Acest sfânt era din Mesopotamia, din Eparhia Samosatelor, dintr-un sat ce se numea Vitara. Tatăl său se numea Ilie, iar mama sa se numea Marta. Pe când avea vârsta de cinci ani, părinţii săi l-au dus într-o mănăstire, iar acolo a strălucit în viaţa monahală.

Deoarece sporea tot mai mult în nevoinţe duhovniceşti, s-a dus la Cuviosul Simeon Stâlpnicul († 459) şi a luat de la el binecuvântare. În urma unei descoperiri dumnezeieşti, s-a dus în Anaplu, care era în părţile Traciei, aproape de Bizanţ. Acolo, fericitul Daniil s-a închis într-un templu idolesc unde a îndurat multe ispite de la diavoli. După această experienţă, sfântul s-a suit pe un stâlp, unde a stat pentru o lungă perioadă de timp, dând dovadă de multă răbdare în asprele nevoinţe pustniceşti.

A îndurat arşiţa verii şi frigul aprig al iernii, dar şi vânturile puternice. Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni, faptele sale bune şi minunate ajungând chiar şi la urechile împăraţilor: Leon cel Mare (457-474), Zenon (474-475; 476-491) şi Vasilisc tiranul, care au mers şi s-au închinat sfântului.

Acesta le-a prorocit cele ce aveau să li se întâmple. Ajutând Biserica lui Hristos care era atacată de eretici, trăind o viaţă sfântă şi neprihănită, s-a mutat în pace la Domnul în anul 490.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marţi pentru AGERPRES un oficial al UE.

În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.

Totuşi, subiectul aderării la Schengen a României şi Bulgariei ar mai putea fi abordat şi în şedinţa de miercuri dimineaţă a COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) II, dar este puţin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluţii.

Austria a anunţat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.

”Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.

Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat AGERPRES a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională”.

Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.

De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din decembrie 2022 şi insistenţa sa privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară.

„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, menţionând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.

Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoşani,  instituţie publică de cultură a Consiliului Judeţean Botoșani, a anunțat astăzi că în ziua  de 22 decembrie 2024 organizează Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă ,,Din străbuni, din oameni  buni…”, ediția a XLIX-a.

Într-un comunicat, Georgiana Ciotoi, consultant artistic al compartimentului Tradiții Culturale și Educație Permanentă, a explicat că toată manifestarea va avea loc în Piaţa Revoluţiei din Municipiul Botoşani.

„Suntem încântați să anunțăm că pregătirile pentru festival sunt în plină desfășurare! Evenimentul, care va celebra tradițiile și obiceiurile noastre de iarnă, va aduna sute de participanți și vizitatori într-un spectacol de neuitat al obiceiurilor străvechi. Avem un număr semnificativ de formații și ansambluri folclorice înscrise din județul Botoșani, 28 la număr, dar și câte un ansamblu special invitat din județele Bacău, Piatra Neamț, Suceava, Vaslui și Iași.

În acest context, din cauza limitărilor bugetare conform OUG 107/ 04.09.2024, dorim să invităm potențialii sponsori din mediul de afaceri din județul Botoșani să se alăture acestui proiect cultural de mare impact, care va aduce împreună comunități din zona Moldovei și va oferi o vizibilitate semnificativă brandurilor și companiilor care aleg să ne susțină. Avem deja susținerea domnului Răzvan Baltă, dar mai avem nevoie de ajutor. Aceste sponsorizări vor contribui la organizarea evenimentului și la promovarea acestuia pe plan local și național”, a transmis Georgiana Ciotoi, consultant artistic al compartimentului Tradiții Culturale și Educație Permanentă din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoşani.

Festivalul se va desfășura, ca de obicei, după următorul program: duminică, 22 decembrie 2024, începând cu ora 10:00 – PROIECȚIE „ÎN RÂND” – film documentar realizat de Raluca Radu și Bogdan Raba despre obiceiul „Rândurile” din Muntenii de Sus (Vaslui), de la ora 11:00, formațiile și ansamblurile de datini și obiceiuri vor participa la PARADĂ, pe traseul: Primăria Botoșani – Casa Sindicatelor – Colegiul Naţional A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Piața Revoluţiei, după care formaţiile de datini şi obiceiuri de iarnă vor evolua pe scena amplasată in Piața Revoluţiei (în intervalul orar 12:00-20:00).

„Botoșănenii sunt așteptați să se bucure împreună de frumusețea datinilor și obiceiurilor de iarnă românești!”, a mai adăugat sursa citată.

Aproximativ 2,6 milioane de români vor beneficia în luna decembrie 2024 de o nouă tranșă de 250 de lei pentru achiziționarea de alimente, relatează alba24.ro.

Începând cu data de 12 decembrie, cardurile pentru alimente (tichetele sociale) vor fi încărcate cu suma de 250 de lei, iar beneficiarii acestui sprijin sunt:

• Persoanele cu dizabilități (copii și adulți) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei
• Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
• Familiile monoparentale, cu venituri lunare realizate pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
•  Familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutor de incluziune, în conformitate cu prevederile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune;
•  Pensionarii sistemului public de pensii, ai caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi speciale, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
• Persoanele fără adăpost, conform legislației în vigoare.

Ce se întâmplă dacă nu le folosești corect

După data la care intră banii pe voucherele sociale, va fi urmărită respectarea indicațiilor de folosire a lor.

Sunt prevăzute amenzi uriașe pentru cei care folosesc incorect aceste carduri sociale. Amenda care poate fi primită de cei care folosesc incorect cardurile sociale este de 2.600 de lei (persoane fizice), dar aceasta poate ajunge la 6.500 de lei pentru comercianți.

Prin intermediul cardurilor sociale 2024 nu se pot cumpăra alcool sau țigări.

Se poate, cumpăra însă orice produs alimentar de la comercianții parteneri. De exemplu, carne, pâine, ulei, făină, zahăr, cafea, bulion, conserve, apă, legume, brânzeturi.

De asemenea, se pot cumpăra mese calde de la partenerii din lanțurile de supermarketuri, dar și magazinele mai mici.

Situații întâlnite de beneficiari, explicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

• Am primit cardul, dar nu este încărcat

Sunt câteva situații în care, din motive tehnice, confirmarea distribuirii cardului către fiecare beneficiar se efectuează cu întârziere.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu poate efectua plata până nu primește această confirmare de la C.N. Poșta Română.

Dacă aveți card și nu este încărcat, sunați la 031.9268.

• Am pierdut cardul / cardul nu funcționează

Beneficiarul care a pierdut/nu îi funcționează cardul social trebuie să anunțe emitentul, apelând serviciul de Asistență Clienți sau utilizând aplicația mobilă a emitentului.

Emiterea unui nou card și expedierea la adresa emitentului se vor face, prin grija emitentului, în termen de 60 de zile de la data la care cardul a fost declarat pierdut.

Numerele de telefon oficiale sunt următoarele:

– Edenred: 021 301 33 03

– Sodexo: 021 204 46 64

– UP România: 0374 66 22 73