Connect with us

Administratie

Botoșani, după invazia lui Putin: Aproape 35.000 de refugiați au traversat județul de la începutul războiului din Ucraina

Publicat

Publicitate

Instituția Prefectului Județului Botoșani a făcut astăzi un bilanț al activității de ajutorare a refugiaților ucraineni după invadarea țării vecine de către trupele de ocupație ruse ale lui Vladimir Putin.

Județul Botoșani are două punte de trecere a frontierei, unul la Rădăuți-Prut și unul la Stânca, zone prin care zeci de mii de refugiați au intrat în România.

De la începutul conflictului din Ucraina, au ajuns pe teritoriul României, prin Punctele de Trecere a Frontierei de la Rădăuți-Prut și Stânca, în total, 34.561 de cetățeni ucraineni și 7.982 vehicule. Prin Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut, au intrat în România 18.158 de persoane și 4.573 de vehicule. Prin Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, au intrat în România 16.403 de persoane și 3.409 vehicule.

Având în vedere numărul mare de persoane care au sosit pe teritoriul țării noastre, una din primele decizii luate a fost operaționalizarea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, care funcționează la nivelul Instituției Prefectului Judeţul Botoşani, locul de unde se coordonează în mod eficient toate informațiile despre cazarea cetățenilor ucraineni, donații, solicitări de sprijin transport și relaționarea cu societatea civilă. Pentru promovarea numerelor de telefon de suport, au fost realizate mai multe elemente grafice, campanii și comunicări publice”,  a precizat astăzi Instituția Prefectului Județului Botoșani.

În intervalul 24.02.2022 – 06.03.2022, reprezentanții structurilor care activează în cadrul CJCCI, au răspuns la peste 2.500 de apeluri telefonice și tot în această perioadă au fost operaționalizate la nivelul județului Botoșani, cu tot ce este necesar, un număr de 1.605 locuri de cazare, în 31 de locații, din localitățile Șendriceni, Vlădeni, Dersca, Bucecea, Cândești, Cordăreni, Cristinești, Curtești, Darabani, Dorohoi, George Enescu, Havârna, Hudești, Manoleasa, Mihai-Eminescu, Mihăileni, Mihălășeni, Mitoc, Păltiniș, Rădăuți-Prut, Săveni și Ștefănești.

“În cazul în care situația o va impune, sunt în rezervă alte 2.077 de locuri de cazare, disponibile în 35 de locații.La acestea, se adaugă 728 de locuri oferite de ONG-uri și parohii și 330 locuri la persoane fizice, aflate în evidența autorităților. La eforturile de sprijinire a cetățenilor sosiți din zona de conflict au contribuit și unitățile de tip hotelier din județul nostru cu un număr de 956 de paturi. În intervalul 24.02.2022 – 06.03.2022, au fost cazate în spațiile de cazare temporară operaționalizate la nivelul județului Botoșani, de către autorități, 6.937 de persoane venite din Ucraina” a mai adăugat Instituția Prefectului Județului Botoșani.

Publicitate

Peste  9560 de persoane s-au odihnit, cel puțin o noapte, în unitățile hoteliere din județ și alte câteva mii în locurile puse la dipoziție de persoanele fizice și ONG-uri.

În spațiile amenajate în localitățile aflate la limita cu județul Suceava  au fost cazate, inclusiv, persoane care au ajuns în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret.

Pentru furnizarea raspunsului eficient în sprijinul autorităților din zonele de graniță și implicit a cetățenilor ucraineni veniți în România, în cursul zilei de 2 martie 2022 a fost instalată o tabără mobilă în municipiul Dorohoi, pe Stadionul 1 Mai.

Unitatea mobilă, formată din 30 de corturi, este pregătită să asigure cazarea temporară a 201 de cetățeni sosiți din zona de conflict. Până în prezent nu s-a impus cazarea persoanelor, tabăra reprezentând o rezervă la dispoziția autorităților.

Prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă organizează zilnic, cu șefii structurilor MAI, DSP si DSV, ședințe operative în care se analizează informațiile și se iau decizii.

În această perioadă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Botoșani sub coordonarea domnului prefect, Sorin Cornilă, s-a întrunit de patru ședințe și a adoptat nouă hotărâri.

La misiunile de gestionare a situației generate de conflictul din Ucraina, au fost și sunt implicate, 12 instituții și structuri. Este vorba despre Instituția Prefectului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul de Poliție Județean, Poliția de Frontieră, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Serviciul Vamal, Serviciul Județean de Ambulanță, Direcția de Sănătate Publică, Serviciul Pașapoarte, Biroul Județean de Imigrări, Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor precum și militari din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

În această perioadă, în Punctele de Trecere a Frontierei, de la Rădăuți-Prut și Stânca, 315 polițiști de frontieră au desfășurat activități la controlul documentelor și oferirea de suport cetățenilor ucraineni care au intrat în țară. Totodată, peste 1.530 de polițiști de frontieră au asigurat supravegherea frontierei de stat pe raza județului Botoșani.

În aceeași perioadă, zilnic, peste 100 de polițiști au fost angrenați în activități de menținere a ordinii și liniștii publice în proximitatea punctelor de trecere a frontierei și a unităților de cazare.

De asemenea, au fost organizate filtre rutiere pentru verificarea legalității transportatorilor și pentru asigurarea unui climat de siguranța rutieră pe traseele de deplasare dintre punctele de frontieră și unitățile de cazare.

Zilnic, în medie, 40 de jandarmi au efectuat misiuni, atât în sistem integrat, cât și independent, de menținere a ordinii și liniștii publice în proximitatea punctelor de trecere a frontierei și a unităților de cazare, misiuni de verificare și misiuni de îndrumare a persoanelor provenite din Ucraina, precum și misiuni în sprijinul polițiștilor de frontieră, în zona de competență a Poliției de Frontieră Botoșani.

Zilnic, de pe 24 februarie,  82 de pompieri au lucrat în sprijinul cetățenilor veniți din zona de conflict. La Rădăuți Prut și Stânca au fost operaționalizate două puncte de comandă, fiind montate 13 corturi  pentru reprezentații societății civile care doresc să sprijine cetățenii sosiți din Ucraina cu apă, alimente, medicamente și alte articole de primă necesitate. Două echipaje SMURD sunt prezente, permanent, în cele două puncte de trecere a frontierei pentru a acorda ajutor medical, la nevoie. Pompierii sunt implicați și în îndrumarea ucrainenilor pentru a găsi cazare, în transportul și distribuirea alimentelor. Totodată, au asigurat sprijin logistic pentru operaționalizarea spațiilor de cazare temporară.

Pe lângă aceste misiuni specifice, efectivele Ministerului Afecerilor Interne desfășoară și misiuni curente, conform atribuțiilor fiecărei structuri în parte.

În ceea ce privește comunicarea publică, a fost constituit la nivelul Instituției Prefectului, Centru Județean de Comunicare, ce funcționează după principiul ”Vocii Unice”.  Rolul centrului este de a informa permanent, în mod obiectiv și transparent, cetățenii despre activitățile desfășurate în vederea gestionarii eficiente a acestei situații de criză. Centrul este abilitat să ofere înformații reprezentanților instituțiilor media și societății civile. Centru  Județean de Comunicare este format din purtătorii de cuvânt ai Instituției Prefectului, ISU, IJJ, IPJ și Poliției de Frontieră. În această perioadă, au fost remise presei, mai multe informări, comunicate și au fost acordate declarații și intervenții în direct, televiziunilor și radiourilor, românești și internaționale”,  a mai adăugat sura citată.

Au fost realizate un număr de 10.000  de pliante cu informații importante pentru cetățenii din Ucraina care sosesc în România (în limbile ucraineană și engleză). Refugiații ucrainieni au primit, astfel, informații utile privind accesul în România, accesul pe piața muncii, accesul la serviciile medicale sau pașii necesari pentru obținerea statutului de azilant.

În această perioadă au ajuns la Botoșani cinci tiruri/camioane cu produse de strictă necesitate, produse de îngrijire, jucării, alimente neperisabile și aproximativ 300 de saltele. Totodată, s-au primit 15 donații directe oferite de societatea civilă și ONG-uri din Botoșani și țară. Produsele au fost depozitate în spații puse la dispoziția CJSU de Primăria Botoșani. Donațiile sunt gestionate de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Botoșani, sub coordonarea CJCCI.

” În calitate de prefect, reprezentant al guvernului în județul Botoșani și coordonator al Comitetelui de Conducere si Coordonare a Interventiei, structura interinstituţională destinată asistării decizionale a CJSU şi coordonării acţiunilor de intervenţie asociate situaţiilor de urgenţă produse sau care au efect pe teritoriul judeţului, am planificat in detaliu, am organizat spatiile de cazare si am pregatit județul Botoșani pentru preluarea fluxului de refugiati, pe măsura resurselor disponibile. M-am deplasat și am evaluat fiecare locație în parte, activitatea desfașurată în cele două puncte de trecere și activitatea organismelor implicate în gestionarea acestei situații. Zilnic ne pregătim și operaționalizăm noi locuri de cazare,” a declarat prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 21 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 21 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 septembrie 2025:

Loto 6/49: 9, 30, 43, 32, 44, 36

Loto 5/40: 26, 38, 36, 10, 30, 33

Noroc: 9 0 1 6 6 5 2

Noroc Plus: 1 9 5 4 5 2

Publicitate

Super Noroc: 0 0 6 5 4 9

Joker: 26, 38, 33, 37,  5 + 13

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (388)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

 PREDICA PĂSĂRILOR:   Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.

Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”. 

TELEFONUL VÂNTULUI:   Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

Publicitate

SOCIETATEA CA O FRACŢIE;   Formularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

JOCUL RADU JORGENSENScriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”.

E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă. 

OBLOMOVISMUL:  Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021).  Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea,  un substantiv comun.  Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

ROMANUL COMPOZITReprezintă o nouă tipologie de roman,  una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019.  Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă  lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”. 

GRANDFATHER PARADOX:  În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”. 

HIPERNOMADISMUL:   Concept introdus de Jacques Attali în cartea sa „Scurtă istorie a viitorului”. El defineşte astfel noul tip de migrare pe care Adrian Majuru, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021, îl explică astfel: „Dezvoltarea socială va avea ca impact sfârşitul geografiei ca delimitări obiective şi de aici nomadismul istoric va prelua caracteristica fluidă a noului continent unde va migra”. Adrian Majuru extrage următoarele caracteristici ale hipernomadismului: 1. „virtual mai degrabă decât clasic, va avea un caracter de ubicuitate”; 2. „calităţile de călător vor fi un atuu la angajare, iar noile meserii care vor apărea vor fi reglementate de noul nomadism”; 3. „competiţia va fi tot mai severă”; 4. ” cunoştinţele vor deveni un factor major de remodelare profesională”; 5. „perfecţionarea continuă va determina logistica performanţei”; 6. „timpul va deveni cea mai preţioasă marfă”; 7. „turismul va însemna căutarea liniştii şi a singurătăţii”; 8. „lipsa de timp va fi singura criză reală”; 9. „pentru generaţiile viitoare vor rămâne aceleaşi numai timpul pentru a dormi şi timpul pentru a iubi”; 10. „tehnologiile vor duce durata medie a vieţii la 120 de ani, iar săptămâna de lucru va avea 25 de ore”.

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de peste 30.000 de lei și un permis reținut după o razie a polițiștilor la Darabani

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani, alături de cei ai Secției de Poliție Rurală nr. 7, au desfășurat sâmbătă, 20 septembrie 2025, o amplă acțiune pentru menținerea ordinii și a siguranței publice, dar și pentru creșterea siguranței rutiere în orașul Darabani și în localitățile din apropiere.

În timpul controalelor au fost legitimate aproximativ 50 de persoane și verificate 33 de autovehicule. Bilanțul a fost unul semnificativ: polițiștii au aplicat 27 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 30.000 de lei.

De asemenea, au fost dispuse măsuri complementare – reținerea unui permis de conducere și retragera unui certificat de înmatriculare.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, oamenii legii urmărind să asigure un climat de ordine și siguranță în comunitate.

Citeste mai mult

Eveniment

În plin sezon al lucrărilor de toamnă: Tânăr din Știubieni, prins la volanul unui utilaj agricol fără permis

Publicat

Publicitate

Lucrările agricole au început în forță în județul Botoșani, dar nu toți respectă regulile de circulație. Polițiștii din cadrul Postului de Poliție Mitoc au depistat, sâmbătă, 20 septembrie 2025, un tânăr de 19 ani din localitatea Știubeni care conducea un utilaj agricol fără a avea permis de conducere.

Autovehiculul a fost tras pe dreapta pentru control, iar în urma verificărilor s-a constatat că șoferul nu deține permis pentru nicio categorie de vehicule.

Pe numele său a fost deschis un dosar penal, fiind cercetat pentru infracțiunea de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”.

Polițiștii atrag atenția că, indiferent de perioada lucrărilor agricole, utilajele trebuie conduse doar de persoane autorizate, în caz contrar riscul de accidente și consecințele penale pot fi grave.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending