Operatorul de apă din județul Botoșani a aruncat milioane de euro, din fonduri europene, pentru stații de epurare a apelor uzate, în localități fără rețea de apă și canal sau cu debit de apă total insuficient. În plus, plătește lunar sume uriașe pentru paza acestor obiective deocamdată inutile, relatează ADEVĂRUL.
În județul Botoșani, de rețele de apă și canalizare, dar și de investițiile în acest domeniu se ocupă societatea Nova Apaserv, o firmă unde acționari sunt Consiliul Județean și comunele din județ grupate într-o asociație. Societatea a fost mai mereu în pragul falimentului. Nova Apaserv se face, însă, remarcată și pentru o serie de investiții absolut halucinante. Este vorba despre facilități de milioane de euro care zac nefolosite și care continuă să mănânce zeci de mii de lei lunar.

Stație de epurare într-o comună fără apă și canalizare
Din anul 2015, societatea Nova Apaserv și-a propus realizarea unui plan, pe termen lung, cu fonduri europene, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în tot județul, dat fiind că județul Botoșani era recunoscut printre cele cu toaletele în fundul curții. Ideea era bună, dar modul în care a fost aplicată este tipic românesc, în unele cazuri operatorul de apă punând carul înaintea boilor. Adică a construit stații de epurare a apelor uzate, folosite pentru canalizări, în localități fără apă și canal.

Cel mai bun exemplu, comuna Vorona. În satul Joldești, încă din anul 2017, a fost recepționată o stație de epurare modernă care a costat, din fonduri europene, 15 milioane de lei, adică aproximativ 3 milioane de euro. În Vorona nu există, nici astăzi, apă curentă și canalizare.

„Acolo lucrurile nu s-au întâmplat așa cum ne-am dorit. Stația de epurare a fost construită, dar deocamdată  nu avem apă curentă și canalizare. Trebuie pusă în funcțiune canalizarea, se recepționează la sfârșitul acestui an. Dar mai este nevoie și de apă. Acolo lucrurile țin și de autoritățile locale pentru că trebuie făcute branșamentele. Stația de epurare se află în conservare.”, spune Liviu Ștefan, noul director de la Nova Apaserv.

Lucruri făcute anapoda pe banii Uniunii Europene
Pe scurt, stația de epurare de la Joldești stă de cinci ani cu lacătul pe ușă, ceea ce înseamnă uzură morală a echipamentelor.

Conducerea Nova Apaserv spune că lucrările la stația de epurare, dar și la rețeaua de canalizare au început în același timp. La cele două obiective lucrau, însă, firme diferite. Dacă în cazul stației de epurare lucrurile au mers conform contractului, la rețeaua de canalizare lucrările s-au împotmolit după ce firma care executa canalizările a descoperit neconcordanțe între proiectul tehnic și realitatea din teren.

Pentru că o parte a proiectelor erau greșite și necesitau lucrări suplimentare, Nova Apaserv a reziliat contractul cu antreprenorul. Reprezentanții respectivei societăți au dat în judecată operatorul de apă și canal, au câștigat procesul, iar Nova Apaser trebuie să le plătească despăgubiri de peste 7.5 milioane de lei. Pentru a fi continuate lucrările la rețelele de canalizare din Vorona, Nova Apaserv a găsit o nouă firmă, desigur, după ce au fost rectificate proiectele greșite.

Numai pentru paza stației de epurare care nu funcționează de cinci ani, Nova Apaserv plătește, lunar, 20.000 de lei.

„La firma de pază se plătește un tarif unic. Eu, dacă aduceam un om de-al nostru, angajat plăteam mai mult, pentru că trebuia să le dăm și sporuri. Paza este non-stop acolo”, spune Liviu Ștefan.

Stație de epurare , rețele de apă și canalizare în orașul secetei
Un alt caz halucinant privind investițiile Nova Apaserv, în județul Botoșani, este cel din orașul Flămânzi, unde operatorul de apă a investit într-o stație de epurare a apelor uzate. În plus, în oraș au mai fost amenajate o rețea de canalizare și o rețea de 30 de kilometri de conducte pentru apă. Numai stația de epurare a costat 17 milioane de lei.

Deși pare o poveste de succes, în realitate siutația este complet diferită. Orașul este alimentat tocmai de la Botoșani, pe o distanță de 40 de kilometri, printr-o conductă veche de cel puțin șase decenii, foarte îngustă și extrem de avariată, așa încât doar 13% din cantitatea de apă venită de la Botoșani mai ajunge la Flămânzi.

În aceste condiții, stația de epurare a rămas în conservare aproximativ doi ani, după care a fost pornită, însă nu se știe cum se va comporta în contextul unui debit așa de mic.

„Dacă nu este un debit minim nu se întâmplă acel proces, numit biocenoză, ca să fie apa curată când o deversăm. Funcţionează toate angrenajele, dar dacă intră prea puţină apă uzată nu se întâmplă procesul chimic”, explica, în urmă cu doi ani, fostul director al Nova Apaserv Gabriel Cârlan.

Sursa: ADEVĂRUL