Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.
Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.
Începuturile: zeci de copii salvați de la avort
Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.
Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc
Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010 am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul. Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.
Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni
Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.
Publicitate
În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache
Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.
Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.
Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc
„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.
Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc
„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.
Sute de oameni ajutați lunar
Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.
Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.
Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.
Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.
Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale
Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.
Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc
În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.
Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.
Ce acte pot cere polițiștii rutieri
Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:
cartea de identitate
permisul de conducere
certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control
Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.
În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:
Publicitate
legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.
Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală
Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.
ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local
În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:
actul de identitate
date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual
Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.
Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:
refuzi prezentarea actelor solicitate
ceri legitimarea agentului
ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră
De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.
Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.
Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.
Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.
Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social. Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;
Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;
Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta:„…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;
Publicitate
Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin: „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;
Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;
Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi:1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;
Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;
Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;
Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză; prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă; profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;
Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;
Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi:“Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;
Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828 din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi:“Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;
Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;
Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.
Publicitate
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.