Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a semnat în cadrul ședinței de plen de luni, 30 septembrie, contractul de finanțare din fonduri europene a lucrărilor de modernizare a Drumului Vămii.

„În finalul ședinței de astăzi, stimați colegi, vreau să vă dau o veste foarte bună. Am început mandatul cu Drumul Strategic și îl încheiem cu Drumul Vămii. Am fost primii din regiunea Moldovei care am finalizat lucrările la Drumul Strategic și astăzi suntem primii care semnăm contractul de finanțare din Programul Regional Nord-Est 2021-2027 pentru realizarea Drumului Vămii și care am demarat licitația de execuție a lucrărilor. Vorbim despre un proiect foarte important cu o valoare de 68 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro reprezintă finanțarea europeană, iar 8 milioane de euro este cofinanțarea pe care va trebui să o asigure Consiliul Județean”, a declarat Doina Federovici în finalul ședinței Consiliului Județean.

Drumul Vămii leagă localitățile Hănești, Vlăsinești, Săveni, Drăgușeni, Coțușca, Rădăuți-Prut și are o lungime de 49 de kilometri. În valoarea de 68 de milioane de euro a proiectului sunt incluse atât lucrările de construcție, cât și serviciile de supervizare și dirigintare, TVA-ul, taxele  și rezerva de implementare.

„Ceea ce a fost dificil am făcut noi și trebuie să fim mândri de acest lucru. Dragi colegi, vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care ne-ați acordat-o prin votul pe care l-ați dat pentru aprobarea acestui proiect. Vreau să mulțumesc echipei de conducere și celei tehnice de la ADR Nord-Est, domnilor primari, vicepreședintelui Dorin Birta, care are în responsabilitate Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, administratorului public Cristian Nistor, care se ocupă de proiectele cu fonduri europene, directorului de Cabinet, Marius Ilincaru, echipei de proiect din cadrul Consiliului Județean, Direcției de Promovare-Dezvoltare, Direcției Investiții și Achiziții Publice, Direcției Buget-Finanțe și tuturor colegilor din Consiliul Județean care au contribuit la acest proiect. Ceea ce a fost greu am rezolvat, am atras finanțarea, am realizat SF-ul și Proiectul Tehnic, am început procedura de achiziție publică a lucrărilor de modernizare. Noii administrații județene îi rămâne doar să ducă la bun sfârșit investiția”, a mai spus Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

În cadrul licitației pentru realizarea lucrărilor s-au depus 17 oferte pentru cele trei loturi ale Drumului Vămii. Pentru loturile 1 și 3 s-au depus câte șase oferte, iar pentru lotul 2 s-au depus cinci oferte.

Începând cu data de 1 octombrie va fi operațional,și la nivelul județului Botoșani, Sistemul informatic de monitorizare electronică a persoanelor care fac obiectul aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție.

Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport cu anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate și, în același timp, este o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea tuturor tipurilor de violență, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.

Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție, ordinului european de protecție, controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune, executării măsurii arestului la domiciliu și supravegherii la distanță, este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.

Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte.

Alerta generată se transmite, în mod automat, dispeceratului de urgenţă operat de către poliţie, constituit în cadrul SNUAU, împreună cu datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată sau de persoana protejată care deține dispozitivul.

Organele de ordine publică sesizate au obligaţia de a verifica, de îndată şi potrivit ordinii de priorităţi, respectarea măsurii de supraveghere, intervenția fiind realizat după principiul „cel mai apropiat organ intervine”.

În situaţia generării unei alerte, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată, să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu, să contacteze telefonic organul de supraveghere şi să urmeze instrucţiunile acestuia.

Publicitate

Spre exemplu, în situaţia generării unei alerte de părăsire a imobilului, persoana supravegheată este obligată, de îndată, să rămână sau să revină în imobil, să contacteze telefonic organul de supraveghere şi să urmeze instrucţiunile acestuia.

În scopul verificării respectării măsurii arestului la domiciliu, organele de ordine publică şi organul de supraveghere au dreptul să pătrundă în imobilul unde se execută măsura, fără acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc împreună cu aceasta.

Menționăm faptul că, distrugerea dispozitivelor electronice de supraveghere folosite pentru monitorizarea electronică, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, conform art. 253, alin 2^1, din Codul Penal.

În plus, se consideră evadare încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.

De asemenea, organul judiciar care a dispus măsura controlului judiciar poate impune inculpatului ca să respecte una sau mai multe obligaţii, printre care și aceea de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere.

Potrivit reglementărilor, românii care dețin locuințe cu o valoare mai mare de 500.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 0,3% din suma care depășește acest prag. Ultima zi pentru declararea şi plata impozitului pentru casele și mașinile scumpe expiră luni, 30 septembrie 2024. Este vorba despre termenul pentru declararea şi plata impozitului pentru casele scumpe, cu o valoare de peste 500.000 de euro. Declararea presupune completarea formularului 216 și trimiterea acestuia la ANAF, iar acest lucru trebuia făcut până la sfârșitul lunii septembrie pentru case și până în decembrie pentru mașini, scrie alba24.ro.

Această obligație fiscală a apărut ca urmare a legii adoptate anul trecut, prin care românii care dețin mașini și proprietăți imobiliare de lux sunt obligați să achite o „taxă de lux”.

Proprietarii trebuie să plătească 0,3% din diferenţa dintre valoarea de piaţă a imobilului şi plafonul neimpozabil, scrie RADOR.

Potrivit reglementărilor, românii care dețin locuințe cu o valoare mai mare de 500.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 0,3% din suma care depășește acest prag.

Același impozit se aplică și pentru cei care dețin autoturisme cu o valoare de peste 75.000 de euro.

Ca exemplu practic, dacă persoana deține o mașină care valorează 100.000 euro, atunci va plăti impozit doar 75 euro (adică 0,3% din 25.000 euro, sumă ce reprezintă diferența dintre valoarea autovehiculului și plafonul neimpozabil).

În privinţa impozitului pentru maşinile scumpe de peste 75.000 euro, sumele pot fi achitate până pe 31 decembrie.