Connect with us

Actualitate

Botoșăneanca Loredana Toma: Dacă nu voi avea nicio ratare, o să mă întorc cu un suvenir de la Paris şi nu va fi un magnet de frigider

Publicat

Publicitate

Botoșăneanca Loredana Toma, halterofila care concurează la categoria 71 kg a declarat, pentru AGERPRES, că îşi propune să nu aibă nicio ratare la Jocurile Olimpice, pentru că în acest fel se va întoarce de la Paris cu un suvenir important, care în mod sigur nu va fi un magnet de frigider.

„Obiectivul meu este să am o prestaţie fără greşeală pe platforma de la Paris. Adică să nu am nicio ratare. Iar dacă nu voi avea nicio ratare, probabil o să mă întorc şi cu un suvenir important de la Paris, şi nu mă refer la magnet de frigider. Toţi ne gândim la o medalie, normal. Pentru că nu ar fi exclus deloc ca noi, la haltere, să ne întoarcem cu două medalii. Şi chiar sper asta. Dar aici contează foarte mult ce zi ai atunci, în ce formă eşti. Sigur că încă nu am uitat că nu am putut participa la Tokyo, însă este evident că acum sunt mult mai puternică din punct de vedere mental”, a spus cea mai titrată halterofilă a României.

„Rezultatele adversarelor din proba mea din ultimele luni le cunosc. Însă ce s-a întâmplat în pregătirea lor, nu ştiu. Pentru că fiecare îşi face strategia lui, nimeni nu se laudă cu ce făcut în pregătirea de dinaintea unei asemenea competiţii. În haltere se practică acest lucru, fiecare se antrenează oarecum în secret înainte de competiţiile majore. Dar eu încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut, să îmi fac treaba cât de bine pot, asta contează cel mai mult. La Paris contracandidatele mele vor fi sportivele din Statele Unite, Ecuador, Egipt, Franţa, Taiwan… China nu. Asta pentru că cei din China au campioni mondiali aproape în fiecare categorie, nu au selectat sportiv şi la categoria mea. Iar la Paris nu au voie să selecteze mai mult de 3… iar la ultima competiţie de calificare, sportiva din China de la 71 de kilograme nu a fost într-o formă prea bună. Probabil de asta au şi decis să nu o aleagă pe ea pentru Paris”, a adăugat Loredana Toma.

Ea a explicat că problemele medicale de anul trecut au fost cauzate de uzură după 18 ani de haltere.

„Am avut de tras din punct de vedere medical în ultima perioadă. Acum, ce pot să spun, sunt ca la 30 de ani după 18 ani de haltere. Adică uzura îşi spune cuvântul. Problemele mele au fost la bazin. Dar nu pot să mă plâng, pentru că sunt funcţională. Ţinând cont de anii de haltere pe care îi am în spate sunt destul de bine medical acum”, a menţionat ea.

Toma consideră că aceasta ar putea fi ultima ediţie a Jocurilor Olimpice a carierei sale: „Ţinând cont de vârstă, cred că Parisul este ultima ediţie a Jocurilor Olimpice pentru mine. Dar nu e o presiune pentru mine acest lucru… pentru că dacă nu se va întâmpla la Paris ceea ce vreau, probabil că voi merge şi la Los Angeles (n.r. – râde copios). Deci încerc să nu pun presiune”.

Publicitate

În ceea ce priveşte condiţiile de pregătire pentru Jocurile Olimpice, Loredana Toma a ţinut să sublinieze că nu i-a lipsit nimic.

„Eu nu am simţit o presiune din punct de vedere al calificării mele la Paris. Am avut o competiţie foarte bună în 2022, mă refer la Campionatele Mondiale, iar rezultatul de acolo, aurul, mi-a asigurat locul. Aşa că nu am simţit presiune pentru calificare. Sigur că mi-aş fi dorit şi se putea să avem un lot mai mare la haltere pentru Paris. Ideal ar fi fost să fim trei cu trei (n.r. – feminin şi masculin), dar la masculin nu stăm prea bine în ultima perioadă. Însă cred şi sper să îşi revină şi băieţii cât mai curând posibil. Din punct de vedere al condiţiilor de pregătire, nu am cum să mă plâng. Am avut de toate, lucru cu care noi în trecut nu am fost obişnuiţi, cel puţin eu. Şi aici mă refer la aparatură de fizio, la oameni noi în staff, adică kinetoterapeut, psiholog şi aşa mai departe. Eu nu am avut aşa ceva până anul ăsta. Probabil că şi situaţia sănătăţii mele ar fi fost acum alta dacă aş fi avut aceste lucruri să spunem de acum cinci ani. Dar e bine şi mai târziu decât niciodată”, a explicat ea.

Dubla campioană mondială la haltere este de părere că delegaţia României se va întoarce de la Paris cu mai multe medalii decât la Tokyo.

„Cred că de data asta vor fi mai mult de patru medalii. Îi urmăresc pe colegii mei de la canotaj, pentru că ne antrenăm împreună la Snagov, şi îi văd foarte determinaţi şi hotărâţi. Deci ei pot face o surpriză… şi surpriza lor implică un număr important de medalii, pentru că de la Tokyo s-au întors cu trei. Iar eu mai văd medalii româneşti, în afară de canotaj şi haltere, la înot, canoe şi lupte. Dar sigur vor fi şi surprize plăcute”, a precizat Loredana Toma.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, a declarat, pentru AGERPRES, că obiectivul organizaţiei pe care o conduce nu s-a schimbat de la începutul campaniei de calificare olimpică.

„Obiectivul Federaţiei Române de Haltere rămâne acelaşi pe care l-am anunţat la începutul campaniei de calificare olimpică, respectiv câştigarea unei medalii la Paris. În momentul de faţă, locurile celor două reprezentante ale României, Mihaela Cambei şi Loredana Toma, în clasamentele celor mai bune sportive din lume la 49 şi 71 de kilograme ne dau încredere şi speranţă în realizarea acestui obiectiv. Evident, competiţiile la ambele probe vor fi extrem de grele. Sunt rezultate înregistrate în competiţiile de calificare pe care le-am analizat şi putem spune că sunt sportive extrem de valoroase la aceste categorii, în special din Asia şi America. Acestea din urmă vor fi adversare directe pentru Cambei, însă şi pentru Loredana Toma. Nu e exclus ca România să câştige două medalii la Paris, însă cu toate acestea trebuie să fim precauţi. În momentul de faţă federaţia îşi asumă câştigarea unei medalii la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Însă, evident, o clasare extraordinar de bună în ambele probe ne-ar bucura enorm”, a spus el.

Pădure este încrezător că sportivii români vor urca de mai multe ori pe podium la Paris decât au făcut-o la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice.

„Echipa olimpică a României are un potenţial extraordinar. Trebuie să ţinem cont că avem sportivi calificaţi la Paris din poziţii fruntaşe în clasamentele mondiale, avem sportivi care au obţinut titluri mondiale la diferite discipline. Ei au arătat siguranţă şi o bună pregătire, iar faptul că au excelat deja la competiţiile mondiale ne oferă încredere că se pot câştiga la Paris mai multe medalii faţă de Tokyo. Sunt mulţi sportivi la canotaj care au tot confirmat de-a lungul ultimilor ani, aşa cum sunt şi cei de la kaiac-canoe, de la nataţie, de la lupte… iar acest lucru te face să fii încrezător că numărul de medalii olimpice va fi unul mai mare decât la ediţia anterioară. Iar noi le suntem aproape tuturor sportivilor români şi le urăm succes”, a precizat Alexandru Pădure.

România va fi reprezentată în concursul de haltere de la Jocurile Olimpice de la Paris de două sportive, Loredana Toma (29 de ani) şi Mihaela Cambei (21 de ani). Loredana Toma s-a calificat la Jocurile Olimpice Paris 2024 după ce s-a clasat pe locul 4 în ierarhia mondială feminină de haltere, în limitele categoriei 71 kg. De asemenea, Mihaela Cambei a obţinut calificarea în limitele categoriei 49 kg graţie locului 5 în clasamentul mondial.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, România nu a putut participa în concursul de haltere, fiind la acel moment sub sancţiunea Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF) care îi impusese o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping începând cu anul 2012.

România va fi reprezentată de 107 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris, la 18 discipline.

La ediţia Tokyo 2020, România a obţinut patru medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi trei medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lucrări de pietruire realizate în funcție de condițiile meteorologice, la Vorona

Publicat

Publicitate

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor, administrația locală din Comuna Vorona a demarat în aceste zile lucrări de întreținere și pietruire a drumurilor sătești, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trafic și de a asigura accesul în siguranță către gospodării.

Reprezentanții Primăriei precizează că intervențiile sunt realizate etapizat, în funcție de priorități și de condițiile meteorologice, astfel încât lucrările să fie eficiente și durabile.

Condițiile meteo, factor decisiv în execuția lucrărilor

Autoritățile locale atrag atenția asupra unor aspecte tehnice importante privind pietruirea drumurilor în perioadele ploioase sau cu umiditate ridicată:

  • Sol instabil în condiții de ploaie: atunci când pietrișul este așternut pe un teren îmbibat cu apă, stratul de bază devine moale, iar materialul se poate afunda în noroi, fără a forma o fundație solidă și rezistentă.

  • Probleme de drenaj: aplicarea pietrișului pe teren umed poate afecta scurgerea naturală a apei, favorizând apariția denivelărilor și a gropilor într-un timp scurt.

  • Intervenții în condiții optime: lucrările pot fi realizate și în condiții de umiditate redusă sau ploi ușoare, însă doar acolo unde există deja un strat de fundație stabil, bine compactat anterior.

    Publicitate

Potrivit administrației locale, scopul este ca fiecare intervenție să aibă un rezultat durabil, evitând risipa de materiale și costuri suplimentare pentru reparații ulterioare.

Apel la înțelegere din partea cetățenilor

Primăria face apel la răbdare și înțelegere din partea locuitorilor, subliniind că echipele vor interveni ori de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor.

„Ne dorim să oferim condiții cât mai bune de circulație pentru toți cetățenii comunei. Intervențiile vor continua pe măsură ce vremea va permite desfășurarea lucrărilor în condiții optime”, au transmis reprezentanții administrației locale.

Citeste mai mult

Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending