În zonele sărace cu asistență medicală precară sau inexistentă, adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore sau a pacienților nevoiași sunt asistenții medicali comunitari, oameni cu pregătire sanitară care țin de multe ori loc de psiholog, asistent social și chiar de fiu, soră sau mamă. România este o țară cu serioase probleme sociale și de asigurare a serviciilor medicale mai ales în mediul rural, în zonele sărace ale țării. Sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, iar mulți dintre cei care profesează sunt deja în pragul pensionării, fără ca nimeni să se pregătească să le ia locul. Tocmai de aceea în anul 2002 Ministerul Sănătății din România și-a propus să înființeze un corp de specialiști care să ofere și ajutor medical de bază dar și servicii sociale în zonele și comunități defavorizate, mai ales ales la sat, relatează Adevărul.
Practic, atunci a luat naștere meseria de asistent medical comunitar, la noi în țară. După 22 de ani, s-a dovedit că asistenții medicali comunitari sunt printre cei mai buni eficienți profesioniști din România, cu rezultate remarcabile într-o adevărată împărăție a durerii, suferinței și sărăciei, locuri unde puțini s-ar încumeta măcar să pășească. Asistenții medicali comunitari au ajuns adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore și a tuturor celor care nu mai aveau speranță.
Oamenii buni la toate
În România sunt în jur de 1750 de asistenți medicali comunitari. Cei mai mulți sunt în județele sărace, cu probleme sociale și cu deficiențe în asigurarea serviciilor medicale. Adică 111 asistenți medicali comunitari și 15 mediatori sanitari. Județul Botoșani este unul dintre acestea. Asistenții medicali comunitari au la bază studii specifice asistenților medicali. Adică știu să evalueze starea de sănătate a unei persoane, la nivel de bază, să facă o injecție, să acorde primul ajutor și așa mai departe. Rolul lor este însă mult mai complex așa cum explică și Carmen Hliban, coordonatorul compartimentului de asistenți medicali comunitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani, scrie Adevărul.
„Asistentul medical comunitar ca și profesionist este foarte important cu precădere în mediul rural deorece activitatea lui este centrată pe serviciile medicale de nivel primar, plecând de la identificarea activă a persoanelor vulnerabile din punct de vedere medico-social, după care se face consilierea și referirea acestor beneficiari către serviciile medicale de specialitate de nivel secundar și terțiar. În comunitățile rurale, după cum știm Botoșaniul se menține în topul județele sărace la nivel național iar nevoia de servicii medicale la nivel primar se menține având în vedere că sunt comunități în rural care nu sunt acoperite cu servicii oferite de medicul de familie. ”, spune Carmen Hliban. Pe scurt, asistentul medical comunitar este și asistent medical și asistent social și de multe ori și psiholog ad-hoc.
Majoritatea asistenților medicali comunitari sunt femei și au grijă de bătrâni singuri și bolnavi, de mame minore, de oameni bolnavi și săraci, de familii cu probleme financiare și sociale grave și chiar de oameni cu tulburări psihice. Văd cu ce probleme se confruntă, eventual descoperă dacă au probleme de sănătate, le monitorizează funcțiile vitale, îi îndrumă către spitale, instituții de asistență socială, îi ajută cu actele necesare pentru obținerea diferitelor forme de sprijin sau grad de handicap, și multe altele. Sunt situații în care asistenții medicali comunitari ajung să-i ajute pe bătrâni sau pe cei bolnavi cu rețetele, le cumpără medicamente și tot ce au nevoie. Pentru unii ajung să bată drumurile pe la instituții pentru a le rezolva problemle legate de acte și alte situații birocratice, relatează Adevărul.
„Le facem consiliere, informare, îi ajutăm. Sunt multe persoane singure, vârstnice, cu probleme medicale care după ce sunt externate din spital sunt apoi trimiși acasă. Și acasă nu are nimeni grijă de ei. Atunci venim noi și le monitorizăm tratamentul, perfuzabilele, leziunile, plăgile. Educația sanitară tot noi o facem. Am multe mame minore în grijă. Plec cu inima frântă de acolo. Avem apoi bătrânii care sunt singuri, nu le intră nimeni în casă și noi suntem raza lor de soare. Le luăm tensiunea, stăm de vorbă, îi ajutăm cu ce ai nevoie. Sunt persoane cu tulburări psihice, îi ajutăm cu actele necesare, sunt care au nevoie de încadrări în grad de handicap și multe altele. Și atunci rolul nostru, zic eu, este destul de important.”, spune Mihaela Pânzariu, un asistent medical comunitar veteran, cu o vechime de 22 de ani.
Publicitate
„Comandourile umanității”, singura speranță pentru nevoiașii și abandonații României
În județul Botoșani sunt patru comune fără medic de familie. Numărul acestora va crește, având în vedere că mulți medici care încă practică, sunt în prag de pensionare. În plus, toată zona de nord a județului este total deficitară din punct de vedere sanitar. Pentru a ajunge la un specialist, sau pentru un banal set de analize, mulți localnici, nevoiași, cu pensii mici sau fără venituri, sunt nevoiți să bată și câte 140 de kilometri, dus și întors. Și asta în condițiile în care mai bine de 60% din populația rurală a Botoșaniului este formată din persoane trecute de 60 de ani, mulți cu boli cronice. Sunt și cei care mor cu zile, pensionari de CAP, care nu au bani să vină la oraș la medic și nici să-și cumpere medicamentele. În această lume a sărăciei și durerii, asistenții medicali comunitari sunt singura speranță. Fiecare asistent medical comunitar are peste 500 de oameni în grijă, cu toate acestea se dovedesc a fi cea mai eficientă formă de asistență medicală în aceste zone ale nimănui.
Bătrânii sunt foarte atașați de asistenții medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
„Eu nu mai aveam nicio așteptare. Mă pregăteam să mor. Nu mai aveam pe nimeni, căzusem la pat că nu puteam să ajung la un medic de familie să-mi dea rețetă, pentru pastile. Am și diabet, hipertesiune, mai multe. Doamna( n.r. asistentul medical comunitar) mi-a intrat în casă, m-a văzut, a chemat ambulanța. M-a pus pe picioare și are grijă de mine. Mergea ea și-mi i-a rețeta, medicamentele. Este îngerul meu”, spune o săteancă. La Hilișeu Horia, de exemplu, o comună de graniță, asistenții medicali comunitari, două femei inimoase, străbat zilnic mai bine de 10 kilometri. Merg din poartă în poartă, la toți pe cei care-i știu cu probleme sociale, bătrâne, mame tinere. Iau tensiunea, verifică starea de sănătate, fac educație sanitară, le învață pe tinerele mame cum să aibă grijă de copii, se duc după rețete la cei imobilizați, chiar le fac cumpărături.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Și în toate comunitățile unde sunt asistenți medicali comunitari, situația este aceeași, kilometri întregi parcurși, sute de oameni vizitați, sute de monitorizări și verificări, educație sanitară. Și a doua zi de la capăt. „Ne salvează viețile la mulți. Nu direct, dar interesându-se de noi, descoperind problemele, învățându-ne ce să facem, ajutându-ne, ne ajutăm să ieșim la liman. Să le dea Dumnezeu Sănătate”, mărturisește o altă săteancă din comuna Cristești. Pentru oamenii săraci și bolnavi sau bătrânii singuri, asistentele medicale comunitare sunt și psihologi și parte a familiei. „Sunt fericiți doar că am venit la ei și că le dăm atenție și stăm de vorbă cu ei. Aduce multă împlinire sufletească, și lor și nouă”, spune Mihaela Pânzariu.
Eroii tăcuți ai comunității. Din iubire de semeni, 12 kilometri pe jos
Este o meserie care se face cu pasiune și multă iubire față de semeni, spun asistenții medicali comunitari. Iar munca lor de zi cu zi, o dovedește din plin. Alina Axinia o asistentă medicală comunitară din comuna Adășeni, străbătea 12 kilometri pe jos pentru a aduce rețete bătrânilor din sat. Medic de familie nu există la Adășeni iar cel mai apropiat era în comuna învecinată, la Avrămeni. Între timp Alina Axinia beneficiază de o mașină pentru transport, dar dragostea sa pentru comunitate a rămas. Este raza de speranță a bătrânilor din sat. „Sunt ca părinţii mei. Îi iubesc pe toţi. Au muncit o viaţă şi merită să aibă cineva grijă de ei”, mărturisește botoșăneanca. De multe ori asistenții medicali comunitari dau din buzunarul propriu, bani de medicamente, bani de mâncare pentru nevoiași, bătrâni sau mame singure. „Dacă merg într-o casă şi copilul este bolnav şi mama spune că nu are bani, cumpăr eu. Nu pot dormi noaptea ştiind că acel copil suferă”, mărturisea Felicia Doca,un asistent medical comunitar din comuna Hilișeu Horia, mai scrie Adevărul.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Culmea, acești asistenți medicali comunitari sunt foarte puțin cunoscuți în societatea românească. Îi cunosc doar cei pentru care sunt de fapt singura salvare. ”Eforturile noastre sunt centrate pe om, pe nevoile sale și mai puțin pe mediatizarea eforturilor noastre”, spune Carmen Hliban. Deși încerarcă să-și facă cât mai bine meseria, asistenții medical comunitari se izbesc de multe ori de birocrația românească și de fapt, de ineficiența sistemului. „Și cu medicii de familie se colaborează foarte greu, mai ales cu înscrierea nou-născuților. Colaborând cu noi ar trebui să se deschidă mai mult, pentru că noi suntem oamenii de legătură. Și cu instituțiile când avem un act de rezolvat este foarte greu. Lanțul ăsta ar trebui să fie foarte bine închegat. Noi dacă avem o problemă am vrea să se rezolve mai rapid . Cred că aici este cea mai mare problemă pe care o avem. Până să facem un act medical, să zicem o încadrare în grad de handicap, durează foarte mult. Eu aici aș trage un semnal de alarmă, să ne știe toată lumea și să colaboreze rapid cu noi”, precizează Mihaela Pânzariu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Prin definiție, ziua de 15 ianuarie este despre Mihai Eminescu este ziua în care s-a născut marele nostru poet național. Pentru botoșăneni este o datorie de onoare de a omagia mare lui personalitate.
Consiliul Local Botoșani a votat astăzi acordarea titlului de „Cetățean de onoare” celui de al XXXIV-lea laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, care va fi decernat în cadrul spectacolului din această seară de la Teatrul „Mihai Eminescu”.
Depunerea de jerbe de flori și un scurt Te-Deum au avut loc la Biserica Uspenia, unde a fost botezat marele nostru poet, cel care a transformat limba română într-o operă de artă și care prin capodoperele sale a devenit, așa cum frumos l-a catalogat Nicolae Iorga: „expresia integrală a sufletului românesc”.
Seria evenimentelor se va încheia cu Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.
Poeții nominalizați la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a sunt Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Grete Tartler, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Laureatul va fi ales de juriul național de acordare a premiului din care fac parte Grațiela Benga, Alexandru Cistelecan, Daniel – Cristea Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon.
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia a fost înființat în 1991, prin Decizia Consiliului Local Botoșani și se acordă unui poet român contemporan pentru întreaga operă poetică, constând într-o coroniţă de lauri și o diplomă unicat, însoțite de o sumă de bani.
Municipalitatea finanțează editarea unei antologii din întreaga operă poetică a fiecărui poet laureat iar Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.
Laureatul ediției precedente este Lucian Vasiliu.
Vacanța de schi în 2025. După vacanța de iarnă, elevii și profesorii au început cursurile celui de-al treilea modul de învățare. Potrivit programei școlare, următoarea vacanța de schi sau vacanța mobilă, cu o durată de o săptămână. Intervalul acesteia variază în funcție de județ. Mai exact, fiecare inspectorat școlar din țară a decis când va fi organizată vacanța de schi, în perioada 10 februarie – 28 februarie 2025, scrie alba24.ro.
Potrivit calendarului, elevii din Alba se vor putea bucura de vacanță și de sporturile de iarnă în perioada 24 – 28 februarie 2025. Școala va începe apoi cu modulul 4 de luni, 3 martie 2025.
Vacanța de schi în 2025
Vacanța mobilă este stabilită de fiecare inspectorat școlar în funcție de consultările cu părinții, elevii și partenerii instituționali și a fost instituită prima dată în anul școlar 2022-2023 la presiunea patronilor de resorturi de schi și instalații de transport pe cablu, scrie Edupedu.ro.
Perioadele în care vor avea loc vacanțele de schi în 2025 au fost stabilite de către inspectoratele școlare astfel:
În săptămâna 10 – 14 februarie 2025:
Bistrița-Năsăud
În săptămâna 17 – 21 februarie 2025:
Argeș
Bihor
Buzău
Brăila
București
Călărași
Cluj
Caraș-Severin
Dâmbovița
Gorj
Giurgiu
Hunedoara
Ialomița
Ilfov
Mehedinți
Olt
Prahova
Sălaj
Teleorman
Timiș
Vaslui
Vâlcea
Vrancea
În săptămâna 24 – 28 februarie 2025:
Alba
Arad
Bacău
Botoșani
Brașov
Constanța
Covasna
Dolj
Galați
Harghita
Iași
Maramureș
Neamț
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Tulcea
După această vacanță, cursurile vor continua până la vacanța de Paști, care va avea loc între 18 și 27 aprilie. Anul școlar se va încheia pe 20 iunie, iar vacanța de vară va începe imediat și se termină pe 7 septembrie.
Trei producători de produse tradiționale din Botoșani participă în zilele următoare la expoziția internațională „Săptămâna verde 2025” Produsele expuse sunt: „Cașcaval de Saveni”, „Cozonac domnesc”, „Dulceața Mihaelei”.
În perioada 17 – 26 ianuarie 2025, se desfășoară la Berlin, Germania, cea de-a 89-a ediție a expoziției „Săptămâna Verde 2025” (Grüne Woche). Anual, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă la această expoziție cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.
Astfel, în cadrul standului MADR vor fi promovate și oferite spre degustare mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Țara Bârsei – IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap – STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, Pită de Pecica – IGP, Salinate de Turda – IGP, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG, din categoria băuturilor spirtoase Indicație Geografică – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșul Aurit.
De asemenea, printre produsele de la stand se vor regăsi băutura spirtoasă care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Țuică de prune Sordony de Horezu, ca Indicație Geografică, dar și Vinars Jidvei – Indicație Geografică Protejată Național și cidru – băutură fermentată liniștit. Totodată, spre degustare vor fi oferite produse montane și ecologice, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.
Alte produsele românești ce vor fi expuse la ediția 2025 a expoziției ”Săptămâna Verde” sunt cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Cârnați din topor din Vâlcea pentru dobândirea IGP, Brânză frământată de Teaca pentru dobândirea IGP și Salam Poiana Mărului pentru dobândirea IGP, dar și produse a căror denumiri vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnați măcelarului de Pașcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Cașcaval de Pojorâta, Răstăuțe maramureșene (cu spanac sau sfeclă), Cașcaval Brădet, Cașcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colțești, Zacuscă pescărească din legume de Blăgești și păstrăv de Blăgești, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistrița, Carne afumată la garniță din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândești din bazinul pomicol Voinești, prune afumate la lojniță de Vrancea și Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuța.
Între alte preparate pregătite pentru degustare la standul MADR menționăm: ghiudem, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri din Șugag, gemuri sau dulcețuri de fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, cornulețe cu gem, biscuiții Eugenia cu diverse umpluturi, biscuiți digestivi cu ovăz, cereale, stafide, biscuiți cu umpluturi de cremă de vanilie și cacao, paste făinoase etc.), zahăr Bod, produse din carne de pui, diverse sortimente de miere certificate ecologic sau înregistrate ca produse montane (din salcâm, tei, polifloră, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece, diverse sortimente de fructe deshidratate (căpșuni, zmeură, merișoare, prune), ceaiuri de plante sub marca Bunătăți uscate. Din categoria băuturilor spirtoase înregistrate ca Indicație Geografică, România va expune – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșu Aurit, precum şi vin alb, roze şi roşu din cramele Cotnari, Histria și Jidvei, iar standul va fi înveselit de flori colorate de la producătorii români.
Publicitate
Expoziția „Săptămâna Verde 2025” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial.
Participarea țării noastre la această manifestare cu un stand de prezentare a devenit o tradiție, întrucât “Grϋne Woche” face posibilă expunerea politicilor și strategiilor din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, a potențialului agricol și al oportunităților de investiții, al dezvoltării de noi relații comerciale, cu impact pozitiv asupra creșterii competitivității și implicit a exporturilor pe piețele internaționale, în scopul echilibrării balanței comerciale.
Potrivit Raportului final al ediției din anul 2024, la evenimentul organizat în anul 2024, au fost prezenți peste 1.400 de expozanți, din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ședința preoților din Protopopiatul Săveni, un eveniment important pentru comunitatea din zonă. Întâlnirea a fost prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
Ședința preoților din Protopopiatul Săveni, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul / Foto: Ionuț Plugarașu
Ședința preoților din Protopopiatul Săveni, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul / Foto: Ionuț Plugarașu
Ședința preoților din Protopopiatul Săveni, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul / Foto: Ionuț Plugarașu
Ședința preoților din Protopopiatul Săveni, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul / Foto: Ionuț Plugarașu
Publicitate
Ședința preoților din Protopopiatul Săveni, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul / Foto: Ionuț Plugarașu
Evenimentul a fost precedat de săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată în biserica Parohiei Drăgușeni, la care au participat preoții din protopopiat, dar și numeroși credincioși. Momentul liturgic a fost unul deosebit, marcând începutul ședinței prin rugăciune și comuniune.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a oficiat slujba Parastasului pentru părintele Ioan Manoliu, trecut recent la Domnul.
A urmat apoi întâlnirea propriu-zisă, în cadrul căreia au fost discutate aspecte administrative, pastorale și misionare, relevante pentru activitatea preoților din protopopiat.