Connect with us

Eveniment

Botoșani: Comori neașteptate în cel mai nordic muzeu al României, de la cămașa cu svastici la autograful lui Elvis Presley

Publicat

Publicitate

În cel mai nordic oraș al României, la Darabani, se află unul dintre cele mai interesante muzee din România. Realizat prin strădania oamenilor de cultură ai locului, expoziția este vastă și conține piese unicat în România, inclusiv un autograf al lui Elvis Presley, scrie ADEVĂRUL

Pe granița de nord a României, într-un frumos conac, vechi de două secole, se află unul dintre cele mai inedite muzee din România. Este vorba despre Muzeul Nordului, din orașul Darabani, cea mai nordică așezare urbană, din țară. Așa cum îi spune numele, la rândul său, muzeul de la Darabani este cel mai nordic muzeu din România. Pentru a-l vizita, trebuie să bateți un drum lung și obositor. Dar merită fiecare kilometru și fiecare minut de osteneală. Expozițiile muzeului, născute din pasiunea oamenilor de cultură locali, sunt pline de obiecte cu povești incredibile, unele dintre ele unicat în România.

Casa marelui hatman, cu expoziția fostului primar, transformată în muzeu

Muzeul Nordului, așa cum se numește în mod oficial, instituția ca atare, a fost înființată în anul 2014, la prima ediție a Festivalului Zilelor Nordului, o manifestare culturală importantă care atrage tineri din toată România și chiar de peste hotare, la inițiativa Asociației „Nord” în colaborare cu Primăria Darabani. Muzeul este amplasat în conacul familiei boierești Balș. Este o clădire impresionantă, veche de două secole, și a aparținut marelui hatman al Moldovei, Theodor Balș( 1790-1867), cel care de altfel a și întemeiat târgul Darabani, a ridicat prima biserică din localitate, dar și prima școală.

Expozițiile din muzeu reprezintă strădania mai multor oameni de cultură de-a lungul timpului. Prima colecția muzeală a fost făcută de învățătorul Gheorghe Vornicescu în 1920, continuată de avocatul Emil Costeanu și învățătorul Dumitru Jar. Cea mai mare contribuție a avut-o, un fost primar al Darabaniului, la începutul anilor 90, Dumitru Haha. Colecționar pasionat, acesta a pus bazele tuturor expozițiilor din prezent. Acesta a adunat atât de multe obiecte valoroase, din domeniul etnografic, militar și arheologic, încât nici până astăzi nu au fost descoperite toate artefactele, din colecție.

„Muzeul a fost fondat în 2014, la prima ediție a Festivalului Zilelor Nordului. Expozițiile i-au aparținut lui Dumitri Haha, fost primar al orașului, fondator al muzeului. Colectia este destul de impresionantă. Avem foarte multe obiecte pe care chiar și acum după 10-11 ani de funcționare nu am descoperit colecția, în întregime. Zi de zi descoperim piese noi”, mărturisește Ionel David, bibliotecar și referent cultural al orașului.

Publicitate

Arme, uniforme, măsele de mamut

Expozițiile au fost sistematizate de regretatul Dumitru Haha, încă din anul 2014. Obiectele au fost verificate ca autenticitate, clasificate și distribuite cronologic. Așa au apărut secțiile muzeului. La parterul conacului se află biblioteca orășenească iar la etaj, în cele șase camere încăpătoare sunt expuse obiectele de colecție.

Cum urcăm scările, drept în față, suntem întâmpinați de o mini expoziție arheologică, cu descoperiri realizate pe malul Prutului de-a lungul deceniilor. Este vorba despre unelte din os, fragmente ceramice și chiar măsele de mamut. În spațiul următor este amenajată o expoziție incredibil de bine documentată privind istoria zonei, cu fotografii rare, unele unicat, ale boierilor și moșierilor din nordul extrem al Moldovei, cu documente și cărți vechi. Nu lipsesc nici obiectele personale ale acestor aristocrației ai Moldovei de altădată.

Totodată puteți vedea expoziții dedicate celor două războaie mondiale, cu arme, uniforme, tehnică militară, aparate funcționale de radio-transmise și chiar un telegraf. Nu lipsește expoziția etnografică, cu obiecte vestimentare autentice, unele vechi de peste un secol, dar și cu unelte gospodărești din lemn și metal. Ceea ce conferă un farmec aparte Muzeului Nordului sunt expozițiile dedicate vieții cotidiene, atât din perioada interbelică dar și din perioada comunistă, cu obiecte casnice, obiecte de uz personal dar și ziare sau materiale de propagandă.

„Sunt foarte multe exponate interesante, organizate în expoziții, în funcție de specific și epocă. Sunt arme, piese etnografice, costume militare, costume populare, foarte multe obiecte din lemn, bine păstrate. Avem și o expoziție dedicată învățământului care va fi mutată la prima școală sătească, de stat, din Moldova. Atunci când va fi reconstruită”, precizează Ionel David.

Cămașa cu svastici și autograful lui Elvis

În expozițiile de la Muzeul Nordului se găsesc și obiecte unicat în România. De exemplu, cămașa populară cu svastici. Este vorba despre o cămașă, din perioada interbelică, care are la poale, cusute, mai multe svastici. Cămașa a fost realizată de o învățătoare din satul Bajura, de lângă Darabani, în anii 30. „Cămașa a aparținut unei învățătoare din satul Bajura. A fost cusută în perioada interbelică, anii 30. Erau simpatizanți ai extremei drepte”, adaugă Ionel David. Dumitru Haha, declara în anul 2015, că săteanca a cusut cămașa pentru o femeie din anturajul faimosului Ilie Gârneață, unul dintre membrii fondatori ai Mișcării Legionare, și un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Ilie Gârneață era dărăbănean și, spun localnicii, în anii 30, în localitate erau multe cuiburi și mulți simpatizanți ai Mișcării Legionare. „S-a spus că această cămașă ar fi reprezentat o înclinație a dărăbănenilor către legionarism. Evident, în perioada aceea. Mai ales că unul dintre fondatorii Mișcării Legionare era dărăbănean”, precizează Ionel David.

Tot în Muzeul de la Darabani se află și un autograf al celebrului Elvis Presley. În 2015, Dumitru Haha, cel care a organizat expoziția, mărturisea că este original. L-a primit de la Dumitru Hornaru, un dărăbănean care în anul 1971, era mare fan al cântărețului american. Avea doar 15 ani și a primit o revistă originală din America. Acolo era și o adresă a lui Elvis Presley, cel mai probabil o adresă de fanbox.

Dărăbăneanul i-a scris și a atașat un plic, alb, gol, cu gândul că va primi ceva înapoi. Scrisoarea către Elvis i-a fost încropită de un profesor din Darabani. Culmea, după o lună a primit scrisoarea, cu autograful. Autograful se află în expoziția muzeului. Reprezentanții Primăriei Darabani spun că muzeul dar și conacul vor fi reabilitate prin fonduri europene. Este un proiect finanțat prin Compania Națională de Investiții în valoare de 4 milioane de euro.

Pentru fotografii din interiorul muzeului intrați pe site-ul ADEVĂRUL.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: „Doctorul fără de arginți” din Hlăpești, părintele Valeriu Secară, a fost condus pe ultimul drum de mii de oameni și zeci de preoți în frunte cu PS Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Joi, satul Hlăpești din județul Neamț s-a transformat într-un loc de pelerinaj. Mii de oameni din toate colțurile țării au venit să-și ia rămas-bun de la părintele Valeriu-Cătălin Secară, cel pe care lumea l-a numit cu drag „doctorul fără de arginți”.

Drumul îngust care duce spre biserica din sat s-a transformat într-un șir nesfârșit de pași. Fiecare chip din mulțime purta în sine o poveste. Oamenii și-au adus aminte cum, în momente de cumpănă, ajungeau la părintele Valeriu  Secară ca la o ultimă speranță. La Hlăpești găseau nu doar tratament naturist și sfaturi pentru sănătate, ci și alinare sufletească, blândețe și o iubire curată de oameni. Mulți au mărturisit că părintele avea un chip care nu lăsa să se vadă suferința personală, ci doar mila pentru ceilalți.

Părintelui Valeriu i-a fost milă de bolnavii incurabil, de cei aduși la el pe brațe de rude. I-a fost milă de toți cei pe care lumea îi credea pierduți. I-a alinat pe cei deznădăjduiți: „Să faceți Paraclisul Maicii Domnului vinerea”, obișnuia să spună părintele, ca medicament pentru suflet,

Zi de zi, ore în șir aștepta în chilia sa pe fiecare om care mai cerea o șansă. „Eu am venit aici acum zece ani, când medicii nu-mi mai dădeau nicio șansă. Am găsit la părintele nu doar tratamentul care m-a ajutat, ci mai ales o liniște pe care nu o aveam. Acum am venit să-i mulțumesc pentru ultima dată”, spune o femeie din mulțime, strângând la piept o lumânare aprinsă.

De data aceasta, toți acești oameni s-au reîntors la Hlăpești nu pentru vindecare, ci pentru a-l însoți pe ultimul drum. Lacrimile lor, tăcute și sincere, au devenit un omagiu nevăzut.

Slujba de înmormântare a fost săvârșită de un sobor impresionant de aproape 70 de preoți, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul și protopopul de Piatra Neamț, părintele Valentin Tofan. Rugăciunea comună a transformat curtea bisericii într-o mare de lumină și de lacrimi, semn că părintele Valeriu era considerat sfânt de oameni încă din viață.

Publicitate

Aleea lungă de la poarta bisericii până la biserica frumoasă a fost străjuită de zeci de coșuri cu flori albe, aduse de credincioșii pe care părintele Valeriu i-a binecuvântat. La căpătâiul părintelui a stat familia numeroasă, cu toții oameni profund credincioși. Printre ei cei trei fii ai părintelui Valeriu, care sunt preoți și slujesc la diferite biserici din zona Moldovei. Printre adulți s-au regăsit și nepoții părintelui, „Bubu” cum l-au numit cei mici pe care  i-a iubit nespus. Chiar dacă tristețea era copleșitoare, cu toții au avut o atitudine creștină, autentică, convinși că nu au pierdut un tată, un părinte, un bunic….Ci au câștigat un rugător la tronul împărătesc, care va avea cu siguranță îndrăzneala de a cere milă de la Bunul Dumnezeu pentru cei rămași pe pământ în vâltoarea ispitelor de tot felul.

O viață închinată lui Dumnezeu și oamenilor

Părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a născut la 25 iulie 1966, în Hlăpești, primul copil al părinților Valeriu și Eleonora. A urmat școala în satul natal și apoi Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.

A primit harul preoției la 2 septembrie 1987, prin mâinile Înaltpreasfințitului Pimen, și a fost trimis să slujească la Parohia „Sfântul Apostol Anania” din Itrinești. Acolo, tânărul preot și-a dovedit râvna, atât ca păstor de suflete, cât și ca bun gospodar, renovând biserici și zidind comuniune în jurul altarului.

În 1993 a fost transferat la Bicazu Ardelean, iar câțiva ani mai târziu s-a întors în satul natal, la Parohia Talpa – Hlăpești, unde și-a petrecut restul vieții în slujirea Domnului și a oamenilor. Între timp, și-a desăvârșit studiile universitare și, mai presus de toate, a crescut trei fii care i-au urmat chemarea: Gheorghiță-Ionuț, Vlăduț-Mihail și Dragoș-Gabriel, toți preoți ai Bisericii lui Hristos.

Deși mulți ani boala l-a încercat, părintele Valeriu nu s-a plâns. A purtat crucea suferinței cu răbdare și a continuat să slujească Sfânta Liturghie alături de fiul său Dragoș, până când Domnul l-a chemat la odihna veșnică.

„I-a fost milă de oameni”

Imaginea părintelui Secară rămâne una luminoasă: un om simplu, dar puternic prin dragostea sa pentru aproapele. „I-a fost milă de oameni” – așa spun toți cei care l-au cunoscut. Și această compasiune l-a făcut să fie pentru mulți un semn al milei lui Dumnezeu.

Astăzi, amintirea lui se împletește cu rugăciunea și cu lacrimile celor care l-au iubit. În Hlăpești, clopotul bisericii a bătut a jale, dar în inimile oamenilor, părintele Valeriu rămâne viu, asemenea unui sfânt care și-a purtat nevoința printre noi.

 

Citeste mai mult

Cultura

Stagiile și rezidențele acordate de Memorialul Ipotești” în anul 2025

Publicat

Publicitate

Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, acordă, anual, stagii și rezidențe, menite să valorifice opera eminesciană, contextul social, istoric și literar al activității lui M. Eminescu, patrimoniul Memorialului Ipotești, literatura română, în general.

În anul 2025, Memorialul acordă stagii și rezidențe cu următoarea tematică:

– 1 stagiu de cercetare – generic: „Eminescu și timpul său”;

– 1 rezidență pentru scriitori – generic: „Povestea familiei Eminovici”;

– 1 rezidență pentru artiști – teme sugerate: instalație „Ești Ipotești”; concept pentru amenajarea insulei de pe Lacul cu nuferi; concept de amenajare a poieniței din pădure; concept de amenajare a intrării pe aleea de la lac; concepte pentru spațiile interioare sau exterioare ale Memorialului; concepte pentru afișaje; ilustrații la textele eminesciene.

 

Publicitate

Stagiile și rezidențele se acordă, în bază de concurs de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 săptămâni pe parcursul anului, rezidenților români şi străini, indiferent dacă locuiesc în țară sau în străinătate.

Stagiile și rezidențele presupun acordarea unei sume de 6000 de lei (brut) în vederea acoperirii cheltuielilor aferente, care va fi virată în contul beneficiarului în două tranșe: la sosirea la locul rezidenței – I tranșă (50%); la încheiere stagiului/rezidenței și depunerea lucrării – II tranșă (50%).

Solicitările de participare la concursul de stagii și rezidențe se depun sau se trimit prin poștă la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, str. Mihai Eminescu nr. 19, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, cod 717253, sau prin e-mail (format PDF) la adresa: bursecercetareipotesti@gmail.com.

Dosarul de solicitare a rezidențelor/stagiilor va conţine:

– scrisoare de intenție (maximum 750 de cuvinte) cu o descriere a proiectului propus;

– CV-ul solicitantului;

– alte informaţii relevante.

 

Calendarul concursului:

 

 

16.09.2025:

Lansarea apelului de concurs pentru stagii și rezidențe

16.09 – 26.09.2025:

Depunerea dosarelor

27.09 – 28.09.2025:

Jurizarea și selectarea

28.09.2025:

Anunțarea rezultatelor jurizării

29.09.2025:

Depunerea contestărilor

30.09.2025:

Soluționarea contestărilor și anunțarea rezultatelor finale

 

 

 

Regulamentul concursului: www.eminescuipotesti.ro

Citeste mai mult

Cultura

Tabără de scriere creativă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

O nouă ediție a Taberei de scriere creativă – poezie va avea loc la Ipotești în perioada 22-28 septembrie 2025.

Tabăra, aflată la a V-a ediție, este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, la inițiativa criticului Al. Cistelecan, membru al juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Propunerea a fost făcută pe 15 ianuarie 2021, la gala de decernare a Premiului. În vara aceluiași an, Memorialul Ipotești, cu susținerea CJ Botoșani, a organizat prima Tabără de scriere creativă. Începând cu ediția din 2023, tabăra se desfășoară în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București.

Programul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, ediția a V-a, cuprinde ateliere de scriere, lecturi, discuții zilnice, vizite de documentare, la care vor participa tineri scriitori din Brașov, București, Iași, Oradea, coordonați de scriitorii Simona Popescu, Vasile Leac și Ștefan Manasia.

La unele dintre ateliere, se vor propune exerciții de scriere după tablouri din fondurile Memorialului Ipotești, semnate de: Ștefan Luchian, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Mișu Teișanu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Iosif Steurer, George Barbieri, Traian Bilțiu Dăncuș, Gheorghe Teodorescu Romanați, Damian Zoe Cuclin, Marcel Olinescu, Ion Theodorescu Sion, Eugen Voinescu, Gheorghe Popovici. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, vor avea loc lecturi din poemele scrise la Tabăra de scriere creativă de la Ipotești și vernisarea unei expoziții cu tablourile după care au fost scrise poezii.

În cadrul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, scriitorii începători vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu un set de instrumente teoretice și să-și dezvolte abilitățile practice de scriere a unui text artistic.

Sunt invitați să participe la ateliere poeții tineri din Botoșani și toți cei interesați de poezie.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

În atenția angajatorilor: Termenul de înscriere în platforma digitală REGES-ONLINE a fost prelungit

Publicat

Publicitate

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de migrare, vă facem cunoscut faptul că termenul de înscriere în Reges-Online s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2025,.

Drept urmare, s-a dispus prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) și (2) din HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor – REGES-ONLINE, respectiv:

-termenul în care angajatorii trebuie să se înregistreze în platforma REGES-ONLINE;

-termenul în care angajatorii trebuie să completeze și să transmită toate elementele contractelor individuale de muncă active, care nu se regăsesc deja în sistemul informatic prevăzut de HG nr. 905/2017.

Trecerea la REGES-ONLINE nu presupune migrarea, de către angajator, a bazelor de date existente, aceasta fiind deja realizată în sistem. Angajatorii trebuie doar să își creeze cont în platformă, proces simplificat și rapid, care asigură accesul direct la toate funcționalitățile necesare.

Cu privire la acceptarea documentelor încărcate în platforma REGES ONLINE pentru obținerea accesului în Registru, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani fac precizarea că semnătura digitală a reprezentantului legal sau a împuternicitului acestuia trebuie să fie aplicată pentru certificarea conformității cu originalul pe fiecare document pdf, ca întreg, nefiind necesară semnarea fiecărei pagini a acestuia.

Publicitate

Inspectorul șef ITM Botoșani, Daniela-Petronela Lozneanu, și Inspectorul șef adjunct relații de muncă – Alina Pahone, roagă angajatorii să se înregistreze fără întârziere în REGES-ONLINE, pentru a evita aglomerarea la finalul perioadei de tranziție și pentru a beneficia în cel mai scurt timp de avantajele digitalizării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending