Connect with us

Actualitate

Botoșani: Cum arată acum localitatea unde a izbucnit răscoala de la 1907. Urmașii au trecut de la căruță la transport eco

Publicat

Publicitate

Flămânziul, localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la sărăcie lucie la transport în comun cu autobuze electrice și unități de învățământ cu videoproiectoare și table inteligente. Sau pe scurt, de la sat la oraș. Transformarea a fost dificilă și a durat un secol, scrie ADEVĂRUL

Localitatea Flămânzi, din județul Botoșani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe ulițele Flămânziului țăranii apăsați de sărăcie și umiliți de arendași porneau ultima mare răscoală țărănească din istoria Europei. În ultimul secol, Flămânzii s-au schimbat mult iar mulți din urmașii răsculaților au dat sapa pe mapă iar căruța pe autobuz electric.

De la satul flămânzilor la oraș, în Uniunea Europeană

În vremea răscoalei de la 1907, Flămânziul era un cătun sărac și alături de alte sate, la fel de nevoiașe, se aflau pe moșiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente petrecute tocmai în secolul al XVI lea, când o mare secete i-ar fi lăsat pe localnici, flămânzi la propriu. Dezastrul a durat atât de mult încât satul a rămas cu acest trist renume. Viața locuitorilor din Flămânzi nu era cu mult mai bună nici la începutul secolului XX. Boierul Sturdza, dornic să trăiască la oraș, a dat în arendă moșia din această zonă. Arendașii erau niște evrei din Bucovina, frații Fischer.
„Acesta, la rândul său, dădea pământ în arendă ţăranior din satele Prisăcani, Uriceni şi Flămânzi. Pe lângă plată, conform învoielilor agricole, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.

De aici ar fi plecat și răscoala. Flămânzii au rămas un loc al sărăciei până de curând. În 2004, odată cu demersurile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Flămânziul a fost urbanizat laolaltă cu multe alte centre de comună din țară, pentru a ieși coeficientul necesar.

Peste noapte, flămânzenii s-au trezit din țărani, orășeni. Condițiile de trai nu s-au schimbat. Era un sat ceva mai mare, cu titulatură de oraș și taxe pe măsură. Ba chiar au ajuns și de râsul țării fiind numit de multe ori „orașul căruțelor”, fiindcă numărul atelajelor hipo, din localitate, depășea cu mult pe cel al autoturismelor. Evident, locuri de muncă doar în agricultură. Flămânziul părea o glumă urbană, foarte proastă.

Publicitate

Lucrurile au început să se schimbe prin anul 2020, atunci când administrația locală a început să folosească fondurile europene pentru investiții. Întâi au fost asfaltate drumurile, amenajate trotuare și un pietonal. Au urmat școlile dar și liceul din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparține de Flămânzi. Numai pentru reabilitarea școlilor, a grădiniței și a creșei s-au cheltuit peste 19.8 milioane de lei. Pentru liceu s-au alocat alte câteva milioane de euro. Liceul este tehnologic, derulează numeroase proiecte cu fonduri europene și oferă posibilitatea învățării unei meserii pentru tinerii din satele învecinate.

„Educația este prioritară. Dacă vrem să fie așezare urbană, cu adevărat, trebuie să investim în infrastructură, mai ales cea educațională”, precizează Dan Oloeru, primarul din Flămânzi.

La toate acestea se adaugă și un program de revitalizare urbană de peste un milion de euro, însemnând reabilitarea sediului Primăriei dar și o bază sportivă. În ultimii opt ani, localitatea a fost împânzită de 30 de kilometri de rețele de apă și canalizare, dar și de o rețea de distribuție gaz. Caz unic în istoria Flămânziului.

Urmașii răsculaților de la 1907 se plimbă cu autobuzul electric

Dacă în urmă cu 10 ani, Flămânziul era „orașul căruțelor”, acum abia dacă se mai zărește vreun atelaj hipo. Majoritatea tinerilor au fost deja la muncă în străinătate. Mulți și-au investit banii în educația copiilor, bunăstarea familiei, case și automobile. Așa au apărut la Flămânzi într-un ritm accelerat, serviceurile auto, spălătoriile auto, benzinăriile și supermarketurile. Flămânziul, locul unde se murea de foame acum patru secole, are deja patru supermarketuri și câteva restaurante sau fast-food-uri. Ultima fiță la Flămânzi este transportul în comun full-electric. Primăria a investit, tot din fonduri europene pentru trei autobuze electrice.

Acestea au început să circule, de la începutul săptămânii, pe cele trei trasee programate și care cuprind satele învecinate.

„Pe lângă aceste autobuze electrice am avut și alte componente de infrastructură modernă, de trotuare, de piste pentru biciclisti, de un depou modern unde avem tot ceea ce înseamnă servisare electrică și mecanică, o spălătorie, partea administrativa”, adaugă edilul.

Localnicii sunt mulțumiți că ajung fără prea dificultate din centrul orășelului, acasă, în sat. „Eu sunt Chițoveni la 6 kilometri. Înainte mergeam pe jos. Era greu că am îmbătrânit. Acuma numai bine, am fost la magazin și direct cu autobuzul acasă”, spune o săteancă.

Sursă: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meustrăzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending