Connect with us

Actualitate

Botoșani: Cum arată acum localitatea unde a izbucnit răscoala de la 1907. Urmașii au trecut de la căruță la transport eco

Publicat

Publicitate

Flămânziul, localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la sărăcie lucie la transport în comun cu autobuze electrice și unități de învățământ cu videoproiectoare și table inteligente. Sau pe scurt, de la sat la oraș. Transformarea a fost dificilă și a durat un secol, scrie ADEVĂRUL

Localitatea Flămânzi, din județul Botoșani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe ulițele Flămânziului țăranii apăsați de sărăcie și umiliți de arendași porneau ultima mare răscoală țărănească din istoria Europei. În ultimul secol, Flămânzii s-au schimbat mult iar mulți din urmașii răsculaților au dat sapa pe mapă iar căruța pe autobuz electric.

De la satul flămânzilor la oraș, în Uniunea Europeană

În vremea răscoalei de la 1907, Flămânziul era un cătun sărac și alături de alte sate, la fel de nevoiașe, se aflau pe moșiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente petrecute tocmai în secolul al XVI lea, când o mare secete i-ar fi lăsat pe localnici, flămânzi la propriu. Dezastrul a durat atât de mult încât satul a rămas cu acest trist renume. Viața locuitorilor din Flămânzi nu era cu mult mai bună nici la începutul secolului XX. Boierul Sturdza, dornic să trăiască la oraș, a dat în arendă moșia din această zonă. Arendașii erau niște evrei din Bucovina, frații Fischer.
„Acesta, la rândul său, dădea pământ în arendă ţăranior din satele Prisăcani, Uriceni şi Flămânzi. Pe lângă plată, conform învoielilor agricole, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.

De aici ar fi plecat și răscoala. Flămânzii au rămas un loc al sărăciei până de curând. În 2004, odată cu demersurile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Flămânziul a fost urbanizat laolaltă cu multe alte centre de comună din țară, pentru a ieși coeficientul necesar.

Peste noapte, flămânzenii s-au trezit din țărani, orășeni. Condițiile de trai nu s-au schimbat. Era un sat ceva mai mare, cu titulatură de oraș și taxe pe măsură. Ba chiar au ajuns și de râsul țării fiind numit de multe ori „orașul căruțelor”, fiindcă numărul atelajelor hipo, din localitate, depășea cu mult pe cel al autoturismelor. Evident, locuri de muncă doar în agricultură. Flămânziul părea o glumă urbană, foarte proastă.

Publicitate

Lucrurile au început să se schimbe prin anul 2020, atunci când administrația locală a început să folosească fondurile europene pentru investiții. Întâi au fost asfaltate drumurile, amenajate trotuare și un pietonal. Au urmat școlile dar și liceul din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparține de Flămânzi. Numai pentru reabilitarea școlilor, a grădiniței și a creșei s-au cheltuit peste 19.8 milioane de lei. Pentru liceu s-au alocat alte câteva milioane de euro. Liceul este tehnologic, derulează numeroase proiecte cu fonduri europene și oferă posibilitatea învățării unei meserii pentru tinerii din satele învecinate.

„Educația este prioritară. Dacă vrem să fie așezare urbană, cu adevărat, trebuie să investim în infrastructură, mai ales cea educațională”, precizează Dan Oloeru, primarul din Flămânzi.

La toate acestea se adaugă și un program de revitalizare urbană de peste un milion de euro, însemnând reabilitarea sediului Primăriei dar și o bază sportivă. În ultimii opt ani, localitatea a fost împânzită de 30 de kilometri de rețele de apă și canalizare, dar și de o rețea de distribuție gaz. Caz unic în istoria Flămânziului.

Urmașii răsculaților de la 1907 se plimbă cu autobuzul electric

Dacă în urmă cu 10 ani, Flămânziul era „orașul căruțelor”, acum abia dacă se mai zărește vreun atelaj hipo. Majoritatea tinerilor au fost deja la muncă în străinătate. Mulți și-au investit banii în educația copiilor, bunăstarea familiei, case și automobile. Așa au apărut la Flămânzi într-un ritm accelerat, serviceurile auto, spălătoriile auto, benzinăriile și supermarketurile. Flămânziul, locul unde se murea de foame acum patru secole, are deja patru supermarketuri și câteva restaurante sau fast-food-uri. Ultima fiță la Flămânzi este transportul în comun full-electric. Primăria a investit, tot din fonduri europene pentru trei autobuze electrice.

Acestea au început să circule, de la începutul săptămânii, pe cele trei trasee programate și care cuprind satele învecinate.

„Pe lângă aceste autobuze electrice am avut și alte componente de infrastructură modernă, de trotuare, de piste pentru biciclisti, de un depou modern unde avem tot ceea ce înseamnă servisare electrică și mecanică, o spălătorie, partea administrativa”, adaugă edilul.

Localnicii sunt mulțumiți că ajung fără prea dificultate din centrul orășelului, acasă, în sat. „Eu sunt Chițoveni la 6 kilometri. Înainte mergeam pe jos. Era greu că am îmbătrânit. Acuma numai bine, am fost la magazin și direct cu autobuzul acasă”, spune o săteancă.

Sursă: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 14 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 14 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

În plus, Loteria Română a celebrat 119 ani de existență prin Tragerile Speciale Loto Aniversare, programate tot astăzi, duminică, 14 septembrie.

Numerele extrase, 14 septembrie 2025:

Loto 6/49 tragerea principală: 43, 30, 39, 31, 3, 22

Loto 6/49 tragerea specială: 29, 12, 47, 9, 33, 11

Loto 5/40 tragerea principală: 35, 13, 37, 11, 2, 3

Publicitate

Loto 5/40 tragerea specială: 37, 17, 3, 26, 27, 14

Joker tragerea principală: 32, 38, 5, 29, 34 + 12

Joker tragerea specială: 23, 13, 24, 42, 14 + 18

Noroc: 2 1 6 2 1 8 2

Noroc Plus: 8 1 9 3 7 0

Super Noroc: 5 0 1 5 6 2

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Partidul Social Democrat nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază

Publicat

Publicitate

Partidul Social Democrat nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, anunță deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, relatează agerpres.ro.

El menționează că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea urgentă a măsurii, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va prelungi plafonarea.

‘Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail! Asta vă doriți, domnule premier Bolojan? Să distrugeți oamenii cu venituri mici pentru a le face pe plac marilor comercianți? Singurii deranjați de plafonare sunt marii retaileri! De ce? Pentru că nu pot crește speculativ prețurile! Deci ei vor speculă, nu concurență! Asta ne arată că nu avem o piață concurențială, ceea ce justifică și mai mult menținerea plafonării’, scrie Budăi, duminică, pe Facebook.

El subliniază că nu au existat discuții în Coaliție despre încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază.

‘Îi reamintesc premierului Bolojan că susținerea guvernului are la bază un Acord Politic care prevede că astfel de decizii majore se iau doar prin consens! Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul care stă la baza Coaliției’, adaugă fostul ministru.

Guvernul a transmis, sâmbătă, că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.

Publicitate

‘Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima, deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților’, a informat Executivul.

Potrivit sursei citate, săptămâna viitoare premierul Ilie Bolojan va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis, sâmbătă, că Partidul Social Democrat nu este de acord cu o eventuală renunțare la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie, și că această decizie nu ar fi fost discutată în coaliția de guvernare.

‘România are nevoie de stimularea investițiilor, de idei care să aducă un plus în economie și speranță pentru viitor, nu de experimente și austeritate pe seama celor mulți. Tocmai de aceea, joi am lansat Planul economic al PSD – un program de relansare prin investiții, locuri de muncă și șanse pentru tineri. Avem nevoie de politici publice care să crească economia și nu care să mute toată greutatea pe spatele celor care muncesc cinstit’, a scris Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

Citeste mai mult

Eveniment

Zi agitată în zona seismică Vrancea: În mai puțin de 12 ore au avut loc două cutremure de peste 3 grade

Publicat

Publicitate

Nu mai puțin de două cutremure de peste 3 grade au avut loc astăzi în mai puțin de 12 ore în zona seismică Vrancea.

Cel mai recet cutremur, cu magnitudinea 3 pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 14:39, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 149,8 kilometri și a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: 57 km nord-vest de Buzău, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km vest de Focșani, 65 km est de Brașov și 77 km nord-est de Ploiești.

Acesta este al doilea cutremur consemnat astăzi în aceeași zonă. Primul, cu magnitudinea 3,3, s-a produs în cursul nopții, la ora 02:22, tot în județul Buzău, la o adâncime de 141,3 kilometri. Epicentrul a fost localizat la 55 km est de Brașov, 57 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 57 km nord-vest de Buzău, 63 km nord de Ploiești, 74 km vest de Focșani și 89 km nord-est de Târgoviște.

Cele mai puternice cutremure din acest an au avut magnitudinea 4,4 și au fost înregistrate pe 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea. În 2024, cel mai semnificativ seism a avut loc pe 16 septembrie, în județul Buzău, cu magnitudinea 5,4.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (386)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

BOTOȘĂNENI ÎN „ROMÂNIA LITERARĂ” NR.  38 din 2025

Gabriel Chifu în „Misterul creativității” amintește, în treacăt, și de Eminescu: Mie acest mod de a fi al autorului magnificei PIETA îmi amintește de un alt creator exceptional, de data aceasta din domeniul literaturii și roman, Eminescu. Să fie vocația suferinței, a neadaptării o poartă spre genialitate? Nu e cazul să ne hazardăm cu un răspuns”;

Paul Cernat, în articolul său dei storie literară, „Dintr-un șantier eminescian”, aduce în discuție ultima narațiune a marelui poet, „Moartea lui Ioan Vestimie”.  Paul Cernat dorește prin eseul său să ne lămurească de faptul că interesul științific al lui Eminescu poentru „sterile modificate ale conștiinței” nu e de subestimat. Sistematizăm: 1) „reprezintă singura descriere medical/clinică a simtomatologiei unui personaj din proza eminesciană”; 2) „un funcționar banal moare ca urmare a unui accident vascular cerebral și se trezește la o viață postumă din care își contemplă cadavrul, urmărind apoi, dintr-o „irealitate imediată” mersul vieții celorlalți”; 3) „e de remarcat identitatea de funcționar a personajului (prezentă și la „sărmanul” Dionis), care-l plasează pe Eminescu în prozimitatea tipologică a „literaturii de funcționari” mic-burghezi în criză a Europei momentului (prezenți inclusiv la amicul Caragiale, în „Două loturi” sau „Inspecțiune”); 4) „idea central a acestei proze apropiate de formula lui Edgar Allan Poe e data de supraviețuirea și migrația conștiinței spre alte corpuri în condițiile în care „viața de apoi” rămâne tot „viața de aici”; 5) „ne aflăm într-un caz de conștiință dedublată a personalității, la fel ca în trecerea de la  Dionis la Dan și viceversa – ori ca în cazul tranziției spre noua identitate postumă a „avatarilor faraonului Tla”, cu diferența că la Vestimie nu mai avem de-a face cu o explicație magico-spirituală, ci cu una fiziologică”.

Articolul lui Paul Cernat este  susținut de  puncte de vedere ce aparțin  Ilinei Gregori și lui George Călinescu. Precizează autorul: 1) „Cercetătoarea Ilina Gregori a atras atenția asupra frecventării de către Eminescu a „filosofiei inconștientului”, prin lucrările lui Rudolf Haym, trecute prin concepția schopenhaueriană a visului ca nucleu misterios și subversive, dar sustra numai partial explicațiilor „positive”. Iar preocupările eminesciene pentru „sterile modificate de conștiință” pot fi urmărite inclusive pe calea experiențelor medicale”; 2) „George Călinescu face în acest sens, o distincție importantă:  „Oniric… visul a început prin falsa impresiune de a fi treaz. Eroul se simte înstrăinat de eul fiziologic…” 

Ioana Tătărușanu, în „Politica derizoriului”, comentează volumul „Dulce și ieftin” (Polirom, 2025) al botoșăneanului Dan Sociu.  Reținem: 1) „Prima parte a volumului  alătură într-o schema improbabilă personaje din folclorul pop al anilor 80-90, precum Sandra, de protagoniștii școlii romantice de la Jena. Împreună cu naivitățile programatice, virajele stilistice bruște, posturile ironice cu despletiri neașteptate, fac parte din harnașamentul postironiei  antrenate de Sociu”; 2. „…partea a doua a cărții începe astfel: „În realul arbitrar/ zarul nu rămâne zar/ zero e orez invers/ numărul cel mai pervers”.  Interesante sunt de urmărit, aici, și spațiile alese de Sociu pentru a puncta exasperarea omului de rând…”; 3) „A treia parte a cărții începe în tonul unui umor negru intensificându-și efectul prin redarea agale a întâmplării cotidiene, precum mersul la bibliotecă, și sfârșește în dialoguri absurd purtate cu naturalețe și degajare”.

Publicitate

Redăm concluzia Ioanei Tătărușanu care, paradoxal, nu e la sfârșitul articolului, ci chiar la început: „Mai pronunțat bășcălios decât în „Cum reușești, viața mea” (Polirom, 2024), tonul din „Dulce și ieftin”(Polirom, 2025) a lui Dan Sociu continua jocul degajat cu distincția amicului său Schiller, între poezia naivă și cea sentimentală”; 

Dumitru Avakian scrie despre festivalul „George Enescu”, amintindu-ne că se împlinesc 70 de ani de la plecarea maestrului în eternitate: „Nu poți să nu realizezi, astăzi, la mai bine de o jumătate de secol ce a trecut de la plecarea dintre noi a maestrului, identitatea sa rămâne emblematică.  Sunt aspecte cunoscute. Iar distanțarea în epocă clarifică și adâncește anume aspecte privind artistul, privind omul George Enescu. Am în vedere laturi esențiale, general apreciate, privind personalitatea maestrului drept artist al patrimoniului spiritual national, drept creator de aleasă semnificație al culturii europene din prima jumătate al secolului XX. Nu poți să nu observi, sunt aspect definitorii ale personalității maestrului, aspect care găsesc, la noi, în continuare, ecouri generoase în climatul artistic, muzical, actual”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending