Connect with us

Eveniment

Botoșani: Cum a devenit o fostă tabără comunistă o destinație turistică tot mai căutată. Rețeta succesului

Publicat

Publicitate

O tabără comunistă lăsată în paragină mai bine de un deceniu reușește să-și trăiască a doua tinerețe. Locația a fost transformată într-o destinație turistică extrem de căutată. Acum găzduiește tabere tematice, evenimente naționale și chiar teambuilding-uri, scrie ADEVĂRUL.

La aproximativ 15 kilometri de municipiul Botoșani, în cătunul Agafton, comuna Curtești, se află singura tabără școlară din județul Botoșani și implicit din nordul extrem al României. Oficial, se numește Centrul de Agrement ”Codrii de Aramă” și se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani. Puțini și-ar imagina că într-un asemenea colț de țară, într-un cătun, fără munte sau fără mare, ar mai putea funcționa, cu succes, o tabără școlară. Cu toate acestea, tabăra construită de comuniști la marginea codrilor lui Eminescu, după aproape două decenii de paragină, a renăscut din propria cenușă, transformându-se într-o destinație turistică extraordinară, dintr-un colț nebănuit al României. Și totul datorită pasiunii și implicării atât a oamenilor care au grijă de tabără, dar și a celor îndrăgostiți de natură dar și de serile frumoase petrecute, în grup, la foc de tabără.

Tabăra idilică ridicată de comuniști la poalele codrilor seculari

Tabăra Școlară ”Codrii de Aramă” a fost deschisă în anul 1986, de către oficialii Partidului Comunist. Locația nu a fost aleasă întâmplător. Tabăra a fost amplasată la marginea unor codrii seculari, lângă mănăstirea Agafton, un lăcaș de cult vechi de aproape patru secole, unde au trăit în călugărie și mătușile poetului Mihai Eminescu. În cătunul Agafton se afla și o renumită stână turistică care atrăgea mii de botoșăneni mai ales cu ocazia zilei de 1 Mai, când se sărbătorea muncitorește, cu bere și mici. Peisajul este incredibil, cu păduri dese, aer tare și o natură vie, care dă cătunului și mai ales taberei un aer de stațiune montană. Tabăra, așa cum a fost proiectată de comuniști, cuprindea trei corpuri de clădire, cu 130 de locuri de cazare, fiecare cameră cu baie proprie, o cantină cu sală de mese, cofetărie și club, relatează ADEVĂRUL.

Peisajele de la Agafton

În plus, tabăra dispunea de un teren de fotbal de dimensiuni mari, două terenuri de tenis, teren de volei, zonă cu iarbă pentru diferite activități, dar și o mini-tabără cu căsuțe, lângă pădure, cu 84 de locuri de cazare. Era un complex recreațional întins pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, foarte modern și spațios. Era o adevărată regină a taberelor din nordul Moldovei. Complexul a fost destinat organizării de tabere școlare, pe timpul verii, acolo unde elevii pe lângă activități recreaționale aveau parte și de educație socialistă. În plus, tabăra era aproape de satul Ipotești, acolo unde a copilărit poetul Mihai Eminescu. Codrii care înconjoară tabăra fac parte din aceeași zonă forestieră care înglobează și lacul cu nuferi de la Ipotești, sursă de inspirație pentru poeziile despre natură ale lui Mihai Eminescu.

Publicitate

De la paragină la renaștere

În anii comunismului tabăra a găzduit în fiecare vară sute de elevi. Atmosfera era specifică vremii, cu mult sport, activități matinale, serate de dans și tradiționalul foc de tabără. Nu lipseau jocurile de societate sau drumețiile prin pădure. După 1990, tabăra a început să-și piardă importanța. Mai ales din punct de vedere financiar. Odată cu reorganizarea administrativă, complexul a ajuns în cele din urmă, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret. Finanțările au fost precare iar tabăra a intrat în paragină. Fără fonduri suficiente, clădirile nu au mai putut fi întreținute. Mobilierul era învechit, saltele așiderea. La cantină se servea o masă modestă, ca după buget. Tot mai puțini copii veneau în tabără, doar cei de la diferite cluburi sportive care doreau cantonamente mai ieftine. Radu are 42 de ani și ține minte că prin 1994 ajunsese cu un club de karate în catonament la tabăra de la Agafton. A fost o experiență neplăcută. ”Era un loc așa parcă puțin îngrijit, în sensul de vechi, părăginit. Camerele erau cum erau, mâncare de cantină, nu aveai la ce să te aștepți. Repet, cam paragină”, spune botoșăneanul. Statul român acorda subvenții prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, dar total insuficiente pentru reabilitări și reamenajări, descrie ADEVĂRUL.

De exemplu, pentru anul 2016, subvențiile de la stat pentru Tabăra de la Agafton au fost de doar 133.000 de lei. Și asta în condițiile în care tabăra avea o suprafață mare și numeroase corpuri de clădiri. Tabăra însă a învățat să se descurce și cu aceste sume. A fost un moment magic, în care soarta complexului s-a întors la 180 de grade. Erau doar două variante, fie paragina totală, fie renaștere. S-a întâmplat să fie cea de-a doua. Încă de acum zece ani, lucrurile au început să se miște.

Deși cu finanțare precară, care la un moment dat se rezuma la plata salariilor, administrarea taberei cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a început o promovare intensă a zonei. S-au folosit foarte mult de peisajele care dădeau un farmec aparte oricărei tabere și care făceau ca poate unele lipsuri de infrastructură să fie mai ușor trecute cu vederea. ”Farmecul este dat cred de frumusețea locurilor și căldura oamenilor de aici. Echipa noastră de la Tineret și Sport a  încearcat mereu să asigure servicii cât mai apropiate de cele corespunzătoare. În funcție de posibilități am acordat mare atenție animației de tabără, cu tot felul de activități în aer liber. Eu zic că a contat”, spune Radu Humelnicu, directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Botoșani.

De la o ruină post-comunistă la o tabără la modă, cu specific inedit

Tabăra a primit un avânt neașteptat atunci când în 2016 a primit peste 800.000 de lei pentru repararea clădirilor. Suma nu a fost suficientă pentru repararea tuturor, dar au fost reabilitate primele două corpuri, cele mai importante. În plus, a fost schimbat acoperișul și s-au făcut toate reparațiile necesare de întreținere. A urmat amenajarea unui mic parc de joacă și a unui teren sportiv în proximitatea clădirilor. Reabilitată a fost și cantina. A fost momentul zero al renașterii taberei. Cu toate ideile oamenilor de la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret au început să fie puse în practică diferite parteneriate cu instituții de învățământ sau asociații. Serviciile s-au îmbunătățit considerabil. Și cu ajutorul unor oameni pasionați de natură, dar și nostalgici după taberele de altădată, a fost dată o șansă celor de la ”Codrii de Aramă”. Sute de copii au venit în diferite tabere tematice. Angajații și-au dat toată silința, a fost curat, mâncarea bună iar programul foarte distractiv. Tabăra a reintrat în circuit. Ideile au continuat să curgă, scrie ADEVĂRUL.

La Agafton a fost înființată prima tabără militară din România dedicată amatorilor. Practic, cluburile de airsoft și-au dat mâna și au reușit să facă o adevărată tabără militară. Toți participanții trăiau, pentru o săptămână, senzațiile vieții cazone. Cu tot cu arme, evident de airsoft, și lupte simulate prin pădure. A fost un succes uriaș. Au urmat parteneriate cu jandarmii, pompierii, polițiștii și alte structuri.

Tot mai multe școli, instituții și asociații își doreau o tabără la Agafton. Ieftin, aer curat, peisaj de vis, obiective turistice la Botoșani și Suceava, dar și mâncare bună. În ultimii șase ani, tabăra care odată se zbătea în anonimat lucrează în fiecare vară la capacitate maximă. Ba chiar a reușit și două sezoane de iarnă, cu ajutorul unei centrale noi, pentru măcar 60 de locuri de cazare. Câștigurile sunt reinvestite. ”În ultimii patru-cinci ani lucrăm în perioada de vară la capacitate maximă, iar de doi trei ani încercăm să prelungim activitatea în sezonul rece. Avem 60 de locuri de cazare și încercăm să asigurăm pentru această perioadă intermediară și un spațiu încălzit la cantină, pentru servirea mesei.

A trebuit să ne adaptăm la condițiile de astăzi și  facem tot felul de programe atractive pentru tineri. În felul acesta am avut o tabără de mediu împreună cu APM și clubul de qwan ki do, Dao Botoșani, tabăra militară care este o născocire proprie a botoșănenilor, plus multe tabere organizate de asociații sau structuri individuale care vin cu specificul lor”, adaugă Radu Humelnicu.

În plus, tabăra de la Agafton a fost băgată în circuitul taberelor „ARC”. Adică „Codrii de Aramă” găzduiește întâlniri și activități ale copiilor născuți în diaspora și care se întorc pentru câteva zile pe pământul natal al părinților. Plus întâlniri transfrontaliere între tineri din România, Basarabia și Ucraina.  Conducerea taberei speră într-o popularitatea și mai mare, mai ales că au început să fie căutați și de studenți dar și de cei care vor să facă team-building-uri în zonă. În plus, administrația taberei speră ca într-o zi să găsească finanțare și pentru zona cu căsuțe de agrement, din preajma pădurii, rămasă din păcate în paragină.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul

Publicat

Publicitate

Acest sfânt era din Mesopotamia, din Eparhia Samosatelor, dintr-un sat ce se numea Vitara. Tatăl său se numea Ilie, iar mama sa se numea Marta. Pe când avea vârsta de cinci ani, părinţii săi l-au dus într-o mănăstire, iar acolo a strălucit în viaţa monahală.

Deoarece sporea tot mai mult în nevoinţe duhovniceşti, s-a dus la Cuviosul Simeon Stâlpnicul († 459) şi a luat de la el binecuvântare. În urma unei descoperiri dumnezeieşti, s-a dus în Anaplu, care era în părţile Traciei, aproape de Bizanţ. Acolo, fericitul Daniil s-a închis într-un templu idolesc unde a îndurat multe ispite de la diavoli. După această experienţă, sfântul s-a suit pe un stâlp, unde a stat pentru o lungă perioadă de timp, dând dovadă de multă răbdare în asprele nevoinţe pustniceşti.

A îndurat arşiţa verii şi frigul aprig al iernii, dar şi vânturile puternice. Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni, faptele sale bune şi minunate ajungând chiar şi la urechile împăraţilor: Leon cel Mare (457-474), Zenon (474-475; 476-491) şi Vasilisc tiranul, care au mers şi s-au închinat sfântului.

Acesta le-a prorocit cele ce aveau să li se întâmple. Ajutând Biserica lui Hristos care era atacată de eretici, trăind o viaţă sfântă şi neprihănită, s-a mutat în pace la Domnul în anul 490.

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial UE: România va adera la Schengen cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marţi pentru AGERPRES un oficial al UE.

În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.

Totuşi, subiectul aderării la Schengen a României şi Bulgariei ar mai putea fi abordat şi în şedinţa de miercuri dimineaţă a COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) II, dar este puţin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluţii.

Austria a anunţat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.

”Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.

Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.

Publicitate

Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat AGERPRES a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională”.

Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.

De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din decembrie 2022 şi insistenţa sa privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară.

Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, menţionând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.

Citeste mai mult

Actualitate

Botoșaniul se pregătește de Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă ,,Din străbuni, din oameni buni…”. Va avea loc în Piaţa Revoluţiei din Municipiul Botoşani

Publicat

Publicitate

Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoşani,  instituţie publică de cultură a Consiliului Judeţean Botoșani, a anunțat astăzi că în ziua  de 22 decembrie 2024 organizează Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă ,,Din străbuni, din oameni  buni…”, ediția a XLIX-a.

Într-un comunicat, Georgiana Ciotoi, consultant artistic al compartimentului Tradiții Culturale și Educație Permanentă, a explicat că toată manifestarea va avea loc în Piaţa Revoluţiei din Municipiul Botoşani.

„Suntem încântați să anunțăm că pregătirile pentru festival sunt în plină desfășurare! Evenimentul, care va celebra tradițiile și obiceiurile noastre de iarnă, va aduna sute de participanți și vizitatori într-un spectacol de neuitat al obiceiurilor străvechi. Avem un număr semnificativ de formații și ansambluri folclorice înscrise din județul Botoșani, 28 la număr, dar și câte un ansamblu special invitat din județele Bacău, Piatra Neamț, Suceava, Vaslui și Iași.

În acest context, din cauza limitărilor bugetare conform OUG 107/ 04.09.2024, dorim să invităm potențialii sponsori din mediul de afaceri din județul Botoșani să se alăture acestui proiect cultural de mare impact, care va aduce împreună comunități din zona Moldovei și va oferi o vizibilitate semnificativă brandurilor și companiilor care aleg să ne susțină. Avem deja susținerea domnului Răzvan Baltă, dar mai avem nevoie de ajutor. Aceste sponsorizări vor contribui la organizarea evenimentului și la promovarea acestuia pe plan local și național”, a transmis Georgiana Ciotoi, consultant artistic al compartimentului Tradiții Culturale și Educație Permanentă din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoşani.

Festivalul se va desfășura, ca de obicei, după următorul program: duminică, 22 decembrie 2024, începând cu ora 10:00 – PROIECȚIE „ÎN RÂND” – film documentar realizat de Raluca Radu și Bogdan Raba despre obiceiul „Rândurile” din Muntenii de Sus (Vaslui), de la ora 11:00, formațiile și ansamblurile de datini și obiceiuri vor participa la PARADĂ, pe traseul: Primăria Botoșani – Casa Sindicatelor – Colegiul Naţional A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Piața Revoluţiei, după care formaţiile de datini şi obiceiuri de iarnă vor evolua pe scena amplasată in Piața Revoluţiei (în intervalul orar 12:00-20:00).

„Botoșănenii sunt așteptați să se bucure împreună de frumusețea datinilor și obiceiurilor de iarnă românești!”, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Când intră banii în luna decembrie pe VOUCHERELE SOCIALE. Cu ce sumă vor fi încărcate pentru perioada sărbătorilor de Crăciun

Publicat

Publicitate

Aproximativ 2,6 milioane de români vor beneficia în luna decembrie 2024 de o nouă tranșă de 250 de lei pentru achiziționarea de alimente, relatează alba24.ro.

Începând cu data de 12 decembrie, cardurile pentru alimente (tichetele sociale) vor fi încărcate cu suma de 250 de lei, iar beneficiarii acestui sprijin sunt:

  • Persoanele cu dizabilități (copii și adulți) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei
  • Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
  • Familiile monoparentale, cu venituri lunare realizate pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
  •  Familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutor de incluziune, în conformitate cu prevederile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune;
  •  Pensionarii sistemului public de pensii, ai caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi speciale, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
  • Persoanele fără adăpost, conform legislației în vigoare.

Ce se întâmplă dacă nu le folosești corect

După data la care intră banii pe voucherele sociale, va fi urmărită respectarea indicațiilor de folosire a lor.

Sunt prevăzute amenzi uriașe pentru cei care folosesc incorect aceste carduri sociale. Amenda care poate fi primită de cei care folosesc incorect cardurile sociale este de 2.600 de lei (persoane fizice), dar aceasta poate ajunge la 6.500 de lei pentru comercianți.

Prin intermediul cardurilor sociale 2024 nu se pot cumpăra alcool sau țigări.

Se poate, cumpăra însă orice produs alimentar de la comercianții parteneri. De exemplu, carne, pâine, ulei, făină, zahăr, cafea, bulion, conserve, apă, legume, brânzeturi.

Publicitate

De asemenea, se pot cumpăra mese calde de la partenerii din lanțurile de supermarketuri, dar și magazinele mai mici.

Situații întâlnite de beneficiari, explicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

  • Am primit cardul, dar nu este încărcat

Sunt câteva situații în care, din motive tehnice, confirmarea distribuirii cardului către fiecare beneficiar se efectuează cu întârziere.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu poate efectua plata până nu primește această confirmare de la C.N. Poșta Română.

Dacă aveți card și nu este încărcat, sunați la 031.9268.

  • Am pierdut cardul / cardul nu funcționează

Beneficiarul care a pierdut/nu îi funcționează cardul social trebuie să anunțe emitentul, apelând serviciul de Asistență Clienți sau utilizând aplicația mobilă a emitentului.

Emiterea unui nou card și expedierea la adresa emitentului se vor face, prin grija emitentului, în termen de 60 de zile de la data la care cardul a fost declarat pierdut.

Numerele de telefon oficiale sunt următoarele:

– Edenred: 021 301 33 03

– Sodexo: 021 204 46 64

– UP România: 0374 66 22 73

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending