Connect with us

Eveniment

Batjocură pe bani europeni. Cum se aruncă sume uriașe pentru stații de epurare în localități fără apă curentă

Publicat

Publicitate

Operatorul de apă din județul Botoșani a aruncat milioane de euro, din fonduri europene, pentru stații de epurare a apelor uzate, în localități fără rețea de apă și canal sau cu debit de apă total insuficient. În plus, plătește lunar sume uriașe pentru paza acestor obiective deocamdată inutile, relatează ADEVĂRUL.
În județul Botoșani, de rețele de apă și canalizare, dar și de investițiile în acest domeniu se ocupă societatea Nova Apaserv, o firmă unde acționari sunt Consiliul Județean și comunele din județ grupate într-o asociație. Societatea a fost mai mereu în pragul falimentului. Nova Apaserv se face, însă, remarcată și pentru o serie de investiții absolut halucinante. Este vorba despre facilități de milioane de euro care zac nefolosite și care continuă să mănânce zeci de mii de lei lunar.

Stație de epurare într-o comună fără apă și canalizare
Din anul 2015, societatea Nova Apaserv și-a propus realizarea unui plan, pe termen lung, cu fonduri europene, pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în tot județul, dat fiind că județul Botoșani era recunoscut printre cele cu toaletele în fundul curții. Ideea era bună, dar modul în care a fost aplicată este tipic românesc, în unele cazuri operatorul de apă punând carul înaintea boilor. Adică a construit stații de epurare a apelor uzate, folosite pentru canalizări, în localități fără apă și canal.

Cel mai bun exemplu, comuna Vorona. În satul Joldești, încă din anul 2017, a fost recepționată o stație de epurare modernă care a costat, din fonduri europene, 15 milioane de lei, adică aproximativ 3 milioane de euro. În Vorona nu există, nici astăzi, apă curentă și canalizare.

„Acolo lucrurile nu s-au întâmplat așa cum ne-am dorit. Stația de epurare a fost construită, dar deocamdată  nu avem apă curentă și canalizare. Trebuie pusă în funcțiune canalizarea, se recepționează la sfârșitul acestui an. Dar mai este nevoie și de apă. Acolo lucrurile țin și de autoritățile locale pentru că trebuie făcute branșamentele. Stația de epurare se află în conservare.”, spune Liviu Ștefan, noul director de la Nova Apaserv.

Lucruri făcute anapoda pe banii Uniunii Europene
Pe scurt, stația de epurare de la Joldești stă de cinci ani cu lacătul pe ușă, ceea ce înseamnă uzură morală a echipamentelor.

Conducerea Nova Apaserv spune că lucrările la stația de epurare, dar și la rețeaua de canalizare au început în același timp. La cele două obiective lucrau, însă, firme diferite. Dacă în cazul stației de epurare lucrurile au mers conform contractului, la rețeaua de canalizare lucrările s-au împotmolit după ce firma care executa canalizările a descoperit neconcordanțe între proiectul tehnic și realitatea din teren.

Publicitate

Pentru că o parte a proiectelor erau greșite și necesitau lucrări suplimentare, Nova Apaserv a reziliat contractul cu antreprenorul. Reprezentanții respectivei societăți au dat în judecată operatorul de apă și canal, au câștigat procesul, iar Nova Apaser trebuie să le plătească despăgubiri de peste 7.5 milioane de lei. Pentru a fi continuate lucrările la rețelele de canalizare din Vorona, Nova Apaserv a găsit o nouă firmă, desigur, după ce au fost rectificate proiectele greșite.

Numai pentru paza stației de epurare care nu funcționează de cinci ani, Nova Apaserv plătește, lunar, 20.000 de lei.

„La firma de pază se plătește un tarif unic. Eu, dacă aduceam un om de-al nostru, angajat plăteam mai mult, pentru că trebuia să le dăm și sporuri. Paza este non-stop acolo”, spune Liviu Ștefan.

Stație de epurare , rețele de apă și canalizare în orașul secetei
Un alt caz halucinant privind investițiile Nova Apaserv, în județul Botoșani, este cel din orașul Flămânzi, unde operatorul de apă a investit într-o stație de epurare a apelor uzate. În plus, în oraș au mai fost amenajate o rețea de canalizare și o rețea de 30 de kilometri de conducte pentru apă. Numai stația de epurare a costat 17 milioane de lei.

Deși pare o poveste de succes, în realitate siutația este complet diferită. Orașul este alimentat tocmai de la Botoșani, pe o distanță de 40 de kilometri, printr-o conductă veche de cel puțin șase decenii, foarte îngustă și extrem de avariată, așa încât doar 13% din cantitatea de apă venită de la Botoșani mai ajunge la Flămânzi.

În aceste condiții, stația de epurare a rămas în conservare aproximativ doi ani, după care a fost pornită, însă nu se știe cum se va comporta în contextul unui debit așa de mic.

„Dacă nu este un debit minim nu se întâmplă acel proces, numit biocenoză, ca să fie apa curată când o deversăm. Funcţionează toate angrenajele, dar dacă intră prea puţină apă uzată nu se întâmplă procesul chimic”, explica, în urmă cu doi ani, fostul director al Nova Apaserv Gabriel Cârlan.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Mărțișoare oferite în trafic de polițiștii rutieri împreună cu reprezentații Registrului Auto Român

Publicat

Publicitate

Cu ocazia zilei de 1 Martie, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, împreună cu reprezentanții Registrului Auto Român au oferit doamnelor și domnișoarelor întâlnite în trafic mărțișoare.

Acestea au primit și recomandări privind conduita preventivă la volan pentru a evita implicarea în evenimente nedorite.

Cu această ocazie, urăm doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, fără evenimente rutiere!

 

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

La Avrămeni se va construi un parc fotovoltaic de 240 kWh. Viceprimarul George Telișcă a semnat astăzi contractul

Publicat

Publicitate

Într-un pas semnificativ pentru dezvoltarea durabilă a comunei Avrămeni, viceprimarul George Telișcă a anunțat astăzi semnarea unui contract de finanțare pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 240 kWh. Evenimentul a avut loc într-un cadru oficial alături de Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Proiectul reprezintă o realizare importantă în direcția modernizării infrastructurii locale și a adoptării unor soluții ecologice pentru producerea de energie. Conform declarațiilor viceprimarului, implementarea acestui parc fotovoltaic va contribui considerabil la reducerea costurilor cu energia pentru gospodăriile din Avrămeni, dar și la protejarea mediului înconjurător prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.

„Semnarea acestui contract este o mare realizare pentru comuna noastră. Acest proiect este un pas important spre un viitor mai curat și mai eficient energetic. Ne dorim să sprijinim locuitorii comunei Avrămeni, reducându-le cheltuielile cu energia, în timp ce contribuim la protejarea mediului. Vom rămâne transparenți și vă vom ține la curent cu evoluția proiectului,” a declarat viceprimarul George Telișcă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța proiectelor de acest tip pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și pentru reducerea dependenței de sursele de energie convenționale.

 „Parcul fotovoltaic din Avrămeni este un exemplu clar al modului în care autoritățile locale pot colabora cu ministerele și cu cetățenii pentru a construi un viitor mai verde. Investițiile în energia regenerabilă nu sunt doar o necesitate globală, ci și o oportunitate de a crea economii semnificative pentru comunitățile locale,” a explicat ministrul Burduja.

Parcul fotovoltaic va fi construit pe un teren deja identificat, iar autoritățile locale promit că lucrările vor începe în scurt timp, în conformitate cu termenii stabiliți în contract. Acesta va fi dotat cu echipamente de ultimă generație, care vor asigura o eficiență maximă în producția de energie solară.

Publicitate

Multe dintre instituțiile publice din Avrămeni vor beneficia de pe urma acestui proiect prin accesul mai facil la surse de energie mai ieftine și mai ecologice.

Autoritățile locale promit că vor continua să sprijine inițiativele de dezvoltare a infrastructurii regenerabile și în viitor, încurajând cetățenii să participe activ la proiectele de modernizare ale comunei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia

Publicat

Publicitate

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia. Tradițiile de primăvară sunt pline de semnificații și obiceiuri transmise din generație în generație. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al Babelor, care marchează începutul lunii martie, informează alba24.ro.

Primele 9 sau chiar 12 zile din această lună sunt dedicate Babei Dochia, un personaj legendar din folclorul românesc.

Zilele Babelor sunt legate de obiceiul Babei Dochia de a urca cu oile la munte. Acest obicei simboliza moartea și renașterea naturii, în legătură cu schimbările care au loc în timpul primăverii, aproape de echinocțiul de primăvară.

Ciclul începe pe 1 martie, ziua în care creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Evdochia, iar numele Babei Dochia ar veni chiar de la această sfântă.

Baba Dochia, un personaj dinainte de creștinism

Baba Dochia nu este un personaj de origine creștină, ci precreștină, așa cum notează Ion Ghinoiu. Ea a preluat doar numele și ziua de sărbătoare de la Sfânta Evdochia, dar, de fapt, este un simbol al unui personaj negativ. Este descrisă ca fiind o femeie urâtă și răutăcioasă, care își supune nora la mari încercări.

Publicitate

În tradițiile populare, Baba Dochia nu este doar cunoscută pentru cele 9 sau 12 cojoace, dar și pentru vremea schimbătoare și capricioasă din primele zile ale lunii martie. În mitologia românească, ea este considerată personificarea anului vechi și mama lui Dragobete, zeul iubirii, care este opusul ei, reprezentând principiile pozitive și iubirea.

Legenda Babei Dochia

Se spune că legenda Dochiei stă la baza mitului babelor, care apare frecvent în folclorul românesc. Babele sunt femei înțelepte, cu o legătură strânsă cu divinitatea. În multe povești, ele sunt descrise ca ursitoare, moașe sau femei care aveau leacuri pentru orice boală, potrivit historia.ro.

Conform tradiției, pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”. În funcție de cum va fi vremea în acea zi, ele își vor ghici soarta pentru tot anul: dacă vor fi frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Cum se aleg Babele

În zilele noastre, obiceiul spune că fiecare persoană dintr-un grup primește una dintre zilele celor 9 sau 12 dedicate Babelor. Acest obicei este strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează schimbările sezoniere și confruntarea între iarnă și vară.

Dacă ziua ta de naștere are o cifră mai mare de 9, se adună cele două cifre pentru a afla ce zi îți corespunde din zilele Babei. De exemplu, dacă te-ai născut pe 23, ziua ta va fi 5 martie, pentru că aduni 2 + 3 și obții 5.

Unii aleg ziua în funcție de data lor de naștere, iar alții o fac la întâmplare. Se spune că ziua aleasă reprezintă cum va fi sufletul și firea acelei persoane în acel an.

Zilele senine și calde sunt asociate cu fericirea, norocul și împlinirile, în timp ce zilele reci și ploioase simbolizează tristețea, neîmplinirile și greutățile.

Alte semnificații ale Babelor

O altă interpretare a legendelor despre Baba Dochia, conform lui Ion Ghinoiu, ar fi că aceasta este pusă în contrast cu nora sa. Această confruntare simbolizează opoziția între iarnă și vară. Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora este simbolul primăverii și al verii.

În cele 9 sau 12 zile, iarna și vara se luptă, iar în zilele reci și cu viscol, iarna pare să câștige, iar în cele calde și însorite, vara iese învingătoare. La final, după moartea Babei Dochia, vara triumfă.

În concepția tradițională, Baba Dochia era văzută ca o figură maternă, lunară, în timp ce Soarele, simbol al paternității, era asociat cu ziua, vara și viața.

Zilele Babei semnifică, așadar, lupta între forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Potrivit credinței populare, după aceste zile capricioase ale Babei Dochia, urmează alte 9 zile mai blânde, numite „zilele moșilor”.

Citeste mai mult

Eveniment

1 martie: Ziua Internațională a Protecției Civile

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Protecției Civile este marcată anual pe 1 martie, fiind dedicată conștientizării importanței protecției civile și a măsurilor de prevenire și intervenție în situații de urgență, scrie alba24.ro.

Această zi a fost instituită de Organizația Internațională de Protecție Civilă (OIPC) pentru a evidenția rolul esențial al structurilor de protecție civilă în gestionarea dezastrelor naturale, accidentelor tehnologice și situațiilor de urgență.

OIPC a fost fondată în 1931 și are misiunea de a coordona eforturile internaționale pentru protejarea populației și bunurilor împotriva riscurilor majore.

Scopul Zilei Internaționale a Protecției Civile

Creșterea gradului de conștientizare asupra măsurilor de protecție civilă
Recunoașterea eforturilor profesioniștilor din domeniu (pompieri, salvatori, paramedici, voluntari).

Promovarea educației în domeniul siguranței și pregătirii pentru situații de urgență
Consolidarea cooperării internaționale în gestionarea dezastrelor.

Publicitate

În multe țări, inclusiv în România, sunt organizate demonstrații, exerciții de simulare a situațiilor de urgență, conferințe și campanii de informare.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență desfășoară acțiuni de pregătire pentru cetățeni, iar în unele locuri se desfășoară expoziții de echipamente și tehnică de intervenție.

Este o zi importantă pentru a reflecta asupra necesității unui sistem eficient de protecție civilă și pentru a recunoaște munca celor care își dedică viața protejării comunităților în fața pericolelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending