Connect with us

Eveniment

BOBOTEAZA: Tradiții, obiceiuri, superstiții. Nu trebuie să te speli pe cap. Ce păţeşti dacă aluneci pe gheaţă

Publicat

Publicitate

BOBOTEAZA: În fiecare an, pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Totuşi, dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele
În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Publicitate

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Potrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Ce nu este bine să faci de Bobotează
În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Boboteaza: Secretul aghiasmei
Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Ce prevestește vremea din ziua de Bobotează
Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.

Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.

Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

În Ajunul Bobotezei se ține post negru
Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

sursa:  crestinortodox.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Acțiune BLITZ a polițiștilor rutieri pentru siguranța biciliștilor

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier cu sprijinul subunităților de profil au organizat o acțiune de tip ”BLITZ”, pe raza întregului județ pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere în care sunt implicați bicicliștii.

 Astfel, s-a acționat în intervalul orar 09:00-10:00, pe arterele rutiere cu risc de producere a accidentelor în care sunt implicați bicicliștii și conducătorii de trotinete.

 

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate aproximativ 40 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 13.000 de lei. Dintre acestea, 11 sancțiuni au fost aplicate biciliștilor și o sancțiune utilizatorilor de trotinete electrice.

 

Totodată, polițiștii au oferit biciliștilor veste cu însemne reflectorizante.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

România va plăti până la finele anului pe dobânzi cât pentru finanțarea Autostrăzii Moldovei. Ce spune premierul Ilie Bolojan

Publicat

Publicitate

România va plăti până la finele anului pe dobânzi cât pentru finanțarea Autostrăzii Moldovei. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seara, la Antena 3 CNN, că România plătește anul acesta dobânzi de 11 miliarde de euro. El a adăugat că, prin comparație, „atât costă Autostrada Moldovei”. Șeful Guvernului a dat ca exemplu şi Programul Anghel Saligny, a cărui valoare se ridică tot la 11 miliarde de euro.

„Diferența pe care România o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează de la cetățeni este de aproximativ 30 de miliarde de euro într-un an. Cheltuim cu 30 de miliarde în plus, bani pe care îi împrumutăm, în fiecare an costul împrumuturilor e tot mai mare.

Doar anul acesta România va plăti dobânzi în valoare de 11 miliarde de euro.

Înseamnă Autostrada Moldovei. A7 costă 11 miliarde de euro. Doar din dobânzi a plecat Autostrada Moldovei. Tot programul Anghel Saligny, contractele semnate au fost 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro. Din cauza acestor dobânzi nu văd Autostrada Moldovei, nu văd aceste lucruri. Asta înseamnă aceste împrumuturi”, a declarat premierul, la Antena3.

Premierul a avertizat asupra riscului major generat de deficitul bugetar și a subliniat că, fără măsuri de creștere a veniturilor, România s-ar putea confrunta cu probleme în plata pensiilor și salariilor.

„Nu mai putem merge așa. Dacă vom continua așa, orice premier care vine nu va putea plăti pensii și salarii.

Publicitate

Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările prin metode care n-au fost inventate în România, trebuie să crești venituri dacă ai nevoie, România are unul dintre cele mai scăzute sisteme de impozitare, trebuia să creștem veniturile.

Pe această componentă trebuie să le și încasăm, asta nu am reușit în acești ani”, a mai declarat șeful guvernului, la Antena 3 CNN.

sursa: antena3.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul la mai multe vernisaje

Publicat

Publicitate

În perioada 18-21 septembrie 2025, Botoșaniul găzduiește Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți ‘APOLODOR’, un eveniment dedicat artei, literaturii și imaginației. Festivalul propune publicului expoziții ce reflectă tendințele actuale din ilustrația de carte românească, aduce în premieră ilustrații inedite ale marii artiste Tia Peltz și oferă o privire spre viitorul acestei arte prin prezentarea lucrărilor unor tineri elevi și absolvenți pasionați de desen și culoare.

Biblioteca Județeană ‘Mihai Eminescu’ Botoșani invită publicul la următoarele vernisaje:

Joi, 18 septembrie 2025

‘Ilustrații la poveștile lui Ion Creangă’ – expoziție cu lucrări inedite de Tia Peltz, curator: Dana Lungu, ora 11,00, Sala de Lectură a Bibliotecii Județene ‘Mihai Eminescu’ Botoșani

Dana Lungu a pregătit o expoziție care ne poartă în universul artistic al Tiei Peltz (1923-1999), una dintre cele mai mari graficiene române, celebră pentru delicatețea, umanismul și luminozitatea stilului său. Biblioteca Județeană are onoarea de a aduce în fața publicului botoșănean șase desene inedite, realizate pentru un volum cu poveștile lui Ion Creangă, un proiect editorial din anii ’60 care nu a mai fost finalizat și care, până acum, a rămas necunoscut publicului larg. Redescoperite acum, aceste lucrări devin nu doar un prilej de emoție estetică, ci și o adevărată restituire culturală de mare valoare, prin care Botoșaniul se înscrie pe harta marilor evenimente artistice naționale
‘Maria Baciu, copilării cu autograf’, curator: Anemone Blanche, ora 12,00 – Secția de Împrumut Carte pentru Copii a Bibliotecii Județene ‘Mihai Eminescu’ Botoșani

Scriitoare botoșăneană, profesoară și autoare iubită de copii, Maria Baciu a dăruit cititorilor cărți pline de sensibilitate, umor și spirit ludic. Expoziția oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi volume cu autograf și alte mărturii care reconstituie universul său literar și uman.

Publicitate

Vineri, 19 septembrie 2025

‘Ilustrații de poveste’ – expoziție cu lucrări realizate de elevii Liceului de Artă ‘Ștefan Luchian’ Botoșani, curator: prof. Genoveva Dolhescu, ora 11,00 – Sala de Lectură a Bibliotecii Județene ‘Mihai Eminescu’ Botoșani
Această expoziție aduce prospețimea și energia generației tinere: elevii dau viață poveștilor copilăriei prin imagini pline de expresivitate, de la interpretări clasice până la viziuni moderne și surprinzătoare. Prin lucrările lor, privim viitorul ilustrației românești prin ochii unor tineri pasionați de artă.

Trei expoziții, trei moduri diferite de a privi copilăria: prin opera unei mari artiste, prin amintirile unui scriitor îndrăgit și prin creația tinerilor care dau viață basmelor de mâine.

Biblioteca Județeană ‘Mihai Eminescu’ Botoșani  invită cu drag să luați parte la aceste vernisaje și pentru a celebra împreună magia poveștilor!

Citeste mai mult

Eveniment

Beneficiile mersului rapid: De ce ritmul contează mai mult decât timpul. Studiu

Publicat

Publicitate

Beneficiile mersului rapid. Persoanele care merg mai repede au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer, în special cancer pulmonar, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong, informează alba24.ro.

Astfel, cercetarea sugerează că viteza mersului pe jos poate fi mai importantă decât numărul de pași pentru prevenirea cancerului, scrie Mediafax.

Studiul a analizat datele a peste 430.000 de participanți din Marea Britanie și Hong Kong, urmărindu-i în medie aproape 11 ani.

Rezultatele au fost impresionante: persoanele care merg repede au avut un risc general de cancer cu 13% mai mic în Marea Britanie și cu 45% mai mic în Hong Kong.

Beneficiile mersului rapid. Reducerea riscului de cancer pulmonar cu până la 53%

Potrivit rezultatelor, la cancerul pulmonar, reducerea riscului a ajuns până la 53%.

„Cercetarea noastră sugerează că beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos nu țin doar de cât de mult mergi, ci și de cât de repede mergi”, explică profesorul Cheung Ching-lung, care a condus studiul publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle, citat de Mediafax.

Publicitate

Cercetătorii au descoperit că aproximativ un sfert din efectul protector se datorează nivelurilor mai scăzute ale markerilor inflamatori și metabolismului lipidic îmbunătățit la persoanele care merg rapid.

Așadar, viteza mersului pe jos reflectă starea generală de sănătate și funcția fizică, fiind considerată un „semn vital” al organismului.

Studiul oferă medicilor un instrument simplu pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de cancer.

Spre deosebire de alte forme de exercițiu, mersul pe jos este accesibil tuturor și poate fi evaluat rapid într-un cabinet medical.

Descoperirea deschide noi perspective pentru strategiile de prevenție a cancerului, sugerând că încurajarea mersului energic ar putea fi o măsură de sănătate publică eficientă și ușor de introdus.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending