Connect with us

Actualitate

Botoșăneanca Loredana Toma: Dacă nu voi avea nicio ratare, o să mă întorc cu un suvenir de la Paris şi nu va fi un magnet de frigider

Publicat

Publicitate

Botoșăneanca Loredana Toma, halterofila care concurează la categoria 71 kg a declarat, pentru AGERPRES, că îşi propune să nu aibă nicio ratare la Jocurile Olimpice, pentru că în acest fel se va întoarce de la Paris cu un suvenir important, care în mod sigur nu va fi un magnet de frigider.

„Obiectivul meu este să am o prestaţie fără greşeală pe platforma de la Paris. Adică să nu am nicio ratare. Iar dacă nu voi avea nicio ratare, probabil o să mă întorc şi cu un suvenir important de la Paris, şi nu mă refer la magnet de frigider. Toţi ne gândim la o medalie, normal. Pentru că nu ar fi exclus deloc ca noi, la haltere, să ne întoarcem cu două medalii. Şi chiar sper asta. Dar aici contează foarte mult ce zi ai atunci, în ce formă eşti. Sigur că încă nu am uitat că nu am putut participa la Tokyo, însă este evident că acum sunt mult mai puternică din punct de vedere mental”, a spus cea mai titrată halterofilă a României.

„Rezultatele adversarelor din proba mea din ultimele luni le cunosc. Însă ce s-a întâmplat în pregătirea lor, nu ştiu. Pentru că fiecare îşi face strategia lui, nimeni nu se laudă cu ce făcut în pregătirea de dinaintea unei asemenea competiţii. În haltere se practică acest lucru, fiecare se antrenează oarecum în secret înainte de competiţiile majore. Dar eu încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut, să îmi fac treaba cât de bine pot, asta contează cel mai mult. La Paris contracandidatele mele vor fi sportivele din Statele Unite, Ecuador, Egipt, Franţa, Taiwan… China nu. Asta pentru că cei din China au campioni mondiali aproape în fiecare categorie, nu au selectat sportiv şi la categoria mea. Iar la Paris nu au voie să selecteze mai mult de 3… iar la ultima competiţie de calificare, sportiva din China de la 71 de kilograme nu a fost într-o formă prea bună. Probabil de asta au şi decis să nu o aleagă pe ea pentru Paris”, a adăugat Loredana Toma.

Ea a explicat că problemele medicale de anul trecut au fost cauzate de uzură după 18 ani de haltere.

„Am avut de tras din punct de vedere medical în ultima perioadă. Acum, ce pot să spun, sunt ca la 30 de ani după 18 ani de haltere. Adică uzura îşi spune cuvântul. Problemele mele au fost la bazin. Dar nu pot să mă plâng, pentru că sunt funcţională. Ţinând cont de anii de haltere pe care îi am în spate sunt destul de bine medical acum”, a menţionat ea.

Toma consideră că aceasta ar putea fi ultima ediţie a Jocurilor Olimpice a carierei sale: „Ţinând cont de vârstă, cred că Parisul este ultima ediţie a Jocurilor Olimpice pentru mine. Dar nu e o presiune pentru mine acest lucru… pentru că dacă nu se va întâmpla la Paris ceea ce vreau, probabil că voi merge şi la Los Angeles (n.r. – râde copios). Deci încerc să nu pun presiune”.

Publicitate

În ceea ce priveşte condiţiile de pregătire pentru Jocurile Olimpice, Loredana Toma a ţinut să sublinieze că nu i-a lipsit nimic.

„Eu nu am simţit o presiune din punct de vedere al calificării mele la Paris. Am avut o competiţie foarte bună în 2022, mă refer la Campionatele Mondiale, iar rezultatul de acolo, aurul, mi-a asigurat locul. Aşa că nu am simţit presiune pentru calificare. Sigur că mi-aş fi dorit şi se putea să avem un lot mai mare la haltere pentru Paris. Ideal ar fi fost să fim trei cu trei (n.r. – feminin şi masculin), dar la masculin nu stăm prea bine în ultima perioadă. Însă cred şi sper să îşi revină şi băieţii cât mai curând posibil. Din punct de vedere al condiţiilor de pregătire, nu am cum să mă plâng. Am avut de toate, lucru cu care noi în trecut nu am fost obişnuiţi, cel puţin eu. Şi aici mă refer la aparatură de fizio, la oameni noi în staff, adică kinetoterapeut, psiholog şi aşa mai departe. Eu nu am avut aşa ceva până anul ăsta. Probabil că şi situaţia sănătăţii mele ar fi fost acum alta dacă aş fi avut aceste lucruri să spunem de acum cinci ani. Dar e bine şi mai târziu decât niciodată”, a explicat ea.

Dubla campioană mondială la haltere este de părere că delegaţia României se va întoarce de la Paris cu mai multe medalii decât la Tokyo.

„Cred că de data asta vor fi mai mult de patru medalii. Îi urmăresc pe colegii mei de la canotaj, pentru că ne antrenăm împreună la Snagov, şi îi văd foarte determinaţi şi hotărâţi. Deci ei pot face o surpriză… şi surpriza lor implică un număr important de medalii, pentru că de la Tokyo s-au întors cu trei. Iar eu mai văd medalii româneşti, în afară de canotaj şi haltere, la înot, canoe şi lupte. Dar sigur vor fi şi surprize plăcute”, a precizat Loredana Toma.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, a declarat, pentru AGERPRES, că obiectivul organizaţiei pe care o conduce nu s-a schimbat de la începutul campaniei de calificare olimpică.

„Obiectivul Federaţiei Române de Haltere rămâne acelaşi pe care l-am anunţat la începutul campaniei de calificare olimpică, respectiv câştigarea unei medalii la Paris. În momentul de faţă, locurile celor două reprezentante ale României, Mihaela Cambei şi Loredana Toma, în clasamentele celor mai bune sportive din lume la 49 şi 71 de kilograme ne dau încredere şi speranţă în realizarea acestui obiectiv. Evident, competiţiile la ambele probe vor fi extrem de grele. Sunt rezultate înregistrate în competiţiile de calificare pe care le-am analizat şi putem spune că sunt sportive extrem de valoroase la aceste categorii, în special din Asia şi America. Acestea din urmă vor fi adversare directe pentru Cambei, însă şi pentru Loredana Toma. Nu e exclus ca România să câştige două medalii la Paris, însă cu toate acestea trebuie să fim precauţi. În momentul de faţă federaţia îşi asumă câştigarea unei medalii la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Însă, evident, o clasare extraordinar de bună în ambele probe ne-ar bucura enorm”, a spus el.

Pădure este încrezător că sportivii români vor urca de mai multe ori pe podium la Paris decât au făcut-o la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice.

„Echipa olimpică a României are un potenţial extraordinar. Trebuie să ţinem cont că avem sportivi calificaţi la Paris din poziţii fruntaşe în clasamentele mondiale, avem sportivi care au obţinut titluri mondiale la diferite discipline. Ei au arătat siguranţă şi o bună pregătire, iar faptul că au excelat deja la competiţiile mondiale ne oferă încredere că se pot câştiga la Paris mai multe medalii faţă de Tokyo. Sunt mulţi sportivi la canotaj care au tot confirmat de-a lungul ultimilor ani, aşa cum sunt şi cei de la kaiac-canoe, de la nataţie, de la lupte… iar acest lucru te face să fii încrezător că numărul de medalii olimpice va fi unul mai mare decât la ediţia anterioară. Iar noi le suntem aproape tuturor sportivilor români şi le urăm succes”, a precizat Alexandru Pădure.

România va fi reprezentată în concursul de haltere de la Jocurile Olimpice de la Paris de două sportive, Loredana Toma (29 de ani) şi Mihaela Cambei (21 de ani). Loredana Toma s-a calificat la Jocurile Olimpice Paris 2024 după ce s-a clasat pe locul 4 în ierarhia mondială feminină de haltere, în limitele categoriei 71 kg. De asemenea, Mihaela Cambei a obţinut calificarea în limitele categoriei 49 kg graţie locului 5 în clasamentul mondial.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020, România nu a putut participa în concursul de haltere, fiind la acel moment sub sancţiunea Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF) care îi impusese o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping începând cu anul 2012.

România va fi reprezentată de 107 sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris, la 18 discipline.

La ediţia Tokyo 2020, România a obţinut patru medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi trei medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Senatorul AUR Cătălin Silegeanu: Fermierii botoșăneni protestează de trei zile în ger. Guvernul întârzie plățile și blochează agricultura

Publicat

Publicitate

Zeci de fermieri din județul Botoșani protestează de trei zile în zona Cartierului „Lebăda”, însă, potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, nemulțumirile lor sunt ignorate atât de autoritățile locale, cât și de decidenții de la nivel guvernamental.

Parlamentarul susține că agricultorii stau ore întregi în frig, atrag atenția celor care tranzitează orașul, dar nimeni nu a venit să discute cu ei despre problemele care i-au scos în stradă.

Într-un mesaj transmis public, senatorul a explicat că una dintre principalele cauze ale protestelor este întârzierea rambursării accizei la motorina utilizată în agricultură, ceea ce obligă fermierii să suporte din propriile resurse costuri pe care statul ar fi trebuit să le restituie la timp. Situația afectează grav lichiditatea exploatațiilor agricole, într-o perioadă considerată esențială pentru lucrările din teren.

În același timp, senatorul atrage atenția asupra accizelor ridicate și asupra creșterii continue a costurilor cu inputurile agricole, factori care reduc marjele de profit și pun presiune suplimentară pe viabilitatea economică a fermierilor.

Un alt subiect semnalat este blocarea Programului Național Antigrindină. Cătălin Silegeanu susține că mii de hectare de culturi au rămas fără protecție în fața fenomenelor meteo extreme, iar deciziile contradictorii luate de autorități – suspendare urmată de reluare parțială – au creat incertitudine chiar înainte de sezonul cu risc maxim.

Senatorul mai afirmă că, în cazul calamităților, statul a reacționat din nou târziu, iar despăgubirile fie nu au ajuns la timp, fie nu au acoperit pierderile reale suferite de agricultori. Schemele de sprijin ar fi fost lansate cu întârzieri, cu criterii restrictive și proceduri greoaie, ceea ce a făcut ca mulți fermieri să rămână fără compensații și să fie nevoiți să continue activitatea pe datorie.

Publicitate

În acest context, senatorul AUR anunță că va adresa o interpelare oficială prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând măsuri concrete și termene clare de aplicare. Printre cerințele menționate se numără un calendar public al plăților, decizii rapide privind protecția culturilor și mecanisme funcționale de despăgubire pentru calamități.

Cătălin Silegeanu afirmă că va rămâne în contact cu organizațiile de fermieri și va monitoriza aplicarea măsurilor promise de Guvern.

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie la rețeaua de apă din Dorohoi: Furnizarea oprită pe mai multe străzi. Lucrări luni, între 08:00 și 16:30

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Războieni.

Potrivit operatorului, începând din această seară, 25 ianuarie 2026, ora 22:00, vor fi efectuate manevrele de închidere a apei și golirea rețelei, urmând ca lucrările de intervenție și remediere să se desfășoare luni, 26 ianuarie 2026, în intervalul orar 08:00 – 16:30.

Vor fi afectate următoarele zone și străzi: George Enescu, C.D. Gherea, Războieni, precum și zona Lidl și zona Gării.

Reprezentanții Nova Apaserv îi roagă pe consumatorii din zonele vizate să își asigure rezervele necesare de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (424)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Publicitate

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere 2026: Când vine următoarea minivacanță și câte sărbători legale pică, de fapt, în timpul săptămânii

Publicat

Publicitate

Anul 2026 aduce pentru angajații din România 16 zile libere legale, însă doar 12 dintre acestea sunt în zile lucrătoare și pot fi valorificate ca timp liber efectiv. Prima sărbătoare importantă din calendar, 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române, a picat sâmbăta, astfel că pentru cei mai mulți salariați nu a însemnat o zi liberă în plus, relatează alba24.ro.

În calendarul zilelor libere legale, următorul interval de minivacanță va fi abia de Paște 2026, la mijlocul lunii aprilie. Va fi un weekend prelungit, cu patru zile libere.

Apoi, minivacanța de 1 Mai va fi cu trei zile libere pentru unii angajați.

Zile libere 2026

În anul 2026 sunt 17 zile libere legale, însă 1 Iunie (Ziua Copilului) coincide cu a doua zi de Rusalii, astfel că, practic, vor fi doar 16. Dintre acestea 12 zile sunt în cursul săptămânii și 5 în weekend.

  • Joi, 1 ianuarie: Anul Nou
  • Vineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
  • Marți, 6 ianuarie – Boboteaza
  • Miercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Sâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • Vineri, 10 aprilie – Vinerea Mare înainte de Paștele Ortodox
  • Duminică, 12 aprilie – Paștele Ortodox
  • Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște
  • Vineri, 1 mai – Ziua muncii
  • Duminică, 31 mai – Rusaliile
  • Luni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
  • Sâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
  • Luni, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • Marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • Vineri, 25 decembrie – prima zi de Crăciun
  • Sâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun.

Drepturi pentru salariați

Angajații au mai multe drepturi în contextul zilelor libere legale. Dacă muncesc în firme sau instituții în care trebuie asigurată continuitatea activității (unități medicale de exemplu), Codul Muncii prevede că:

  • trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Publicitate

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

De asemenea, concediul de odihnă se acordă anual, cel puțin 21 de zile lucrătoare, proporțional cu activitatea prestată.

Alte zile libere

Potrivit legislației, angajatul are dreptul și la alte zile libere, plătite, pentru:

  • căsătoria salariatului: 5 zile
  • căsătoria unui copil: 2 zile
  • nașterea unui copil: 10 zile (+15 zile dacă a urmat un curs de puericultură)
  • decesul soțului/soției, părinților, copiilor, socrilor, fraților/surorilor: 5 zile
  • schimbarea locului de muncă/domiciliului: 5 zile
  • donarea de sânge: 1 zi
  • îngrijirea sănătății copilului: 2-3 zile.

Angajații în medii toxice/periculoase pot primi 3-10 zile suplimentare.

Pentru rezolvarea unor situații personale, cu acordul angajatorului, se poate acorda concediu fără plată, ce poate ajunge până la 90 de zile în anumite domenii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending