Connect with us

Eveniment

Botoșani: Cum a devenit o fostă tabără comunistă o destinație turistică tot mai căutată. Rețeta succesului

Publicat

Publicitate

O tabără comunistă lăsată în paragină mai bine de un deceniu reușește să-și trăiască a doua tinerețe. Locația a fost transformată într-o destinație turistică extrem de căutată. Acum găzduiește tabere tematice, evenimente naționale și chiar teambuilding-uri, scrie ADEVĂRUL.

La aproximativ 15 kilometri de municipiul Botoșani, în cătunul Agafton, comuna Curtești, se află singura tabără școlară din județul Botoșani și implicit din nordul extrem al României. Oficial, se numește Centrul de Agrement ”Codrii de Aramă” și se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani. Puțini și-ar imagina că într-un asemenea colț de țară, într-un cătun, fără munte sau fără mare, ar mai putea funcționa, cu succes, o tabără școlară. Cu toate acestea, tabăra construită de comuniști la marginea codrilor lui Eminescu, după aproape două decenii de paragină, a renăscut din propria cenușă, transformându-se într-o destinație turistică extraordinară, dintr-un colț nebănuit al României. Și totul datorită pasiunii și implicării atât a oamenilor care au grijă de tabără, dar și a celor îndrăgostiți de natură dar și de serile frumoase petrecute, în grup, la foc de tabără.

Tabăra idilică ridicată de comuniști la poalele codrilor seculari

Tabăra Școlară ”Codrii de Aramă” a fost deschisă în anul 1986, de către oficialii Partidului Comunist. Locația nu a fost aleasă întâmplător. Tabăra a fost amplasată la marginea unor codrii seculari, lângă mănăstirea Agafton, un lăcaș de cult vechi de aproape patru secole, unde au trăit în călugărie și mătușile poetului Mihai Eminescu. În cătunul Agafton se afla și o renumită stână turistică care atrăgea mii de botoșăneni mai ales cu ocazia zilei de 1 Mai, când se sărbătorea muncitorește, cu bere și mici. Peisajul este incredibil, cu păduri dese, aer tare și o natură vie, care dă cătunului și mai ales taberei un aer de stațiune montană. Tabăra, așa cum a fost proiectată de comuniști, cuprindea trei corpuri de clădire, cu 130 de locuri de cazare, fiecare cameră cu baie proprie, o cantină cu sală de mese, cofetărie și club, relatează ADEVĂRUL.

Peisajele de la Agafton

În plus, tabăra dispunea de un teren de fotbal de dimensiuni mari, două terenuri de tenis, teren de volei, zonă cu iarbă pentru diferite activități, dar și o mini-tabără cu căsuțe, lângă pădure, cu 84 de locuri de cazare. Era un complex recreațional întins pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, foarte modern și spațios. Era o adevărată regină a taberelor din nordul Moldovei. Complexul a fost destinat organizării de tabere școlare, pe timpul verii, acolo unde elevii pe lângă activități recreaționale aveau parte și de educație socialistă. În plus, tabăra era aproape de satul Ipotești, acolo unde a copilărit poetul Mihai Eminescu. Codrii care înconjoară tabăra fac parte din aceeași zonă forestieră care înglobează și lacul cu nuferi de la Ipotești, sursă de inspirație pentru poeziile despre natură ale lui Mihai Eminescu.

Publicitate

De la paragină la renaștere

În anii comunismului tabăra a găzduit în fiecare vară sute de elevi. Atmosfera era specifică vremii, cu mult sport, activități matinale, serate de dans și tradiționalul foc de tabără. Nu lipseau jocurile de societate sau drumețiile prin pădure. După 1990, tabăra a început să-și piardă importanța. Mai ales din punct de vedere financiar. Odată cu reorganizarea administrativă, complexul a ajuns în cele din urmă, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret. Finanțările au fost precare iar tabăra a intrat în paragină. Fără fonduri suficiente, clădirile nu au mai putut fi întreținute. Mobilierul era învechit, saltele așiderea. La cantină se servea o masă modestă, ca după buget. Tot mai puțini copii veneau în tabără, doar cei de la diferite cluburi sportive care doreau cantonamente mai ieftine. Radu are 42 de ani și ține minte că prin 1994 ajunsese cu un club de karate în catonament la tabăra de la Agafton. A fost o experiență neplăcută. ”Era un loc așa parcă puțin îngrijit, în sensul de vechi, părăginit. Camerele erau cum erau, mâncare de cantină, nu aveai la ce să te aștepți. Repet, cam paragină”, spune botoșăneanul. Statul român acorda subvenții prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, dar total insuficiente pentru reabilitări și reamenajări, descrie ADEVĂRUL.

De exemplu, pentru anul 2016, subvențiile de la stat pentru Tabăra de la Agafton au fost de doar 133.000 de lei. Și asta în condițiile în care tabăra avea o suprafață mare și numeroase corpuri de clădiri. Tabăra însă a învățat să se descurce și cu aceste sume. A fost un moment magic, în care soarta complexului s-a întors la 180 de grade. Erau doar două variante, fie paragina totală, fie renaștere. S-a întâmplat să fie cea de-a doua. Încă de acum zece ani, lucrurile au început să se miște.

Deși cu finanțare precară, care la un moment dat se rezuma la plata salariilor, administrarea taberei cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a început o promovare intensă a zonei. S-au folosit foarte mult de peisajele care dădeau un farmec aparte oricărei tabere și care făceau ca poate unele lipsuri de infrastructură să fie mai ușor trecute cu vederea. ”Farmecul este dat cred de frumusețea locurilor și căldura oamenilor de aici. Echipa noastră de la Tineret și Sport a  încearcat mereu să asigure servicii cât mai apropiate de cele corespunzătoare. În funcție de posibilități am acordat mare atenție animației de tabără, cu tot felul de activități în aer liber. Eu zic că a contat”, spune Radu Humelnicu, directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Botoșani.

De la o ruină post-comunistă la o tabără la modă, cu specific inedit

Tabăra a primit un avânt neașteptat atunci când în 2016 a primit peste 800.000 de lei pentru repararea clădirilor. Suma nu a fost suficientă pentru repararea tuturor, dar au fost reabilitate primele două corpuri, cele mai importante. În plus, a fost schimbat acoperișul și s-au făcut toate reparațiile necesare de întreținere. A urmat amenajarea unui mic parc de joacă și a unui teren sportiv în proximitatea clădirilor. Reabilitată a fost și cantina. A fost momentul zero al renașterii taberei. Cu toate ideile oamenilor de la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret au început să fie puse în practică diferite parteneriate cu instituții de învățământ sau asociații. Serviciile s-au îmbunătățit considerabil. Și cu ajutorul unor oameni pasionați de natură, dar și nostalgici după taberele de altădată, a fost dată o șansă celor de la ”Codrii de Aramă”. Sute de copii au venit în diferite tabere tematice. Angajații și-au dat toată silința, a fost curat, mâncarea bună iar programul foarte distractiv. Tabăra a reintrat în circuit. Ideile au continuat să curgă, scrie ADEVĂRUL.

La Agafton a fost înființată prima tabără militară din România dedicată amatorilor. Practic, cluburile de airsoft și-au dat mâna și au reușit să facă o adevărată tabără militară. Toți participanții trăiau, pentru o săptămână, senzațiile vieții cazone. Cu tot cu arme, evident de airsoft, și lupte simulate prin pădure. A fost un succes uriaș. Au urmat parteneriate cu jandarmii, pompierii, polițiștii și alte structuri.

Tot mai multe școli, instituții și asociații își doreau o tabără la Agafton. Ieftin, aer curat, peisaj de vis, obiective turistice la Botoșani și Suceava, dar și mâncare bună. În ultimii șase ani, tabăra care odată se zbătea în anonimat lucrează în fiecare vară la capacitate maximă. Ba chiar a reușit și două sezoane de iarnă, cu ajutorul unei centrale noi, pentru măcar 60 de locuri de cazare. Câștigurile sunt reinvestite. ”În ultimii patru-cinci ani lucrăm în perioada de vară la capacitate maximă, iar de doi trei ani încercăm să prelungim activitatea în sezonul rece. Avem 60 de locuri de cazare și încercăm să asigurăm pentru această perioadă intermediară și un spațiu încălzit la cantină, pentru servirea mesei.

A trebuit să ne adaptăm la condițiile de astăzi și  facem tot felul de programe atractive pentru tineri. În felul acesta am avut o tabără de mediu împreună cu APM și clubul de qwan ki do, Dao Botoșani, tabăra militară care este o născocire proprie a botoșănenilor, plus multe tabere organizate de asociații sau structuri individuale care vin cu specificul lor”, adaugă Radu Humelnicu.

În plus, tabăra de la Agafton a fost băgată în circuitul taberelor „ARC”. Adică „Codrii de Aramă” găzduiește întâlniri și activități ale copiilor născuți în diaspora și care se întorc pentru câteva zile pe pământul natal al părinților. Plus întâlniri transfrontaliere între tineri din România, Basarabia și Ucraina.  Conducerea taberei speră într-o popularitatea și mai mare, mai ales că au început să fie căutați și de studenți dar și de cei care vor să facă team-building-uri în zonă. În plus, administrația taberei speră ca într-o zi să găsească finanțare și pentru zona cu căsuțe de agrement, din preajma pădurii, rămasă din păcate în paragină.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ și în septembrie (statistică)

Publicat

Publicitate

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ în luna septembrie a acestui an (-4.213), cu un număr al deceselor mai mare de 1,3 ori decât cel al născuților-vii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Astfel, în perioada analizată, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat a fost mai mare cu 1.328 (+10%) comparativ cu luna septembrie a anului 2024, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 424 (+2,3%) față de luna septembrie 2024, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic.

La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna septembrie 2025 (-4.213 persoane) cât și în luna septembrie 2024 (-5.117 persoane).

Potrivit statisticii, în luna septembrie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.553 persoane (5.047 persoane de sex masculin și 4.506 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.280 persoane (4.884 persoane de sex masculin și 4.396 persoane de sex feminin). Față de aceeași lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +2,5% în mediul urban (+4% în cazul persoanelor de sex masculin și +0,8% în cazul persoanelor de sex feminin) și cu +2,1% în mediul rural, +0,8% în cazul persoanelor de sex masculin și +3,6 în cazul persoanelor de sex feminin).

În luna septembrie 2025, numărul nașterilor și cel al deceselor a crescut atât față de luna septembrie a anului trecut, cât și față de luna precedentă (august 2025).

În septembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 14.620 copii, în creștere cu 675 (+4,8%) față de luna august 2025.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna septembrie 2025 a fost de 18.833 (9.931 pentru persoane de sex masculin și 8.902 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 1.278 decese față de luna august 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 7,3% (+8,3% persoane de sex masculin și +6,1% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna septembrie 2025 a fost de 63, în scădere cu 6 față de luna august 2025.

Publicitate

În luna septembrie 2025, 41,3% (7.781 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,9% (5.251 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,1%, reprezentând 3.031 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (78 decese), 5-19 ani (51 decese) și 20-29 ani (93 decese).

În septembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.810 căsătorii. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.565 în luna septembrie 2025. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea celor mai mici luptători! Prematuritatea: O realitate prezentă în fiecare zi. La Maternitatea Botoșani aproape 10% dintre nou-născuți vin pe lume înainte de termen

Publicat

Publicitate

Prematuritatea rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei neonatale, iar cifrele arată că nu este deloc un fenomen rar. 30–40% dintre nașterile premature apar spontan, fără niciun avertisment. Alte 25–30% sunt asociate ruperii premature a membranelor, iar 30–35% au cauze ce pot fi prevenite în timpul sarcinii. Există însă și situații în care medicii nu pot identifica nicio explicație. Se întâmplă pur și simplu.

În spatele fiecărui procent se află un copil care luptă pentru mâine. Un copil pentru care fiecare zi petrecută în uter contează enorm, crescând șansele la viață.

Situația prematurității la Botoșani, în 2025

La Secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati, în primele 10 luni ale anului 2025 au venit pe lume 1.897 de copii. Dintre aceștia, 185 au fost prematuri, reprezentând 9,7% din totalul nou-născuților.

Peste 500 de copii au avut nevoie de îngrijiri în Terapie Intensivă Neonatală.
20 de nou-născuți au necesitat ventilație mecanică, dintre care 10 au fost prematuri.

Cel mai mic prematur născut anul acesta a cântărit 870 de grame. Recordul secției rămâne însă un copil îngrijit în trecut, care la naștere a avut 460 de grame, ajungând la un minim de 390 de grame pe durata spitalizării.

Publicitate

Cea mai lungă spitalizare a unui copil prematur în acest an a durat 76 de zile, iar cel mai mare decont pentru un nou-născut prematur a ajuns la 104.681 de lei – o măsură a complexității și intensității îngrijirilor necesare.

Sărbătoarea celor mai mici luptători

Duminică, 16 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Internațională a Prematurității, personalul Secției de Neonatologie i-a sărbătorit pe acești mici învingători.

La parterul secției, spațiul s-a umplut de baloane, jucării, cadouri și multe fotografii, un moment de bucurie pentru copiii care au trecut prin încercări grele încă din primele clipe ale vieții.

Cu această ocazie, a fost marcat și un an de viață al micuței Elena Maria, considerată „prematurul special” al secției.

Ziua de 17 noiembrie – un omagiu pentru mame și pentru cei din linia întâi

Ziua Internațională a Prematurității este și despre mamele care stau ore în șir lângă incubatoare uriașe, privind prin sticlă către copilul lor fragil, legat la aparate și înconjurat de cabluri. Ele trăiesc în fiecare zi cu speranța unui miracol.

Alături de ele se află medicii și asistentele. Pentru personalul medical, fiecare nou-născut prematur devine „copilul lor”. Trăiesc emoțiile părinților, se roagă, plâng și suferă alături de ei. Pe unii dintre acești copii îi poartă în minte toată viața, iar reîntâlnirile întâmplătoare, peste ani, pot trezi amintiri puternice: zile întregi petrecute numărând respirații și bătăi mici de inimă.

„Câteodată nu mai putem. Uneori plângem în drum spre casă sau oriunde. Dar a doua zi o luăm de la capăt cu alte vieți micuțe”, mărturisește dr. Carmen Zaboloteanu, șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati.

Luna noiembrie este dedicată conștientizării prematurității și identificării factorilor care pot fi preveniți încă din timpul sarcinii. Pentru că, dincolo de statistici și procente, prematuritatea înseamnă vieți fragile, familii speriate, dar și miracole.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Leonide 2025: Când are loc ploaia spectaculoasă de „stele căzătoare” de meteori și când putem vedea cei mai mulți meteori pe oră

Publicat

Publicitate

Leonide 2025: Observatorii din întreaga lume pot vedea ploaia anuală de meteori care își atinge apogeul în această săptămână, scrie alba24.ro.

Fenomenul va fi vizibil în perioada 6–30 noiembrie 2025, dar apogeul are loc în noaptea dintre 17 și 18 noiembrie, când pot fi observate între 10 şi 15 meteori pe oră, în condiții ideale.

Această ploaie de stele își are originea în resturile cometei 55P/Tempel-Tuttle.

Particulele de praf rămase pe orbita cometei pătrund în atmosfera Pământului cu o viteză impresionantă, chiar până la 70 de kilometri pe secundă și, la contactul cu aerul, se încălzesc până la incandescență, lăsând în urmă dâre luminoase.

„Spectacolul ceresc al Leonidelor se desfășoară între 6 și 30 noiembrie, însă punctul de interes rămâne în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, la ora 20:00, când roiul de meteori atinge vârful de activitate”, a a spus  Digi24.ro.

Denumirea „Leonide” provine de la constelația Leului („Leo”), deoarece radiantul — adică punctul din care par să vină meteorii — se află în acea zonă a cerului.

Publicitate

Anul 2025 aduce condiții bune pentru observare: lumina Lunii va fi redusă (doar ~9%), ceea ce facilitează vizibilitatea meteorilor chiar și fără un echipament special.

Leonide 2025:

În anumiți ani, ploaia de meteori poate fi și mai spectaculoasă. Leonidele sunt cunoscute pentru producerea ocazională de furtuni meteorice extraordinare, cu cel puțin 1.000 de meteoriți pe oră. Ultima furtună de meteoriți Leonide a fost în 2002, transmite CNN.

Cu toate acestea, una dintre cele mai memorabile furtuni a avut loc în 1966, când „am trecut chiar prin centrul unuia dintre curenții Leonidelor, iar ratele au fost estimate la 40 de meteoriți pe secundă”, a declarat Robert Lunsford, reprezentant al Societății Americane de Meteori, citat de CNN.

Acea furtună a avut o activitate meteorică atât de răspândită pe cer încât meteorii păreau să cadă ca ploaia.

Activitatea meteorică ridicată coincide cu momentul în care cometa 55P/Tempel-Tuttle ajunge la periheliu – cea mai mică apropiere pe orbită față de soare.

Cometei îi ia 33 de ani să orbiteze soarele, așa că ploile de meteoriți Leonide mai mari – și uneori furtunile – tind să apară aproximativ la fiecare 33 de ani.

Pentru ca o furtună să se producă, Pământul trebuie să treacă printr-o parte densă a resturilor cometei în timpul periheliului, dar uneori planeta noastră doar ating periferia.

Leonidele. Cum pot fi observate

Micile particule de praf întră cu viteză mare în atmosferă (71 km/s sau 255.600 km/h). Prin frecarea cu aerul, fac ca acesta să emită lumină.

Vedem astfel dâre luminoase care durează o fracțiune de secundă. Astronomii le numesc „meteori”, iar publicul „stele căzătoare”, potrivit astro-urseanu.ro

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini artificiale.

Un loc bun este și la marginea orașelor mari. În zonele cu cer curat, se pot vedea maxim 15 de meteori pe oră. Din orașe se vor vedea foarte puține stele căzătoare.

Citeste mai mult

Eveniment

Piața din Flămânzi, trecută prin filtrul legalității. Acțiune a polițiștilor care au dat numeroase amenzi

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Flămânzi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de siguranță în rândul cetățenilor.

 

Activitățile s-au desfășurat în intervalul orar 07:00-11:00, pe principalele artere rutiere, precum și în zona pieței.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 36 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 10.000 de lei, dintre acestea, 14 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea legislației privind produsele din sectorul agricol și o sancțiune pentru nerespectarea obligației de a utiliza casa de marcat electronică.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending