Connect with us

Eveniment

Botoșani: Cum a devenit o fostă tabără comunistă o destinație turistică tot mai căutată. Rețeta succesului

Publicat

Publicitate

O tabără comunistă lăsată în paragină mai bine de un deceniu reușește să-și trăiască a doua tinerețe. Locația a fost transformată într-o destinație turistică extrem de căutată. Acum găzduiește tabere tematice, evenimente naționale și chiar teambuilding-uri, scrie ADEVĂRUL.

La aproximativ 15 kilometri de municipiul Botoșani, în cătunul Agafton, comuna Curtești, se află singura tabără școlară din județul Botoșani și implicit din nordul extrem al României. Oficial, se numește Centrul de Agrement ”Codrii de Aramă” și se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani. Puțini și-ar imagina că într-un asemenea colț de țară, într-un cătun, fără munte sau fără mare, ar mai putea funcționa, cu succes, o tabără școlară. Cu toate acestea, tabăra construită de comuniști la marginea codrilor lui Eminescu, după aproape două decenii de paragină, a renăscut din propria cenușă, transformându-se într-o destinație turistică extraordinară, dintr-un colț nebănuit al României. Și totul datorită pasiunii și implicării atât a oamenilor care au grijă de tabără, dar și a celor îndrăgostiți de natură dar și de serile frumoase petrecute, în grup, la foc de tabără.

Tabăra idilică ridicată de comuniști la poalele codrilor seculari

Tabăra Școlară ”Codrii de Aramă” a fost deschisă în anul 1986, de către oficialii Partidului Comunist. Locația nu a fost aleasă întâmplător. Tabăra a fost amplasată la marginea unor codrii seculari, lângă mănăstirea Agafton, un lăcaș de cult vechi de aproape patru secole, unde au trăit în călugărie și mătușile poetului Mihai Eminescu. În cătunul Agafton se afla și o renumită stână turistică care atrăgea mii de botoșăneni mai ales cu ocazia zilei de 1 Mai, când se sărbătorea muncitorește, cu bere și mici. Peisajul este incredibil, cu păduri dese, aer tare și o natură vie, care dă cătunului și mai ales taberei un aer de stațiune montană. Tabăra, așa cum a fost proiectată de comuniști, cuprindea trei corpuri de clădire, cu 130 de locuri de cazare, fiecare cameră cu baie proprie, o cantină cu sală de mese, cofetărie și club, relatează ADEVĂRUL.

Peisajele de la Agafton

În plus, tabăra dispunea de un teren de fotbal de dimensiuni mari, două terenuri de tenis, teren de volei, zonă cu iarbă pentru diferite activități, dar și o mini-tabără cu căsuțe, lângă pădure, cu 84 de locuri de cazare. Era un complex recreațional întins pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, foarte modern și spațios. Era o adevărată regină a taberelor din nordul Moldovei. Complexul a fost destinat organizării de tabere școlare, pe timpul verii, acolo unde elevii pe lângă activități recreaționale aveau parte și de educație socialistă. În plus, tabăra era aproape de satul Ipotești, acolo unde a copilărit poetul Mihai Eminescu. Codrii care înconjoară tabăra fac parte din aceeași zonă forestieră care înglobează și lacul cu nuferi de la Ipotești, sursă de inspirație pentru poeziile despre natură ale lui Mihai Eminescu.

Publicitate

De la paragină la renaștere

În anii comunismului tabăra a găzduit în fiecare vară sute de elevi. Atmosfera era specifică vremii, cu mult sport, activități matinale, serate de dans și tradiționalul foc de tabără. Nu lipseau jocurile de societate sau drumețiile prin pădure. După 1990, tabăra a început să-și piardă importanța. Mai ales din punct de vedere financiar. Odată cu reorganizarea administrativă, complexul a ajuns în cele din urmă, în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret. Finanțările au fost precare iar tabăra a intrat în paragină. Fără fonduri suficiente, clădirile nu au mai putut fi întreținute. Mobilierul era învechit, saltele așiderea. La cantină se servea o masă modestă, ca după buget. Tot mai puțini copii veneau în tabără, doar cei de la diferite cluburi sportive care doreau cantonamente mai ieftine. Radu are 42 de ani și ține minte că prin 1994 ajunsese cu un club de karate în catonament la tabăra de la Agafton. A fost o experiență neplăcută. ”Era un loc așa parcă puțin îngrijit, în sensul de vechi, părăginit. Camerele erau cum erau, mâncare de cantină, nu aveai la ce să te aștepți. Repet, cam paragină”, spune botoșăneanul. Statul român acorda subvenții prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, dar total insuficiente pentru reabilitări și reamenajări, descrie ADEVĂRUL.

De exemplu, pentru anul 2016, subvențiile de la stat pentru Tabăra de la Agafton au fost de doar 133.000 de lei. Și asta în condițiile în care tabăra avea o suprafață mare și numeroase corpuri de clădiri. Tabăra însă a învățat să se descurce și cu aceste sume. A fost un moment magic, în care soarta complexului s-a întors la 180 de grade. Erau doar două variante, fie paragina totală, fie renaștere. S-a întâmplat să fie cea de-a doua. Încă de acum zece ani, lucrurile au început să se miște.

Deși cu finanțare precară, care la un moment dat se rezuma la plata salariilor, administrarea taberei cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a început o promovare intensă a zonei. S-au folosit foarte mult de peisajele care dădeau un farmec aparte oricărei tabere și care făceau ca poate unele lipsuri de infrastructură să fie mai ușor trecute cu vederea. ”Farmecul este dat cred de frumusețea locurilor și căldura oamenilor de aici. Echipa noastră de la Tineret și Sport a  încearcat mereu să asigure servicii cât mai apropiate de cele corespunzătoare. În funcție de posibilități am acordat mare atenție animației de tabără, cu tot felul de activități în aer liber. Eu zic că a contat”, spune Radu Humelnicu, directorul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Botoșani.

De la o ruină post-comunistă la o tabără la modă, cu specific inedit

Tabăra a primit un avânt neașteptat atunci când în 2016 a primit peste 800.000 de lei pentru repararea clădirilor. Suma nu a fost suficientă pentru repararea tuturor, dar au fost reabilitate primele două corpuri, cele mai importante. În plus, a fost schimbat acoperișul și s-au făcut toate reparațiile necesare de întreținere. A urmat amenajarea unui mic parc de joacă și a unui teren sportiv în proximitatea clădirilor. Reabilitată a fost și cantina. A fost momentul zero al renașterii taberei. Cu toate ideile oamenilor de la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret au început să fie puse în practică diferite parteneriate cu instituții de învățământ sau asociații. Serviciile s-au îmbunătățit considerabil. Și cu ajutorul unor oameni pasionați de natură, dar și nostalgici după taberele de altădată, a fost dată o șansă celor de la ”Codrii de Aramă”. Sute de copii au venit în diferite tabere tematice. Angajații și-au dat toată silința, a fost curat, mâncarea bună iar programul foarte distractiv. Tabăra a reintrat în circuit. Ideile au continuat să curgă, scrie ADEVĂRUL.

La Agafton a fost înființată prima tabără militară din România dedicată amatorilor. Practic, cluburile de airsoft și-au dat mâna și au reușit să facă o adevărată tabără militară. Toți participanții trăiau, pentru o săptămână, senzațiile vieții cazone. Cu tot cu arme, evident de airsoft, și lupte simulate prin pădure. A fost un succes uriaș. Au urmat parteneriate cu jandarmii, pompierii, polițiștii și alte structuri.

Tot mai multe școli, instituții și asociații își doreau o tabără la Agafton. Ieftin, aer curat, peisaj de vis, obiective turistice la Botoșani și Suceava, dar și mâncare bună. În ultimii șase ani, tabăra care odată se zbătea în anonimat lucrează în fiecare vară la capacitate maximă. Ba chiar a reușit și două sezoane de iarnă, cu ajutorul unei centrale noi, pentru măcar 60 de locuri de cazare. Câștigurile sunt reinvestite. ”În ultimii patru-cinci ani lucrăm în perioada de vară la capacitate maximă, iar de doi trei ani încercăm să prelungim activitatea în sezonul rece. Avem 60 de locuri de cazare și încercăm să asigurăm pentru această perioadă intermediară și un spațiu încălzit la cantină, pentru servirea mesei.

A trebuit să ne adaptăm la condițiile de astăzi și  facem tot felul de programe atractive pentru tineri. În felul acesta am avut o tabără de mediu împreună cu APM și clubul de qwan ki do, Dao Botoșani, tabăra militară care este o născocire proprie a botoșănenilor, plus multe tabere organizate de asociații sau structuri individuale care vin cu specificul lor”, adaugă Radu Humelnicu.

În plus, tabăra de la Agafton a fost băgată în circuitul taberelor „ARC”. Adică „Codrii de Aramă” găzduiește întâlniri și activități ale copiilor născuți în diaspora și care se întorc pentru câteva zile pe pământul natal al părinților. Plus întâlniri transfrontaliere între tineri din România, Basarabia și Ucraina.  Conducerea taberei speră într-o popularitatea și mai mare, mai ales că au început să fie căutați și de studenți dar și de cei care vor să facă team-building-uri în zonă. În plus, administrația taberei speră ca într-o zi să găsească finanțare și pentru zona cu căsuțe de agrement, din preajma pădurii, rămasă din păcate în paragină.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Botoșani: Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, condamnat la 3 ani cu suspendare pentru mită

Publicat

Publicitate

Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, care a avut și un mandat de deputat, a fost condamnat, marți, printr-o decizie a Tribunalului Botoșani, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Instanța din Botoșani a admis un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între Verginel Gireadă și procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcție Naționale Anticorupție (DNA).

Fostul primar a primit și măsura complementară de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de trei ani, de la rămânerea definitivă a sentinței.

De asemenea, pe parcursul termenului de supraveghere, instanța l-a obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Botoșani sau Primăriei orașului Bucecea.

Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Gireadă a sumei de 1.329.262 lei, indisponibilizată într-un cont bancar.

Procurorii DNA susțin că, în perioada în perioada iulie 2022-martie 2025, la diferite intervale de timp, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind facilitarea adjudecării unor contracte de achiziții publice, privind derularea și urgentarea aprobării plăților aferente unor contracte de lucrări publice, Dumitru-Verginel Gireadă, în calitate de primar, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții, cu titlu de mită, sume de bani, bunuri și foloase necuvenite de la administratorul de fapt al societății comerciale care executa contractele respective.

Publicitate

Astfel, în perioada septembrie 2022-octombrie 2024, Gireadă ar fi primit, cu titlu de mită, pentru sine și pentru doi membri ai familiei sale, plata contravalorii unor facturi aferente unor materiale de construcții, în valoare totală de 1.090.294 lei, necesare construcției, amenajării și renovării unui număr de trei imobile deținute de acesta și de membrii familiei sale.

În perioada iulie-august 2022, fostul primar din Mihai Eminescu ar fi primit pentru sine, cu titlu de mită, un autoturism marca Mitsubishi în valoare de 20.084 de euro, pe care l-a remis spre utilizare unei persoane apropiate.

În perioada august-octombrie 2024, acesta ar fi cerut pentru o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, aflată în relații comerciale cu societatea mituitorului, efectuarea în mod prioritar a unor plăți.

De asemenea, pe 23 octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins pentru un alt membru al familiei, iar în cursul lunii ianuarie 2025 ar fi primit un folos nepatrimonial reprezentat de încheierea în condiții avantajoase a unui contract de vânzare-cumpărare aferent unui teren în valoare de 50.000 de euro.

În cursul lunilor octombrie 2024-martie 2025, acesta ar fi pretins și primit, pentru sine și pentru altul, respectiv o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, suma de 200.000 de lei, prin atestarea prestării în mod fictiv de servicii de excavare și transport agregate. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

RO e-Factura, OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Ce categorii sunt afectate și ce trebuie obligații au partenerii de afaceri

Publicat

Publicitate

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică, scrie alba24.ro.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Publicitate

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

  • Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice

În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice
În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

Scopul este digitalizarea, reducerea fraudei de TVA și raportarea în timp real a tranzacțiilor, potrivit Ministerului de Finanțe.

Citeste mai mult

Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending