În zonele sărace cu asistență medicală precară sau inexistentă, adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore sau a pacienților nevoiași sunt asistenții medicali comunitari, oameni cu pregătire sanitară care țin de multe ori loc de psiholog, asistent social și chiar de fiu, soră sau mamă. România este o țară cu serioase probleme sociale și de asigurare a serviciilor medicale mai ales în mediul rural, în zonele sărace ale țării. Sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, iar mulți dintre cei care profesează sunt deja în pragul pensionării, fără ca nimeni să se pregătească să le ia locul. Tocmai de aceea în anul 2002 Ministerul Sănătății din România și-a propus să înființeze un corp de specialiști care să ofere și ajutor medical de bază dar și servicii sociale în zonele și comunități defavorizate, mai ales ales la sat, relatează Adevărul.
Practic, atunci a luat naștere meseria de asistent medical comunitar, la noi în țară. După 22 de ani, s-a dovedit că asistenții medicali comunitari sunt printre cei mai buni eficienți profesioniști din România, cu rezultate remarcabile într-o adevărată împărăție a durerii, suferinței și sărăciei, locuri unde puțini s-ar încumeta măcar să pășească. Asistenții medicali comunitari au ajuns adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore și a tuturor celor care nu mai aveau speranță.
Oamenii buni la toate
În România sunt în jur de 1750 de asistenți medicali comunitari. Cei mai mulți sunt în județele sărace, cu probleme sociale și cu deficiențe în asigurarea serviciilor medicale. Adică 111 asistenți medicali comunitari și 15 mediatori sanitari. Județul Botoșani este unul dintre acestea. Asistenții medicali comunitari au la bază studii specifice asistenților medicali. Adică știu să evalueze starea de sănătate a unei persoane, la nivel de bază, să facă o injecție, să acorde primul ajutor și așa mai departe. Rolul lor este însă mult mai complex așa cum explică și Carmen Hliban, coordonatorul compartimentului de asistenți medicali comunitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani, scrie Adevărul.
„Asistentul medical comunitar ca și profesionist este foarte important cu precădere în mediul rural deorece activitatea lui este centrată pe serviciile medicale de nivel primar, plecând de la identificarea activă a persoanelor vulnerabile din punct de vedere medico-social, după care se face consilierea și referirea acestor beneficiari către serviciile medicale de specialitate de nivel secundar și terțiar. În comunitățile rurale, după cum știm Botoșaniul se menține în topul județele sărace la nivel național iar nevoia de servicii medicale la nivel primar se menține având în vedere că sunt comunități în rural care nu sunt acoperite cu servicii oferite de medicul de familie. ”, spune Carmen Hliban. Pe scurt, asistentul medical comunitar este și asistent medical și asistent social și de multe ori și psiholog ad-hoc.
Majoritatea asistenților medicali comunitari sunt femei și au grijă de bătrâni singuri și bolnavi, de mame minore, de oameni bolnavi și săraci, de familii cu probleme financiare și sociale grave și chiar de oameni cu tulburări psihice. Văd cu ce probleme se confruntă, eventual descoperă dacă au probleme de sănătate, le monitorizează funcțiile vitale, îi îndrumă către spitale, instituții de asistență socială, îi ajută cu actele necesare pentru obținerea diferitelor forme de sprijin sau grad de handicap, și multe altele. Sunt situații în care asistenții medicali comunitari ajung să-i ajute pe bătrâni sau pe cei bolnavi cu rețetele, le cumpără medicamente și tot ce au nevoie. Pentru unii ajung să bată drumurile pe la instituții pentru a le rezolva problemle legate de acte și alte situații birocratice, relatează Adevărul.
„Le facem consiliere, informare, îi ajutăm. Sunt multe persoane singure, vârstnice, cu probleme medicale care după ce sunt externate din spital sunt apoi trimiși acasă. Și acasă nu are nimeni grijă de ei. Atunci venim noi și le monitorizăm tratamentul, perfuzabilele, leziunile, plăgile. Educația sanitară tot noi o facem. Am multe mame minore în grijă. Plec cu inima frântă de acolo. Avem apoi bătrânii care sunt singuri, nu le intră nimeni în casă și noi suntem raza lor de soare. Le luăm tensiunea, stăm de vorbă, îi ajutăm cu ce ai nevoie. Sunt persoane cu tulburări psihice, îi ajutăm cu actele necesare, sunt care au nevoie de încadrări în grad de handicap și multe altele. Și atunci rolul nostru, zic eu, este destul de important.”, spune Mihaela Pânzariu, un asistent medical comunitar veteran, cu o vechime de 22 de ani.
Publicitate
„Comandourile umanității”, singura speranță pentru nevoiașii și abandonații României
În județul Botoșani sunt patru comune fără medic de familie. Numărul acestora va crește, având în vedere că mulți medici care încă practică, sunt în prag de pensionare. În plus, toată zona de nord a județului este total deficitară din punct de vedere sanitar. Pentru a ajunge la un specialist, sau pentru un banal set de analize, mulți localnici, nevoiași, cu pensii mici sau fără venituri, sunt nevoiți să bată și câte 140 de kilometri, dus și întors. Și asta în condițiile în care mai bine de 60% din populația rurală a Botoșaniului este formată din persoane trecute de 60 de ani, mulți cu boli cronice. Sunt și cei care mor cu zile, pensionari de CAP, care nu au bani să vină la oraș la medic și nici să-și cumpere medicamentele. În această lume a sărăciei și durerii, asistenții medicali comunitari sunt singura speranță. Fiecare asistent medical comunitar are peste 500 de oameni în grijă, cu toate acestea se dovedesc a fi cea mai eficientă formă de asistență medicală în aceste zone ale nimănui.
Bătrânii sunt foarte atașați de asistenții medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
„Eu nu mai aveam nicio așteptare. Mă pregăteam să mor. Nu mai aveam pe nimeni, căzusem la pat că nu puteam să ajung la un medic de familie să-mi dea rețetă, pentru pastile. Am și diabet, hipertesiune, mai multe. Doamna( n.r. asistentul medical comunitar) mi-a intrat în casă, m-a văzut, a chemat ambulanța. M-a pus pe picioare și are grijă de mine. Mergea ea și-mi i-a rețeta, medicamentele. Este îngerul meu”, spune o săteancă. La Hilișeu Horia, de exemplu, o comună de graniță, asistenții medicali comunitari, două femei inimoase, străbat zilnic mai bine de 10 kilometri. Merg din poartă în poartă, la toți pe cei care-i știu cu probleme sociale, bătrâne, mame tinere. Iau tensiunea, verifică starea de sănătate, fac educație sanitară, le învață pe tinerele mame cum să aibă grijă de copii, se duc după rețete la cei imobilizați, chiar le fac cumpărături.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Și în toate comunitățile unde sunt asistenți medicali comunitari, situația este aceeași, kilometri întregi parcurși, sute de oameni vizitați, sute de monitorizări și verificări, educație sanitară. Și a doua zi de la capăt. „Ne salvează viețile la mulți. Nu direct, dar interesându-se de noi, descoperind problemele, învățându-ne ce să facem, ajutându-ne, ne ajutăm să ieșim la liman. Să le dea Dumnezeu Sănătate”, mărturisește o altă săteancă din comuna Cristești. Pentru oamenii săraci și bolnavi sau bătrânii singuri, asistentele medicale comunitare sunt și psihologi și parte a familiei. „Sunt fericiți doar că am venit la ei și că le dăm atenție și stăm de vorbă cu ei. Aduce multă împlinire sufletească, și lor și nouă”, spune Mihaela Pânzariu.
Eroii tăcuți ai comunității. Din iubire de semeni, 12 kilometri pe jos
Este o meserie care se face cu pasiune și multă iubire față de semeni, spun asistenții medicali comunitari. Iar munca lor de zi cu zi, o dovedește din plin. Alina Axinia o asistentă medicală comunitară din comuna Adășeni, străbătea 12 kilometri pe jos pentru a aduce rețete bătrânilor din sat. Medic de familie nu există la Adășeni iar cel mai apropiat era în comuna învecinată, la Avrămeni. Între timp Alina Axinia beneficiază de o mașină pentru transport, dar dragostea sa pentru comunitate a rămas. Este raza de speranță a bătrânilor din sat. „Sunt ca părinţii mei. Îi iubesc pe toţi. Au muncit o viaţă şi merită să aibă cineva grijă de ei”, mărturisește botoșăneanca. De multe ori asistenții medicali comunitari dau din buzunarul propriu, bani de medicamente, bani de mâncare pentru nevoiași, bătrâni sau mame singure. „Dacă merg într-o casă şi copilul este bolnav şi mama spune că nu are bani, cumpăr eu. Nu pot dormi noaptea ştiind că acel copil suferă”, mărturisea Felicia Doca,un asistent medical comunitar din comuna Hilișeu Horia, mai scrie Adevărul.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Culmea, acești asistenți medicali comunitari sunt foarte puțin cunoscuți în societatea românească. Îi cunosc doar cei pentru care sunt de fapt singura salvare. ”Eforturile noastre sunt centrate pe om, pe nevoile sale și mai puțin pe mediatizarea eforturilor noastre”, spune Carmen Hliban. Deși încerarcă să-și facă cât mai bine meseria, asistenții medical comunitari se izbesc de multe ori de birocrația românească și de fapt, de ineficiența sistemului. „Și cu medicii de familie se colaborează foarte greu, mai ales cu înscrierea nou-născuților. Colaborând cu noi ar trebui să se deschidă mai mult, pentru că noi suntem oamenii de legătură. Și cu instituțiile când avem un act de rezolvat este foarte greu. Lanțul ăsta ar trebui să fie foarte bine închegat. Noi dacă avem o problemă am vrea să se rezolve mai rapid . Cred că aici este cea mai mare problemă pe care o avem. Până să facem un act medical, să zicem o încadrare în grad de handicap, durează foarte mult. Eu aici aș trage un semnal de alarmă, să ne știe toată lumea și să colaboreze rapid cu noi”, precizează Mihaela Pânzariu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Administrația locală din comuna Hlipiceni a scos la licitație în platforma electronică de achiziții publice (SEAP), proiectarea și execuția unui nou pod rutier peste râul Sitna, investiție menită să asigure traversarea în condiții de siguranță și să asigure continuitatea drumului comunal DC38.
Noua construcție va avea două benzi de circulație, dimensionate pentru trafic ușor, și va înlocui actualul pod, care urmează să fie desființat. Lucrările vor include organizarea de șantier, realizarea unei variante provizorii pentru trafic, fundații, structura de rezistență, rampe de acces și amenajarea albiei râului.
Valoarea totală a proiectului este estimată la 1.547.991,50 lei fără TVA, din care documentațiile tehnice și avizele – 7.000 lei, proiectul tehnic și detaliile de execuție – 22.000 lei, asistența tehnică a proiectantului – 6.000 lei, construcții și instalații – 1.483.325 lei iar organizarea șantierului – 29.666,50 lei.
Prin acest proiect, comuna Hlipiceni își propune să rezolve una dintre problemele importante de infrastructură locală, facilitând accesul locuitorilor și creând condiții mai sigure pentru traficul rutier din zonă.
Momente de panică, în această seară, pe DN 29A, în apropierea localității Horlăceni, comuna Șendriceni. Un autoturism aflat în mers a luat foc, după ce de sub capotă a început să iasă fum gros.
Conducătorul auto a reacționat imediat: a tras pe dreapta, a coborât din vehicul și a sunat la 112. Până la sosirea pompierilor din cadrul Detașamentului Dorohoi, acesta a reușit să limiteze extinderea flăcărilor folosind stingătorul din dotare.
La fața locului a intervenit o autospecială cu apă și spumă, iar incendiul a fost lichidat în aproximativ zece minute.
Din primele cercetări, cauza probabilă a fost un scurtcircuit la compartimentul motor. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, iar flăcările nu s-au extins la întregul autoturism.
Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:
✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;
Publicitate
✔ verificaţi instalaţia electrică;
✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;
✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;
✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Vacanța nu înseamnă doar odihnă, ci și mișcare, sport, prietenie și educație. O zi cu adevărat specială au trăit elevii Școlii Gimnaziale Nr. 1 Știubieni și ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Negreni, care au primit vizita handbaliștilor de la C.S. Unirea – Noua Generație Săveni.
Sportivii săvineni au fost impresionați de modernitatea și frumusețea școlii din Știubieni, „o instituție care arată ca o școală de elită dintr-un oraș mare”, după cum au remarcat chiar ei. Totodată, au descoperit și muzeul creat cu migală de elevi și profesori, o adevărată comoară culturală.
Dar adevărata magie s-a întâmplat în sala de sport. Copiii au jucat handbal împreună, iar apoi au asistat la o demonstrație spectaculoasă de beach-handbal oferită de fetele de la Unirea, medaliate cu bronz la Campionatul Național. Entuziasmul s-a transmis rapid, iar elevii din Știubieni și Negreni au intrat și ei pe teren. Spre surprinderea tuturor, au învățat regulamentul în câteva minute și au jucat cu bucurie, ca niște mici campioni.
„Am rămas impresionată cât de repede au prins regulile și cât de frumos au jucat. La început au fost timizi, dar până la final și-au învins emoțiile, s-au împrietenit, au mâncat bomboane și au făcut poze împreună. Sper că a fost o zi de neuitat pentru toți”, a mărturisit antrenoarea Gabriela Răducanu, sufletul acestei inițiative.
Activitatea s-a încheiat într-o notă emoționantă, cu promisiunea unor noi întâlniri. Directorul școlii, prof. Rusu Petronela Laura, le-a mulțumit handbaliștilor pentru vizită și a propus chiar semnarea unui parteneriat între clubul sportiv și școală, mai ales că mulți dintre copiii talentați ai Unirii provin din Știubieni și Negreni.
A fost o zi în care handbalul a trecut dincolo de teren: a adus prietenie, curaj și bucuria de a fi împreună.