Connect with us

Actualitate

Botoșăneanca Loredana Toma: Dacă nu voi avea nicio ratare, o să mă întorc cu un suvenir de la Paris şi nu va fi un magnet de frigider

Publicat

Publicitate

Botoșăneanca Loredana Toma, halterofila care concurează la categoria 71 kg a declarat, pentru AGERPRES, că îşi propune să nu aibă nicio ratare la Jocurile Olimpice, pentru că în acest fel se va întoarce de la Paris cu un suvenir important, care în mod sigur nu va fi un magnet de frigider.

„Obiectivul meu este să am o prestaţie fără greşeală pe platforma de la Paris. Adică să nu am nicio ratare. Iar dacă nu voi avea nicio ratare, probabil o să mă întorc şi cu un suvenir important de la Paris, şi nu mă refer la magnet de frigider. Toţi ne gândim la o medalie, normal. Pentru că nu ar fi exclus deloc ca noi, la haltere, să ne întoarcem cu două medalii. Şi chiar sper asta. Dar aici contează foarte mult ce zi ai atunci, în ce formă eşti. Sigur că încă nu am uitat că nu am putut participa la Tokyo, însă este evident că acum sunt mult mai puternică din punct de vedere mental”, a spus cea mai titrată halterofilă a României.

„Rezultatele adversarelor din proba mea din ultimele luni le cunosc. Însă ce s-a întâmplat în pregătirea lor, nu ştiu. Pentru că fiecare îşi face strategia lui, nimeni nu se laudă cu ce făcut în pregătirea de dinaintea unei asemenea competiţii. În haltere se practică acest lucru, fiecare se antrenează oarecum în secret înainte de competiţiile majore. Dar eu încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut, să îmi fac treaba cât de bine pot, asta contează cel mai mult. La Paris contracandidatele mele vor fi sportivele din Statele Unite, Ecuador, Egipt, Franţa, Taiwan… China nu. Asta pentru că cei din China au campioni mondiali aproape în fiecare categorie, nu au selectat sportiv şi la categoria mea. Iar la Paris nu au voie să selecteze mai mult de 3… iar la ultima competiţie de calificare, sportiva din China de la 71 de kilograme nu a fost într-o formă prea bună. Probabil de asta au şi decis să nu o aleagă pe ea pentru Paris”, a adăugat Loredana Toma.

Ea a explicat că problemele medicale de anul trecut au fost cauzate de uzură după 18 ani de haltere.

„Am avut de tras din punct de vedere medical în ultima perioadă. Acum, ce pot să spun, sunt ca la 30 de ani după 18 ani de haltere. Adică uzura îşi spune cuvântul. Problemele mele au fost la bazin. Dar nu pot să mă plâng, pentru că sunt funcţională. Ţinând cont de anii de haltere pe care îi am în spate sunt destul de bine medical acum”, a menţionat ea.

Toma consideră că aceasta ar putea fi ultima ediţie a Jocurilor Olimpice a carierei sale: „Ţinând cont de vârstă, cred că Parisul este ultima ediţie a Jocurilor Olimpice pentru mine. Dar nu e o presiune pentru mine acest lucru… pentru că dacă nu se va întâmpla la Paris ceea ce vreau, probabil că voi merge şi la Los Angeles (n.r. – râde copios). Deci încerc să nu pun presiune”.

Publicitate

În ceea ce priveşte condiţiile de pregătire pentru Jocurile Olimpice, Loredana Toma a ţinut să sublinieze că nu i-a lipsit nimic.

„Eu nu am simţit o presiune din punct de vedere al calificării mele la Paris. Am avut o competiţie foarte bună în 2022, mă refer la Campionatele Mondiale, iar rezultatul de acolo, aurul, mi-a asigurat locul. Aşa că nu am simţit presiune pentru calificare. Sigur că mi-aş fi dorit şi se putea să avem un lot mai mare la haltere pentru Paris. Ideal ar fi fost să fim trei cu trei (n.r. – feminin şi masculin), dar la masculin nu stăm prea bine în ultima perioadă. Însă cred şi sper să îşi revină şi băieţii cât mai curând posibil. Din punct de vedere al condiţiilor de pregătire, nu am cum să mă plâng. Am avut de toate, lucru cu care noi în trecut nu am fost obişnuiţi, cel puţin eu. Şi aici mă refer la aparatură de fizio, la oameni noi în staff, adică kinetoterapeut, psiholog şi aşa mai departe. Eu nu am avut aşa ceva până anul ăsta. Probabil că şi situaţia sănătăţii mele ar fi fost acum alta dacă aş fi avut aceste lucruri să spunem de acum cinci ani. Dar e bine şi mai târziu decât niciodată”, a explicat ea.

Dubla campioană mondială la haltere este de părere că delegaţia României se va întoarce de la Paris cu mai multe medalii decât la Tokyo.

„Cred că de data asta vor fi mai mult de patru medalii. Îi urmăresc pe colegii mei de la canotaj, pentru că ne antrenăm împreună la Snagov, şi îi văd foarte determinaţi şi hotărâţi. Deci ei pot face o surpriză… şi surpriza lor implică un număr important de medalii, pentru că de la Tokyo s-au întors cu trei. Iar eu mai văd medalii româneşti, în afară de canotaj şi haltere, la înot, canoe şi lupte. Dar sigur vor fi şi surprize plăcute”, a precizat Loredana Toma.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, a declarat, pentru AGERPRES, că obiectivul organizaţiei pe care o conduce nu s-a schimbat de la începutul campaniei de calificare olimpică.

„Obiectivul Federaţiei Române de Haltere rămâne acelaşi pe care l-am anunţat la începutul campaniei de calificare olimpică, respectiv câştigarea unei medalii la Paris. În momentul de faţă, locurile celor două reprezentante ale României, Mihaela Cambei şi Loredana Toma, în clasamentele celor mai bune sportive din lume la 49 şi 71 de kilograme ne dau încredere şi speranţă în realizarea acestui obiectiv. Evident, competiţiile la ambele probe vor fi extrem de grele. Sunt rezultate înregistrate în competiţiile de calificare pe care le-am analizat şi putem spune că sunt sportive extrem de valoroase la aceste categorii, în special din Asia şi America. Acestea din urmă vor fi adversare directe pentru Cambei, însă şi pentru Loredana Toma. Nu e exclus ca România să câştige două medalii la Paris, însă cu toate acestea trebuie să fim precauţi. În momentul de faţă federaţia îşi asumă câştigarea unei medalii la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Însă, evident, o clasare extraordinar de bună în ambele probe ne-ar bucura enorm”, a spus el.

Pădure este încrezător că sportivii români vor urca de mai multe ori pe podium la Paris decât au făcut-o la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice.

„Echipa olimpică a României are un potenţial extraordinar. Trebuie să ţinem cont că avem sportivi calificaţi la Paris din poziţii fruntaşe în clasamentele mondiale, avem sportivi care au obţinut titluri mondiale la diferite discipline. Ei au arătat siguranţă şi o bună pregătire, iar faptul că au excelat deja la competiţiile mondiale ne oferă încredere că se pot câştiga la Paris mai multe medalii faţă de Tokyo. Sunt mulţi sportivi la canotaj care au tot confirmat de-a lungul ultimilor ani, aşa cum sunt şi cei de la kaiac-canoe, de la nataţie, de la lupte… iar acest lucru te face să fii încrezător că numărul de medalii olimpice va fi unul mai mare decât la ediţia anterioară. Iar noi le suntem aproape tuturor sportivilor români şi le urăm succes”, a precizat Alexandru Pădure.

România va fi reprezentată în concursul de haltere de la Jocurile Olimpice de la Paris de două sportive, Loredana Toma (29 de ani) şi Mihaela Cambei (21 de ani). Loredana Toma s-a calificat la Jocurile Olimpice Paris 2024 după ce s-a clasat pe locul 4 în ierarhia mondială feminină de haltere, în limitele categoriei 71 kg. De asemenea, Mihaela Cambei a obţinut calificarea în limitele categoriei 49 kg graţie locului 5 în clasamentul mondial.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, România nu a putut participa în concursul de haltere, fiind la acel moment sub sancţiunea Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF) care îi impusese o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping începând cu anul 2012.

România va fi reprezentată de 107 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris, la 18 discipline.

La ediţia Tokyo 2020, România a obţinut patru medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi trei medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO Botoșani: Sindicatul Europol acuză condițiile insalubre din sediul Poliției Rutiere. IPJ caută alt imobil

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a anunțat, vineri, că se află în căutarea unui nou sediu pentru Serviciul Poliției Rutiere, după ce Sindicatul Europol a publicat imagini cu spațiile insalubre în care funcționează acest serviciu.


”Avem pretenții de poliție europeană, dar strângem apa cu fărașul la fiecare ploaie. Polițiștii rutieri din Botoșani, la fiecare ploaie, trăiesc cu teama că le poate cădea tavanul sau tencuiala infiltrată peste ei, dar mai ales cu frica de a nu fi electrocutați de curentul care se scurge din prize odată cu apa ce se prelinge pe podea. În ceea ce privește relația cu cetățenii, polițiștii sunt nevoiți să îi invite în oraș pentru a le lua declarații sau ajung să redacteze documentele în parcare, pe capota autospecialei de poliție, doar pentru a evita intrarea în sediul lor, îmbibat de apă în toți pereții, din cauza intemperiilor”, a scris, pe contul său de Facebook, Sindicatul Europol.

Oficialii IPJ au reacționat imediat susținând că vor încerca atât reabilitarea imobilului achiziționat în urmă cu 20 de ani, cât și relocarea Serviciului Rutier.

”Având în vedere imaginile apărute în spațiul public privind un imobil aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, vă comunicăm faptul că imobilul în cauză a fost achiziționat de Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în anul 2006, aflându-se încă de la acel moment într-o stare tehnică precară. De-a lungul timpului, în funcție de fondurile alocate au fost efectuate lucrări de reparații, igienizare și alte amenajări necesare desfășurării activităților specifice. În momentul în care condițiile meteorologice vor permite, se va proceda la realizarea imediată a unor lucrări de reparații sau intervenții de amploare, fiind efectuate în paralel demersuri pentru identificarea unui alt imobil care să permită relocarea structurilor ce își desfășoară activitatea în clădirea respectivă”, au transmis oficialii IPJ. AGERPRES

* Sursa foto: Captură Sindicatul Europol / Facebook.com

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Februarie la extreme în România: De la viscole și troiene de 5 metri, la temperaturi de primăvară. Explicațiile ANM

Publicat

Publicitate

Extremele lunii februarie. De-a lungul timpului, ultima lună de iarnă ne-a adus de multe ori intervale cu vreme extremă, fie că vorbim de viscole, ninsori abundente și temperaturi deosebit de coborâte, dar în contrast și perioade cu vreme deosebit de caldă.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, pe pagina de Facebook, o retrospectivă a extremelor înregistrate de-a lungul timpului în luna februarie.

Extremele lunii februarie, înregistrate în România

Potrivit ANM, în 2025 s-a remarcat episodul de ninsori prelungite din partea de sud a țării. Astfel, în intervalul 16-19 februarie s-a depus un strat maxim de zăpadă de până la 48 de cm în Muntenia, la stația meteorologică București – Filaret.

Pe de altă parte, în anul precedent 2024, nu a fost înregistrată nici o zi cu strat de zăpadă, în zonele joase de relief. Mai mult, luna februarie a încheiat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună cu o medie a temperaturii aerului la nivelul țării de +6,0 grade (comparativ cu media multianuală a perioadei de referință 1991-2020, de -0,3 grade).

În februarie 2021, în 24 de ore, a avut loc o răcire deosebit de accentuată a vremii, astfel temperaturile au scăzut în medie cu 15 … 20 de grade. De exemplu, la stațiile meteorologice Cernavodă și Călărași, în ziua de 11 februarie, maximele au fost de 20 de grade, iar în data de 12 februarie, de doar minus 2 grade Celsius.

Cel mai puternic viscol din luna februarie, în anul 2020 – 216 km/h, la Sinaia

Anul 2020 a adus două episoade de viscol puternic în zona montană înaltă și în sud-est.

În intervalul 5 – 6 februarie, la stația meteo Sinaia – cota 1400 m, rafala maximă a vântului a atins 216 km/h, iar în estul și nord-estul Munteniei au fost vitezele ale vântului în jurul a 100 km/h.

Publicitate

De asemenea în intervalul 23-24 februarie, la stația meteo Rețițiș – Călimani, rafale au atins 166 km/h.

Cea mai ridicată temperatură din luna februarie, în anul 2016 – 26 de grade Celsius

În schimb, în anul 2016, pe data 16 februarie, România s-a confruntat cu un episod veritabil de mijloc de primăvară.

Atunci, în sud-estul României s-au înregistrat temperaturi maxime de peste 20 de grade Celsius, culminând cu valoare de 26,0 grade la stația meteo Pătârlagele, ceea ce a însemnat egalarea vechiului record absolut din data de 27 februarie 1995, de la Medgidia.

Cea mai grea lună februarie, în anul 1954 – troiene de până la 5 metri

Un februarie cu vreme extremă de iarnă a fost anul 2012, când succesiv am avut perioade cu viscol, urmate de cele cu ger (cea mai scăzută temperatură minimă, de -32,5 grade, s-a înregistrat chiar la începutul lunii la stația meteo Întorsura Buzăului), motiv pentru care luna a încheiat pe locul II ca fiind cea mai rece din șirul de observații cu o medie națională a temperaturii aerului de -6,7 grade (față de media multianuală 1991-2020, de -0,3 grade).

De asemenea în perioada 4 – 6 februarie 2012 s-a remarcat și un episod cu depuneri de polei semnificative, de până la 1 … 2 cm, în sudul țării.

Însă în istorie, cea mai grea lună februarie a rămas cea din anul 1954, când conform relatărilor și a măsurătorilor de la acea vremea, viscolul a lovit în patru reprize.

În Bărăgan vântul a atins viteze și de peste 120 km/h, iar în 24 de ore (între 3 și 4 februarie) a fost consemnat un strat maxim de zăpadă record, de 173 cm, la Călărași, însă troienele au ajuns în unele zone din sud-estul țării și la 3 … 5 metri.

Extremele lunii februarie. Recordurile climatologice pentru România

  • Maxima absolută: 26,0 grade Celsius la Medgidia în 27 februarie 1995 și la Pătârlagele în 16 februrie 2016 (cu 25,7 grade Celsius la București – Filaret)
  • Minima absolută: – 38,0 grade Celsius la Vârfu Omu în 10 februarie 1929, iar pentru zonele joase de relief, – 35,8 grade Celsius la Întorsura Buzăului în 8 februarie 2005
  • Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații: 407,9 mm la Stâna de Vale în 1946
  • Cea mai secetoasă: februarie 1976 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 9,7 l/mp.
  • Cea mai ploioasă: februarie 1969 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 74,7 l/mp
  • Cea mai caldă: februarie 2024 – cu o medie națională a temperaturii aerului de + 6.0 grade Celsius
  • Cea mai rece: februarie 1985 – cu o medie națională a temperaturii aerului de – 8.4 grade Celsius

Citeste mai mult

Educație

Înscrieri clasa pregătitoare 2026: Calendarul propus de Ministerul Educației. Perioada de completare a cererilor-tip și condiții

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.

Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.

Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026

Publicitate

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.

CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect

Pregătirea înscrierii în învățământul primar

12 martie 2026:

Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.

Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.

13 martie 2026:

Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:

  • nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate

Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE

Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.

Anunțarea criteriilor de departajare

16 martie 2026:

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi

Evaluarea dezvoltării copiilor

16 martie – 30 martie 2026:

Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar

Pentru copiii care au frecventat grădinița:

  • înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:

  • înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
  • planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
  • desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
  • soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.

31 martie 2026

Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.

Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar

31 martie – 6 mai 2026

Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;

Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.

Notă:

Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.

Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.

Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.

Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026

Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.

13 mai – 20 mai 2026:

Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.

Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.

21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.

21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.

A doua etapă de înscriere în învățământul primar

22 mai 2026:

Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar

Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.

25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.

9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.

16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.

1 septembrie – 4 septembrie 2026:

Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.

Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.

Citeste mai mult

Economie

ANAF: Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice

Publicat

Publicitate

ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.

Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.

Declarația Unică (formularul 212)

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

  • persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
    • chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
    • transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
    • transferul aurului de investiții
    • activități agricole, piscicultură și silvicultură

Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate

  • persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Publicitate

Cine trebuie să depună Declarația Unică

Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Cum se depune Declarația Unică

Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro,  pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.

În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Decizia de impunere

În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili”  categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF

De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.

În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending