Calendarul de aplicare a noilor măsuri fiscale: Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri măsurile fiscale pe care le va lua Guvernul pentru a reduce deficitul de 9,3% din PIB. Acestea măsuri vor intra în vigoare etapizat, conform unui grafic pe care l-a anunțat. 

„România a avut anul trecut cel mai mare deficit din țările UE și al doilea cel mai mare deficit din istorie. În 2010 guvernul a fost nevoit să mărească TVA și să taie salariile din sectorul public cu 25%.

Sunt într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să ajungem cu spatele la zid.

Din 100 de lei cât a încasat din taxe, România a cheltuit 132 de lei, 32 de lei în plus pe care evident i-am împrumutat.

Dacă o familie cheltuiește cu 30% mai mult decât cât câștigă, cât ar putea rezista? Nu mai putem continua în felul acesta.

Dacă am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe: intrarea în incapacitate de plată, creditorii noștri, cei care ne împrumută, nu ne-ar ai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile” a spus Bolojan.

Calendarul de aplicare a noilor măsuri fiscale – De la 1 august:

• Creșterea cotei standard de TVA, de la 19% la 21%;
• Creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%. În această categorie se regăsesc alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică, dar și Horeca (hoteluri și restaurante). Horeca va fi reanalizată la finalul lunii octombrie, pentru o eventuală trecere la cota de 21%.
• Creșterea accizelor – carburanți, alcool, tutun. La carburanți, o schemă de restituire parțială pentru companii care asigură transport, pentru atenuarea șocului.
• Aplicarea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, dar numai pentru ceea ce depășește această sumă. Bolojan a explicat că sunt acum șase milioane de contribuitori și 16 milioane de beneficiari.
• O taxă suplimentară pe profiturile băncilor.
• O suprataxă pe toate câștigurile din jocurile de noroc, ce ar aduce un plus de 30%, de la această categorie de venituri.
• Până la sfârșitul lunii iulie, vor fi completate legislațiile legate de pensiile speciale (jalon din PNRR), reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări – ASF; ANCOM, ANRE.
• Sporurile în cascadă vor fi reanalizate. Bolojan spune că sunt ministere cu sporuri de 50%, care și-au dublat salariile.
• Actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului, în următoarele două săptămâni.

Calendarul de aplicare a noilor măsuri fiscale – De la 1 ianuarie 2026:

• Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%;
• Pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, după ce în 2024 au crescut cu 20%, salariile, și cu peste 30% pensiile.
• Impozitarea proprietăților, pe baza valorii de piață;
• Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale;
• Reorganizarea ministerelor, a instituțiilor din subordine și a structurilor lor descentralizate;

În etapa a doua, până la sfârşitul lunii iulie, a explicat Ilie Bolojan, Guvernul va veni „cu completări care țin de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări”, menționând ASF, ANCOM, ANRF și Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), transmite Hotnews.ro.

În noul an școlar (din toamnă) se vor aplica:

• Creșterea normei didactice cu două ore, în învățământul preuniversitar și universitar. Din cele 40 de ore săptămânale pe care un cadru trebuie să le petreacă la școală, în loc de 16 ore va preda 18, în loc de 18 va preda 20 de ore. Salariile rămân la fel.
• Numărul de ore la plata cu ora va fi mult mai redus, foarte probabil la jumătate. Per ansamblu, statul va face economii direcționate tot către educație.
• Reforma burselor. Rămân bursele de merit acordate într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi alocate pe criterii ce țin de sprijinirea copiilor din familii defavorizate.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată miercuri, fiind acuzat de promovarea cultului unor figuri istorice responsabile de crime de război. Potrivit procurorilor, acesta ar fi adus elogii unor personaje precum Ion Antonescu, considerat responsabil pentru Holocaustul împotriva evreilor din România, și Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, cunoscut pentru instigarea și comiterea unor asasinate politice.

Acest dosar a fost deschis de Parchetul General după ce presa a semnalat derapajele candidatului cu mesaj pro-rus și pro-legionar.

Călin Georgescu a citat din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din anii ‘30, într-o emisiune de la Realitatea Plus în luna mai 2025, după ce procurorii deschiseseră deja dosarul penal.

Mai mult, George Simion, prezent și el în emisiune, zâmbea aprobator și l-a completat pe Georgescu în timp ce rostea citatul, potrivit G4Media.

Mișcarea Legionară a fost un fenomen criminal din perioada interbelică, care folosea asasinatul ca armă politică și care a fost responsabilă de uciderea a patru premieri și de pogromul sângeros al evreilor din București.

Călin Georgescu, trimis în judecată. Comunicatul Ministerului Public:

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

• mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
• ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
• cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.

În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.

Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 Revista „Țara de Sus” este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Botoșsni Numărul dublu 3-4 (75-76) din 2024 are o ținută impozantă prin cele peste 90 de pagini color în care semnează unul sau mai multe articole de o ținută literar-științifică incontestabilă:  Mariana Ichim-Hodan,  Daliana Bejan, Iustina Irimia-Cenușă, Theodora Gheorghiu, Georgiana Ciotoi, Talida Grunzac, Ion Oloieru și Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu o prezentare făcută de Mariana Ichim- Hodan lui Dumitru Gânga (Mitruță – Vornicul) din Cristești, declarat în 2024  de Ministerul Culturii ca „Tezaur Uman Viu”. Autoarea,  în acest articol gen laudatio, menționează: „Peste patruzeci de ani a tot cutreierat satele cu vorbele sale dulci și picante uneori, dar plăcut tuturor, versuri în care fie că era vorba de critică, fie de întâmplări mai puțin plăcute. Mitruță avea grijă să nu jignească pe careva, să nu incite spiritele la ură sau scandal, să nu supere pe nimeni ci doar să binedispună. Buna rânduială cu care organiza nunțile, i-a adus multă împlinire”. Din articolul Marianei Ichi-Hodan  aflăm că Dumitru Gânga 9acum de 84 de ani) a compus peste 100 de texte, urături, colăcoria, iertăciunea etc.  Sunt amintite o serie de lucrări scrise de Dumitru Gânga: „Sfânta iertăciune”, „Colocăria”, „La o nuntă-n sat străin”, „Cum vă puteți găsi un prieten”,  „Lecții de viață”, „Un flăcău ca fiecare”, „Țăranul și șmecherul”,  „Țiganul fericit”, „Vecinii și vecinele”, „Urături”, „Jocul caprei” etc.

Daliana Bejan scrie despre poeta Lucia Olaru Nenati, autoare a peste 40 de cărți de poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare și istorie literară. Eseul este asezonat  cu puncte de vedere exprimate de Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga și Nicolae Dabija.  Mihai Cimpoi vede în lirica poetei în discuție „o mare încredere în rostul Poetului, taina fiind toposul cheie”. Mai mult, crede Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati „are o empatică și fină comunicare  cu Natura, cu Lumea, cu Totul Cosmic”.  Constantin Ciopraga vede în Lucia Olaru Nenati  „o autoare completă: și lirică, și cogitativă, și documentată istoric”. Nicolae Dabija observă că poemele acestei poete „par desprinse din continentul eminescian, care mai așteaptă să fie descoperit de exegeții viitorului în adevărata lui dimensiune.”

Revista, în fapt, se vrea un raport asupra proiectelor C.J.C.P.C.T. Botoșani desfășurate în anul 2024: „Târgul meșterilor populari” (Daliana Bejan),  „Satule, mândră grădină” (Mariana Ichim-Hodan), „Porni Luceafărul…” (Iustina Irimia-Cenușă), „Ziua Iei”(Daliana Bejan),  „„Mlădițe dângenene”(Mariana Ichim-Hodan), Festivalul Concurs „Constantin Lupu” (Mariana Ichim-Hodan), „Un penel pentru credință” (Daliana Bejan),  Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” (Theodora Gheorghiu), Cursul de cusut (Daliana Bejan), Gala Excelenței „Tezaur folcloric” (Theodora Gheorghiu), Festivalul Concurs „Mihail Sorbul” (Georgiana Ciotoi), „Atelierul de Muzică Psaltică” (Mariana Ichim-Hodan), „Chipuri în Lumină” (Theodora Gheorghiu), „Folclor coregrafic din Hlipiceni” (Mihai Chelărescu și Ion Oloieru).  Dorel Mihai Gaftoneanu face un bilanț sumar al Asociației Culturale „Steaua Nordului” la 10 ani de activitate,  Autorul pune accent pe cercetările făcute privindu-l pe Eminescu prin cele 15 teme propuse.  O activitate intensă, adulată de unii, printre care mă număr și eu, contestată de alții, Din această perspectivă, moto-ul din Mihai Eminescu sintetizează perfect problematica: „Oamenii se împart în două categorii: unii caută toată viața și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți”. Revista se încheie cu o iconografie care vizează pe tinerii soliști vocali colaboratori ai C.J.C.P.C.T. Botoșani: Elisabeta Șeremet, Teodor Gireadă, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsneac, Diana Penciuc, Amalia Șarpe,  Maria Dandea Furnică, Ella Pădureț,Anastasia Ailoaie, Anda Hîrjoi, Gabriela Dumitriu, Andreea Târnaucă,  Amalia Știrbu, Iustina Lipovanu, Gabriela Simionesei, Antonia Gavril, Denisa Măntăluță,  Andreea Macuc, Delia Ciubotariu, Codruț Știrbu, Denisa Sănduleac, Alexandra Andronic, Alexandra Hoidrag, Alina Spătaru, Teodora Grumeza, Șerban Ilaș și Alessia Maria Maxim.  (GEORGICĂ MANOLE)

Sfântul Mucenic Iachint era postelnic al în palatul imperial de la Roma în timpul împăratului Traian (98-117). Împratul dăduse pentru prima oară ordinul ca toţi supuşii imperiului să aducă jertfă idolilor iar cei care refuză să fi forţaţi prin ameninţări şi tortură să aducă jertfă sau să moară. Pe când Iachint avea numai 20 de ani împăratul a poruncit celebrarea necuraţilor zei prileji pentru ca toţi cetăţenii să aducă jertfă idolilor.

În timp ce toţi slujitorii palatului îl însoţeai pe împărat la templu, Ianichint care avea o viaţă înţeleaptă de creştin adevărat ce îi slujea în taină lui Hristos, ocupându-se cu înfrânarea, curăţia, blândeţea şi toate lucrurile cele bune, s-a retras într-o cămăruţă tainică unde se închina adevăratului Dumnzeu. Un oarecare Urvechie, care slujea tot ca postelnic, l-a văzut, l-a urmărit şi a auzit rugăciunea lui iar apoi s-a dus întins la împărat şi i-a povestit ceea ce aflase. Împăratul l-a chemat pe Iachint şi i-a poruncit să mănânce din carnea adusă ca jertfă, dar acesta şi-a făcut semnul crucii şi l-a înfruntat pe împărat spunând că el nu va mânca niciodată din mâncarea spurcată. Cei aflaţi de faţă s-au mâniat de îndrăzneala Sfântului Iachint şi au tăbărât pe el de l-au bătut până nu a mai putut mişca.

Împăratul Traian a poruncit ca bătaia să înceteze iar lui Iachint să să i se bage mâncarea cu forţa pe gât. Pentru că nu au reuşit săi deschidă gura a poruncit să fie aruncat în închisoare şi să i se dea de mâncare numai mâncăruri din cele jertfite. 38 de zile a petrecut sfântul Ianichint în închisoare, hrănindu-se numai cu rugăciune, chiar dacă păzitorii lui îl îmbiau cu tot felul de mâncăruri din cele spurcate. În a 38-a zi gardienii, când veneau să-i aducă mâncarea jertfită idolilor au văzut încăperea luminată şi doi îngeri care stăteau împreună cu Iachint, s-au speriat şi au fugit la împărat să-i spună ce au văzut.

Când au venit alţi soldaţi nu au găsit nimic decât trupul sfântului fără suflare aşa că l-au luat şi l-au aruncat afară din cetate pentru a fi hrană animalelor şi păsărilor. Un preot, pe nume Timotei a luat sfintele moaşte şi le-a păstrat cu cinste până la moartea sa, iar apoi le-a încredinţat unei creştine credincioase, văduvă, care la rândul ei le-a păstrat cu credinţă şi cinste.