În zonele sărace cu asistență medicală precară sau inexistentă, adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore sau a pacienților nevoiași sunt asistenții medicali comunitari, oameni cu pregătire sanitară care țin de multe ori loc de psiholog, asistent social și chiar de fiu, soră sau mamă. România este o țară cu serioase probleme sociale și de asigurare a serviciilor medicale mai ales în mediul rural, în zonele sărace ale țării. Sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, iar mulți dintre cei care profesează sunt deja în pragul pensionării, fără ca nimeni să se pregătească să le ia locul. Tocmai de aceea în anul 2002 Ministerul Sănătății din România și-a propus să înființeze un corp de specialiști care să ofere și ajutor medical de bază dar și servicii sociale în zonele și comunități defavorizate, mai ales ales la sat, relatează Adevărul.
Practic, atunci a luat naștere meseria de asistent medical comunitar, la noi în țară. După 22 de ani, s-a dovedit că asistenții medicali comunitari sunt printre cei mai buni eficienți profesioniști din România, cu rezultate remarcabile într-o adevărată împărăție a durerii, suferinței și sărăciei, locuri unde puțini s-ar încumeta măcar să pășească. Asistenții medicali comunitari au ajuns adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore și a tuturor celor care nu mai aveau speranță.
Oamenii buni la toate
În România sunt în jur de 1750 de asistenți medicali comunitari. Cei mai mulți sunt în județele sărace, cu probleme sociale și cu deficiențe în asigurarea serviciilor medicale. Adică 111 asistenți medicali comunitari și 15 mediatori sanitari. Județul Botoșani este unul dintre acestea. Asistenții medicali comunitari au la bază studii specifice asistenților medicali. Adică știu să evalueze starea de sănătate a unei persoane, la nivel de bază, să facă o injecție, să acorde primul ajutor și așa mai departe. Rolul lor este însă mult mai complex așa cum explică și Carmen Hliban, coordonatorul compartimentului de asistenți medicali comunitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani, scrie Adevărul.
„Asistentul medical comunitar ca și profesionist este foarte important cu precădere în mediul rural deorece activitatea lui este centrată pe serviciile medicale de nivel primar, plecând de la identificarea activă a persoanelor vulnerabile din punct de vedere medico-social, după care se face consilierea și referirea acestor beneficiari către serviciile medicale de specialitate de nivel secundar și terțiar. În comunitățile rurale, după cum știm Botoșaniul se menține în topul județele sărace la nivel național iar nevoia de servicii medicale la nivel primar se menține având în vedere că sunt comunități în rural care nu sunt acoperite cu servicii oferite de medicul de familie. ”, spune Carmen Hliban. Pe scurt, asistentul medical comunitar este și asistent medical și asistent social și de multe ori și psiholog ad-hoc.
Majoritatea asistenților medicali comunitari sunt femei și au grijă de bătrâni singuri și bolnavi, de mame minore, de oameni bolnavi și săraci, de familii cu probleme financiare și sociale grave și chiar de oameni cu tulburări psihice. Văd cu ce probleme se confruntă, eventual descoperă dacă au probleme de sănătate, le monitorizează funcțiile vitale, îi îndrumă către spitale, instituții de asistență socială, îi ajută cu actele necesare pentru obținerea diferitelor forme de sprijin sau grad de handicap, și multe altele. Sunt situații în care asistenții medicali comunitari ajung să-i ajute pe bătrâni sau pe cei bolnavi cu rețetele, le cumpără medicamente și tot ce au nevoie. Pentru unii ajung să bată drumurile pe la instituții pentru a le rezolva problemle legate de acte și alte situații birocratice, relatează Adevărul.
„Le facem consiliere, informare, îi ajutăm. Sunt multe persoane singure, vârstnice, cu probleme medicale care după ce sunt externate din spital sunt apoi trimiși acasă. Și acasă nu are nimeni grijă de ei. Atunci venim noi și le monitorizăm tratamentul, perfuzabilele, leziunile, plăgile. Educația sanitară tot noi o facem. Am multe mame minore în grijă. Plec cu inima frântă de acolo. Avem apoi bătrânii care sunt singuri, nu le intră nimeni în casă și noi suntem raza lor de soare. Le luăm tensiunea, stăm de vorbă, îi ajutăm cu ce ai nevoie. Sunt persoane cu tulburări psihice, îi ajutăm cu actele necesare, sunt care au nevoie de încadrări în grad de handicap și multe altele. Și atunci rolul nostru, zic eu, este destul de important.”, spune Mihaela Pânzariu, un asistent medical comunitar veteran, cu o vechime de 22 de ani.
Publicitate
„Comandourile umanității”, singura speranță pentru nevoiașii și abandonații României
În județul Botoșani sunt patru comune fără medic de familie. Numărul acestora va crește, având în vedere că mulți medici care încă practică, sunt în prag de pensionare. În plus, toată zona de nord a județului este total deficitară din punct de vedere sanitar. Pentru a ajunge la un specialist, sau pentru un banal set de analize, mulți localnici, nevoiași, cu pensii mici sau fără venituri, sunt nevoiți să bată și câte 140 de kilometri, dus și întors. Și asta în condițiile în care mai bine de 60% din populația rurală a Botoșaniului este formată din persoane trecute de 60 de ani, mulți cu boli cronice. Sunt și cei care mor cu zile, pensionari de CAP, care nu au bani să vină la oraș la medic și nici să-și cumpere medicamentele. În această lume a sărăciei și durerii, asistenții medicali comunitari sunt singura speranță. Fiecare asistent medical comunitar are peste 500 de oameni în grijă, cu toate acestea se dovedesc a fi cea mai eficientă formă de asistență medicală în aceste zone ale nimănui.
Bătrânii sunt foarte atașați de asistenții medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
„Eu nu mai aveam nicio așteptare. Mă pregăteam să mor. Nu mai aveam pe nimeni, căzusem la pat că nu puteam să ajung la un medic de familie să-mi dea rețetă, pentru pastile. Am și diabet, hipertesiune, mai multe. Doamna( n.r. asistentul medical comunitar) mi-a intrat în casă, m-a văzut, a chemat ambulanța. M-a pus pe picioare și are grijă de mine. Mergea ea și-mi i-a rețeta, medicamentele. Este îngerul meu”, spune o săteancă. La Hilișeu Horia, de exemplu, o comună de graniță, asistenții medicali comunitari, două femei inimoase, străbat zilnic mai bine de 10 kilometri. Merg din poartă în poartă, la toți pe cei care-i știu cu probleme sociale, bătrâne, mame tinere. Iau tensiunea, verifică starea de sănătate, fac educație sanitară, le învață pe tinerele mame cum să aibă grijă de copii, se duc după rețete la cei imobilizați, chiar le fac cumpărături.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Și în toate comunitățile unde sunt asistenți medicali comunitari, situația este aceeași, kilometri întregi parcurși, sute de oameni vizitați, sute de monitorizări și verificări, educație sanitară. Și a doua zi de la capăt. „Ne salvează viețile la mulți. Nu direct, dar interesându-se de noi, descoperind problemele, învățându-ne ce să facem, ajutându-ne, ne ajutăm să ieșim la liman. Să le dea Dumnezeu Sănătate”, mărturisește o altă săteancă din comuna Cristești. Pentru oamenii săraci și bolnavi sau bătrânii singuri, asistentele medicale comunitare sunt și psihologi și parte a familiei. „Sunt fericiți doar că am venit la ei și că le dăm atenție și stăm de vorbă cu ei. Aduce multă împlinire sufletească, și lor și nouă”, spune Mihaela Pânzariu.
Eroii tăcuți ai comunității. Din iubire de semeni, 12 kilometri pe jos
Este o meserie care se face cu pasiune și multă iubire față de semeni, spun asistenții medicali comunitari. Iar munca lor de zi cu zi, o dovedește din plin. Alina Axinia o asistentă medicală comunitară din comuna Adășeni, străbătea 12 kilometri pe jos pentru a aduce rețete bătrânilor din sat. Medic de familie nu există la Adășeni iar cel mai apropiat era în comuna învecinată, la Avrămeni. Între timp Alina Axinia beneficiază de o mașină pentru transport, dar dragostea sa pentru comunitate a rămas. Este raza de speranță a bătrânilor din sat. „Sunt ca părinţii mei. Îi iubesc pe toţi. Au muncit o viaţă şi merită să aibă cineva grijă de ei”, mărturisește botoșăneanca. De multe ori asistenții medicali comunitari dau din buzunarul propriu, bani de medicamente, bani de mâncare pentru nevoiași, bătrâni sau mame singure. „Dacă merg într-o casă şi copilul este bolnav şi mama spune că nu are bani, cumpăr eu. Nu pot dormi noaptea ştiind că acel copil suferă”, mărturisea Felicia Doca,un asistent medical comunitar din comuna Hilișeu Horia, mai scrie Adevărul.
Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani
Culmea, acești asistenți medicali comunitari sunt foarte puțin cunoscuți în societatea românească. Îi cunosc doar cei pentru care sunt de fapt singura salvare. ”Eforturile noastre sunt centrate pe om, pe nevoile sale și mai puțin pe mediatizarea eforturilor noastre”, spune Carmen Hliban. Deși încerarcă să-și facă cât mai bine meseria, asistenții medical comunitari se izbesc de multe ori de birocrația românească și de fapt, de ineficiența sistemului. „Și cu medicii de familie se colaborează foarte greu, mai ales cu înscrierea nou-născuților. Colaborând cu noi ar trebui să se deschidă mai mult, pentru că noi suntem oamenii de legătură. Și cu instituțiile când avem un act de rezolvat este foarte greu. Lanțul ăsta ar trebui să fie foarte bine închegat. Noi dacă avem o problemă am vrea să se rezolve mai rapid . Cred că aici este cea mai mare problemă pe care o avem. Până să facem un act medical, să zicem o încadrare în grad de handicap, durează foarte mult. Eu aici aș trage un semnal de alarmă, să ne știe toată lumea și să colaboreze rapid cu noi”, precizează Mihaela Pânzariu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani sunt așteptați la Teatrul „Vasilache”, într-un număr cât mai mare, la spectacolul „Vasilache şi Mărioara”. Textul și regia spectacolului sunt semnate de Ion Sapdaru; scenografie şi costume Gelu Rîşca; muzica Toma Rîşca.
Spectacolul „Vasilache şi Mărioara” va avea locîn zilele dejoi, 1 mai 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 4 mai 2025, de la orele 11:00 şi 12:30.
Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Adelina Cojocariu, Ioana Buta, Pavel Petraşi şi Cosmin Tanasă!
„Cea mai vestită poveste despre cel mai vestit cuplu românesc, Vasilache şi Mărioara. După mulți ani Vasilache, ctitorul teatrului pentru copii din Botoșani se întoarce în casa lui. Se întoarce pentru a-şi juca propria poveste, doldora de aventuri comice. Şi mai mereu se ceartă cu năbădăioasa lui nevastă, Marioara. Uneori conflictul ii aduce chiar la bastonade haioase, în care ambii soți nu se lasă bătuți, dar până la urmă se împacă pentru că se iubesc. Iar atunci când cineva încearcă sa-i dezbine, şi Vasilache şi Mărioara fac front comun împotriva dușmanului şi bineînțeles că-l înving. Vasilache şi Mărioara, poveste cu final fericit, muzica, dans şi voie bună. Acest spectacol este un omagiu celor care au creat această mișcare, a teatrului de bâlci, predecesorilor noștri din care s-au născut teatrele de păpuși. Este onorant pentru Teatrul Vasilache să aibă în repertoriu un spectacol cu personajul care a inspirat denumirea acestui teatru.” (Ion Sapdaru – regizor)
Spectacolul este recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani!
Astăzi, 28 aprilie, la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț, a fost împlinită rânduiala de deshumare a osemintelor Sfinților Cuvioși Paisie Olaru și Cleopa Ilie, ca etapă importantă în procesul de proclamare a canonizării lor.
Soborul de clerici, avându-i în frunte pe Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și Preasfințitul Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud, a săvârșit rânduiala liturgică rânduită pentru acest moment deosebit, în cadrul căreia moaștele Cuvioșilor Paisie și Cleopa au fost scoase cu grijă din locul de odihnă, curățate de pământ și așezate cu evlavie în sicrie noi, din lemn.
Totodată, obiectele care s-au păstrat în mormintele lor au fost așezate cu cinste în cutii special pregătite. La final, cinstitele lor oseminte au fost purtate în biserica Mănăstirii Sihăstria, unde rânduiala a fost încheiată prin cântarea troparului alcătuit în cinstea fiecăruia dintre cei doi sfinți.
În cuvântul rostit cu acest prilej, PS Nichifor a subliniat că deshumarea moaștelor Sfinților Paisie și Cleopa reprezintă o continuare a binecuvântării lui Dumnezeu, începută prin proclamarea lor ca sfinți, și că acest eveniment va rămâne o zi de mângâiere duhovnicească pentru toți cei prezenți:
Părinții Paisie și Cleopa au fost părinți ai binecuvântării și tot cu binecuvântare am început și noi acest demers. Binecuvântare care are un început în binecuvântarea sinodală, a proclamării întru sfinți a celor doi mari părinți. Am început această rânduială, cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Teofan, de a purcede și noi și a scoate la lumină osemintele lor, oseminte care s-au făcut părtașe deopotrivă cu sufletul harului lui Dumnezeu, pe care l-au căutat prin rugăciune și prin nevoință.
Ziua aceasta va rămâne pentru noi nu doar o zi istorică, ci o zi însemnată în sufletele noastre, o zi în care am văzut cu toții cum lucrează Dumnezeu pe pământ și în zilele neputinței noastre. Zi de mângâiere pentru că, ați văzut cu toții – pământul era jilav și apa cuprinsese osemintele și sicriele celor doi părinți. Iar când le-am scos din pământ, s-a umplut întreg cimitirul de bună mireasmă.
Publicitate
Bucuria aceasta se cere a fi primită în inimile noastre, o bucurie cinstită, spre a mărturisi și noi precum o facem în biserică: „Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Tine, Părintele luminilor, și Ție slavă înălțăm…”. Această slavă au mărturisit-o și au primit-o cei doi părinți, sfințindu-se și făcându-se ei înșiși purtători ai acestei slave. Această slavă o mărturisim cu toții și vă mulțumesc tuturor celor care ați venit cu evlavie și cu cinstire împreună cu noi la acest moment. Mulțumesc, de asemenea, tuturor celor care ați fost și sunteți alături de părinții acestei mănăstiri. Mulțumesc părintelui stareț Arsenie și obștii acesteia, care are o moștenire puternică, o moștenire care înseamnă și binecuvântare, dar și chemarea de a urma acestor nevoințe și acestei vieți sfinte. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca, având și această întărire în inimile noastre, să ne întoarcem acasă mai puternici și să mărturisim ceea ce am văzut cu ochii noștri: oseminte scoase din mormânt, pe care le-am descoperit a fi sfinte moaște purtătoare de bună mireasmă și purtătoare de har! Să fiți binecuvântați!
Deshumarea s-a realizat conform rânduielilor bisericești, pentru pregătirea corespunzătoare a cinstitelor moaște, care vor fi așezate în racle noi, aflate în curs de confecționare. Urmează ca proclamarea oficială a canonizării celor doi cuvioși să fie săvârșită într-un cadru solemn, în perioada următoare.
***
Amintim că, anul 2025 a fost declarat de Patriarhia Română drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, marcând astfel un moment de referință în istoria Bisericii Ortodoxe Române. În acest cadru solemn, părinții Paisie Olaru și Cleopa Ilie, au fost canonizați în luna iulie de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, primind titulatura Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie.
Agenția Națională de Administrare Fiscală va derula, până la sfârșitul anului, un nou program de conformare la nivel național, destinat persoanelor fizice înregistrate ca cabinete medicale individuale (CMI) sau persoane fizice independente (PFI) care obțin venituri din activități de asistență medicală generală, specializată sau stomatologică, scrie alba24.ro.
Obiectivele principale ale programului sunt:
Creșterea gradului de conformare fiscală la nivelul contribuabililor vizați, cu privire la:
Înregistrarea fiscală;
Depunerea declarațiilor fiscale;
Nivelul veniturilor declarate;
Stabilirea corectă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate;
Plata obligațiilor fiscale.
Reducerea oportunitatilor de neconformare.
Identificarea contribuabililor care se sustrag de la declararea totală sau parțială a obligațiilor fiscale.
Îmbunătățirea nivelului de informare și conștientizare a obligațiilor fiscale aferente veniturilor obținute din activitățile medicale/stomatologice.
Sprijinirea contribuabililor prin furnizarea de îndrumări clare și accesibile, pentru îndeplinirea corectă și la timp a obligațiilor declarative și de plată.
Ce este un program de conformare
Prin această inițiativă, ANAF urmărește consolidarea unei relații de parteneriat cu contribuabilii și promovarea conformării voluntare, ca pilon esențial al eficienței sistemului fiscal.
Un „program de conformare” anunțat de ANAF este o inițiativă menită să încurajeze contribuabilii să își corecteze eventualele neconformități fiscale înainte ca autoritatea fiscală să inițieze o inspecție sau o verificare oficială.
Acest program se contribuabililor identificați cu risc fiscal, oferindu-le oportunitatea de a-și revizui și corecta situația fiscală într-un termen stabilit.
Publicitate
Este important de menționat că notificarea de conformare nu este o sancțiune, ci o oportunitate oferită de ANAF pentru a remedia eventualele neconformități fiscale înainte de inițierea unei inspecții sau verificări oficiale.
Rata șomajului înregistrată la nivel național, la sfârșitul lunii martie 2025, a fost de 3,33%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale raportat la cea din luna anterioară, informează luni Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Potrivit instituției, numărul total de șomeri la finele lunii februarie 2025 a fost de 265.869 de persoane.
Din totalul șomerilor înregistrați, 56.766 au fost șomeri indemnizați și 209.103 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 1.653 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 871 de persoane față de luna precedentă.
Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 70.126 șomeri provin din mediul urban și 195.743 șomeri provin din mediul rural.
Numărul șomerilor femei la 31 martie 2025 era de 123.435 de persoane, în timp ce numărul șomerilor bărbați era de 142.434 de persoane.
Cei mai mulți șomeri aveau între 40 – 49 de ani (67.955), urmați de cei cu vârsta peste 55 ani (61.773), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.463).
Publicitate
Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (31,74%).
Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,26% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,45 %. AGERPRES