Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.
Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.
Începuturile: zeci de copii salvați de la avort
Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.
Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc
Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010 am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul. Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.
Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni
Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.
Publicitate
În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache
Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.
Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.
Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc
„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.
Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc
„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.
Sute de oameni ajutați lunar
Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.
Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.
Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.
Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.
Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale
Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.
Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc
În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.
Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.
Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.
Cea mai mare alcoolemie a fost de 1.81 mg/l alcool pur in aerul expirat, înregistrată la un conducător auto din comuna Vorona, care a provocat și un accident rutier. Acesta a întrat cu autoturismul într-un cap de pod.
În urma impactului bărbatul a suferit leziuni, fiind necesare îngrijirile medicale.
Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, informează AFP.
”În această dimineață, la ora 07:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell, într-un comunicat publicat de Vatican pe contul său de Telegram.
AGERPRES
Lumea a primit vestea tragică a morții Sanctității Sale, Papa Francisc, la vârsta de 88 de ani. Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. A devenit Suveran Pontif în 2013, după demisia Papei Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție din cauza problemelor de sănătate, fiind primul papă în 600 de ani care a ales să abdice.
Papa Francis, singurul pontif non-european din ultimul mileniu
Ultima întrevedere oficială a Papei a fost duminică, în prima zi de Paște, când l-a primit pe vicepreședintele american J.D. Vance, în ciuda faptului că nu a fost programată oficial o întâlnire, a transmis Vaticanul.
Publicitate
Internat cu pneumonie bilaterală la Spitalul Gemelli din Roma, încă din data de 14 februarie 2025, în ciuda tratamentului intensiv primit, incluzând oxigenoterapie și transfuzii de sânge, starea sa s-a agravat. Suveranul Pontif a trecut la cele veșnice luni, 21 aprilie 2025, lăsând în urmă o moștenire de iubire, umilință și devotament față de semeni.
De-a lungul celor 12 ani de pontificat, Papa Francisc a avut parte de o serie de probleme de sănătate. În ultimii ani, Suveranul Pontif s-a confruntat cu multiple afecțiuni, inclusiv episoade frecvente de gripă și infecții respiratorii. În 2021, a fost operat de colon, iar în 2023 a suferit o intervenție chirurgicală pentru a repara o hernie abdominală. În același an, a fost spitalizat pentru trei zile din cauza unei bronșite. Durerile cauzate de sciatică, o afecțiune care provoacă disconfort intens în zona spatelui și a picioarelor, i-au dat și ele mari bătăi de cap. Mai recent, în decembrie 2024, în timpul unei ceremonii la Bazilica Sfântul Petru, a fost observat cu o vânătaie mare pe bărbie, despre care Vaticanul a spus că a fost rezultatul unei căzături minore. În ianuarie 2025, Papa a căzut din nou și s-a rănit la braț.
Recentele probleme de sănătate au fost agravate nu doar de vârsta înaintată, ci și de o infecție respiratorie din tinerețe, care l-a determinat să piardă o parte dintr-un plămân, factor care a contribuit la agravarea pneumoniei bilaterale cu care a fost internat la Spitalul Gemelli în februarie 2025.
În decembrie 2024, Papa a aprobat o ceremonie funerară simplificată și a decis să fie înmormântat într-un singur sicriu din lemn și zinc, în locul celor trei sicrie folosite tradițional (unul din chiparos, unul din zinc și altul din ulm, așezate unul în interiorul celuilalt). Într-un interviu din 2023, menționa că a ales ca loc de odihnă Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult, fiind totodată și biserica sa preferată.
Cine a fost Papa Francisc
Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina, a fost fiul unor imigranți italieni. Înainte de a urma calea preoției, a studiat chimia și a lucrat ca tehnician în laborator.
În 1958, la vârsta de 22 de ani, Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuiților), fiind hirotonit preot în 1969. A devenit Arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și a fost numit cardinal în 2001. La 13 martie 2013, a fost ales cel de-al 266-lea Papă al Bisericii Catolice, devenind astfel primul Suveran Pontif din America și primul iezuit care a ocupat această funcție.
Pontificatul său a fost marcat de o abordare pastorală profundă și de o atenție specială acordată celor marginalizați. Papa Francisc a promovat dialogul inter-religios, a subliniat importanța protejării mediului și a pledat pentru justiție socială. Enciclica sa Laudato si’ (un document oficial emis de Papă, adresat întregii Biserici pentru a transmite învățăturile și pozițiile asupra unor subiecte de mare importanță religioasă, morală sau socială) a subliniat necesitatea unei ecologii integrale și a responsabilității față de creație.
Lumânarea de Înviere este ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea.
„Acum toate s-au umplut de lumină: cerul şi pământul şi cele dedesubt”, aşa cântăm în noaptea Sfântă a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Clipele nopții pline de lumină sunt trăite de către creștinii din lumea întreagă. Mai mult sau mai puțini pregătiți, cu toții am fost cu lumânarea, dar și cu inima pâlpâind lângă Hristos. Am cântat Hristos a Înviat! – imnul care a adus și unora, și altora, bucurie pe chip. Bucurie pe care am prelungit-o în dumnezeiasca Liturghie, dar și mai apoi, în liniștea căminului.
Am luat lumina cu noi. Şi la propriu, şi la figurat. În suflete, dar și în lumânările aprinse de la biserică, transformând străzile, satele şi cimitirele îi râuri de lumină dătătoare de speranţă. Trist este pentru cei care fac ordine în biserici şi în curţile aferente bisericilor, după slujba Învierii, care găsesc lumânări uitate sau pur şi simplu aruncate. În acest context se naşte întrebarea: ce facem cu lumânarea pe care am avut-o lângă inimă în noaptea Învierii?
Dincolo de simbolismul acestei lumânări care ni-l face prezent pe Mântuitorul Iisus Hristos, numit în Sfânta Evanghelie „Lumina lumii”, lumânarea de Înviere ne aduce aminte de jertfa noastră personală. Este ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea.
Cu toate că nu există o exprimare tipiconală oficială, corect este ca lumânarea folosită la Înviere să nu se arunce şi nici să nu se alăture celorlalte lumânări folosite la biserică. Lumânarea cu care am primit lumină este luată acasă şi arsă câte un pic în toată săptămâna luminată. Dacă timpul sau spaţiul nu ne permit acest lucru, lumânarea poate fi aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânări de la biserică ori la mormintele celor dragi.
Unii credincioşi, cu încuviinţarea preotului, păstrează o parte din această lumânare pentru a o aprinde în momentele de încercare, de primejdie, de boală – amintindu-ne că Hristos pe toate le-a biruit, dăruindu-ne speranţa bucuriei.