a cimitirelor au fost apreciate și chiar premiate.

De exemplu, în 2021, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a organizat un proiect intitulat „Cimitirul parohial – spațiu sacru, loc al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul”. În cadrul acestui proiect, parohiile și mănăstirile din Maramureș și Sătmar au fost invitate să trimită fotografii reprezentative cu cimitirele lor, iar cele mai bine îngrijite au fost premiate pentru eforturile depuse.

Deși în prezent nu există un concurs național dedicat îngrijirii cimitirelor organizat de Biserica Ortodoxă Română, inițiativele locale, precum cea din Vorona, contribuie semnificativ la păstrarea demnității acestor spații și pot servi ca model de bună practică pentru alte comunități.

Publicitate

Primăria Vorona face apel la spiritul civic al cetățenilor și îi încurajează să se implice activ în menținerea curățeniei, pentru ca aceste locuri de reculegere și odihnă veșnică să rămână îngrijite și respectate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending