Connect with us

Eveniment

Prevenție. Barajul Stânca-Costeşti va fi verificat în regim de URGENȚĂ. Măsuri CNSU după incidentul de la Tăul Mare – Roșia Montană

Publicat

În urma avariei de la lacul Taul Mare, Roșia Montană, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a dispus verificări tehnice a calității construcției și siguranței exploatării la barajele aflate pe teritoriul României, relatează alba24.ro, iar printre acestea se află și barajul de la Stânca Costești.

CNSU a fost convocat luni, de premier, ”în contextul incidentului petrecut în data de 1 octombrie, la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din județul Alba, care a impus adoptarea urgentă a unor acțiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roșia Montană”, a anunțat Guvernul.

Vezi și Operațiunile de la barajul lacului Tăul Mare, Roșia Montană: cât a scăzut nivelul apei și ce au descoperit specialiștii

”În scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților, este necesară o evaluare actualizată, la nivel național, a calității construcției și siguranței în exploatare a barajelor”, se arată în hotărâre.

HOTĂRÂREA nr. 42 din 03.10.2022 a CNSU – măsuri

Art. 1 – (1) Se desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Romane și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Inspectoratul de Stat în Construcții, să efectueze, în regim de urgență, controale/verificări de specialitate privind calitatea construcției și siguranței în exploatare a barajelor, din aria de competență.

(2) Acțiunile de control/verificare se desfășoară la barajele încadrate în categoriile C și D, indiferent de deținător.

(3) Controalele/verificările menționate la alin. (1) urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanța privind calitatea în construcții, evaluarea stării de siguranță în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existența și funcționalitatea aparaturii de monitorizare, control și avertizare, precum și riscurile la care sunt expuse.

(4) Autoritățile publice menționate la alin. (1) pot coopta specialiști care să facă parte din comisiile de control/verificare din cadrul altor instituții sau organizații publice sau private ce dețin competență și atribuții în domeniul menționat la alin. (1).

(5) Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) întocmesc un raport, care cuprinde starea de fapt, concluziile verificărilor, precum și recomandările necesare.

Art. 2 – Controalele/verificările menționate la alin. (1) se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022.

Art. 3 – În termen de 10 zile de la emiterea prezentei hotărâri, instituțiile centrale sau organizațiile publice precum și cele de la nivelul unităților administrative teritoriale, pun la dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne listele nominale ale barajelor încadrate în categoriile C și D, aflate în administrare.

Art. 3 – Instituțiile publice centrale desemnate la art. 1 alin. (1) transmit Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, centralizat, rezultatele controalelor/verificărilor, la adresa de poștă electronică dsu@mai.gov.ro.

Art. 4 – Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne colectează datele și rezultatele centralizate ale controalelor/verificărilor și le prezintă Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pentru analiză și decizie.

Art. 5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine/dispoziții sau alte acte administrative.

AICI hotărârea CNSU integral.

Barajul Stânca-Costeşti este cea mai mare construcție hidrotehnică din România cu rol în managementul inundațiilor.

Ca să realizați anvergura și importanța ei, aceasta are cea mai mare capacitate de stocare dintre toate lucrările, reușind să acumuleze un volum de peste 1 miliard de mc de apă.

În anii 2008, 2010 și 2020, lucrarea a preluat în condiții de siguranță debite istorice cu o probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani. În acest fel, populația care trăiește de-a lungul râului Prut a fost mai protejată de riscul inundațiilor.

Barajul este al doilea ca importanţă după Porțile de Fier I, administrat de Hidroelectrica și al treilea din Europa, dacă nu luăm în calcul regiunile estice ale Rusiei.

Administrat împreună cu Republica Moldova, toate deciziile sunt luate în comun de către reprezentanţii celor două părţi. Din partea României, lucrarea este administrată de Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti.

Pe de altă parte, barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani este una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur, relatează adevărul.ro.

În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din România.

Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze.

Este una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur“, ridicată în anii ’70, dar care îşi găseşte utilitatea şi în anul 2015, fiind şi una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Europa.

„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului. Este singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova“, spunea Costică Macaleţi, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.

Şi într-adevăr, pe şoseaua urcată pe spinarea uriaşului din beton, care leagă, traversând Prutul, România de Republica Moldova, trec zilnic sute de români şi basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adică la Stânca, pe partea românească şi la Costeşti, în Republica Moldova.

CIFRE IMPRESIONANTE

Barajul de la Stânca-Costeşti este uriaş. Directorul barajului din urmă cu mai mulți ani, Mircea Vucovici, care a lucrat o viaţă aici îndeplinind diferite funcţii, îl cunoaştea cel mai bine.

Dezvăluie că din punct de vedere statistic, barajul de la Stânca-Costeşti este cel de-al doilea baraj din ţară ca importanţă, ca putere de reţinere a apei şi ca întindere a lacului de acumulare, după Porţile de Fier I. Autorităţile botoşănene spun că tot din acest punct de vedere, este cel de-al treilea baraj al Europei, fără să luăm în calcul zonele estice ale Rusiei. Cifrele care arată puterea şi capacitatea barajului sunt impresionante.

Barajul de la Stânca are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Totodată, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putând să se extindă şi pe 9.000 de hectare la retenţie maximă. Cei care lucrează la Stânca-Costeşti spun că au grijă de poarta Prutului în Moldova, un adevărat scut al Moldovei, dar şi al unei importante zone din Republica Moldova.

„Barajul este vital pentru Moldova şi nu numai. Aici nu vorbim doar de judeţul Botoşani, unde este situat, ci de întreaga regiune a Moldovei. Lunca Prutului, pe toată lungimea ei până la Galaţi, fără barajul de la Stânca-Costeşti era inundată, în medie, o dată pe an şi arăturile de toamnă trebuiau refăcute şi câteodată şi însămânţările, în funcţie de amploarea viiturii. Ar fi un adevărat dezastru fără el. S-ar pierde gospodării şi vieţi omeneşti“, spunea Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti, pentru adevărul.ro.

Şi asta în condiţiile în care Prutul, în perioadele cu ploi abundente, vine cu o viitură de peste 1.500 de metri cubi pe secundă şi este capabil, spun specialiştii de la baraj, să inunde peste 70.000 de hectare.

BARAJ CONSTRUIT  CU 60 DE TONE DE AUR

Tocmai din cauza furiei Prutului a fost ridicat şi barajul de la Stânca. Povestea construcţiei începe în anul 1952, când între reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului.

„Prutul distrugea tot şi pe partea românească, şi pe malul deţinut atunci de URSS. S-au întâlnit şi au hotărât să facă un parteneriat şi împreună să construiască un baraj. A fost aleasă zona de la Stânca, fiindcă aici sunt stânci naturale pe ambele maluri, parcă anume lăsate acolo pentru aşa ceva.

De ele urma să fie „ancorat“ barajul. Doreau să facă cel mai puternic baraj din zonă. Era şi nevoie, la ce viitură venea pe Prut“, spunea Mircea Vucovici. S-a stabilit ca URSS să contribuie cu o parte din bani şi anumite tipuri de materiale, în timp ce românii duceau tot greul construcţiei şi asta fiindcă pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului prin care furia Prutului era „îmblânzită“ şi apoi râul era lăsat să curgă liniştit până la Galaţi. Construcţia propriu-zisă a început în 1971, când au fost stabilite şi costurile finale cu materiile prime şi cu pagubele rezultate în urma amenajării lacului de acumulare.

La acest obiectiv au ajuns în mai multe vizite de lucru cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Conform „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia“, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 1971, costurile finale de construcţie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte. Era o sumă colosală, având în vedere că o rublă transferabilă era aproape echivalentul unui gram de aur pur. „În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur“, mai spunea Vucovici.

Un preţ care înfioară. Însă materialul principal folosit pentru „scutul“ frontal al barajului era „oţel-beton“, un material considerat indestructibil de sovietici şi mai apoi dăruit românilor şi pentru alte construcţii, în compensaţie pentru cheltuiala mai mare a părţii româneşti cu ridicarea barajului. Odată demarate lucrările, a durat şapte ani de muncă asiduă pentru ridicarea colosului din beton. Uriaşele stânci care-l susţineau au fost forate, umplute cu beton, şi s-a amenajat fundaţia.

A fost folosit în mare parte beton românesc, în jur de 4 milioane de metri cubi, cu o compoziţie specială. În proporţie de 100% a fost ridicat de muncitori şi ingineri români. A fost finalizat în 1978, inaugurarea oficială având loc pe 4 noiembrie. Sacrificiile au fost uriaşe, pe lângă cele materiale, mii de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Pentru amenajarea uriaşului lac de acumulare au fost strămutate opt sate de pe ambele maluri ale Prutului: Stânca, Movila Ruptă, Ripiceni, Ştefăneşti, Cinghina, Lehneşti, Raşca si Costeşti.

„PODUL DE FLORI“ DE LA STÂNCA-COSTEŞTI

Pe barajul de la Stânca-Costeşti a avut loc şi un moment istoric. Pentru prima dată preşedintele României, la aceea vreme Ion Iliescu, şi cel al Republicii Moldova, Mircea Snegur, s-au întâlnit în 1990 pe drumul care străbate barajul de o parte şi de alta a Prutului, fiind creat acel renumit „Pod de flori“, la care au participat oficialităţi, dar şi oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti.

Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare.

VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI

Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare.

În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare.

Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ.

„Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, mai explica Mircea Vucovici, directorul barajului.

Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, preciza și  Macaleţi.

„AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“

Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent.

Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore.

„Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, mai spunea cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni.

SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE

Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică.

Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră.

Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: alba24.ro, adevărul.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Beat la volan: A acroșat un minor pe marginea drumului la George Enescu și a părăsit locului accidentului

Publicat

Un tânăr din comuna George Enescu s-a urcat beat la volan, a acroșat un minor pe marginea drumului și a părăsit locului accidentului.

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați la data de 3 decembrie 2022 prin apel 112, cu privire la faptul că pe drumul județean D.J. 298, în localitatea George Enescu, s-a produs un accident rutier.

Echipajul de poliție direcționat la fața locului a stabilit că un tânăr, de 31 de ani, din comuna George Enescu, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe drumul județean D.J. 298, în aceeași localitate, ar fi acroșat un minor, care se deplasa pe partea carosabilă.

Ulterior, șoferul a mutat autoturismul din locul producerii evenimentului.

În urma impactului, victima a refuzat acordarea de îngrijiri medicale, însă conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest.

Valoarea rezultată a fost de 0, 79 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de părăsirea locului accidentului, vătămare corporală din culpă și conducere sub influența alcoolului, au precizat polițiștii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Percheziții la Drăgușeni: 40 de cartușe de calibru 12 mm și 9 mm găsite în locuința unui tânăr

Publicat

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.9 Vlăsinești au pus în executare la data de 3 decembrie 2022 un mandat de percheziție domiciliară, la locuința unei persoane, din comuna Drăgușeni, bănuită de comiterea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Polițiștii au anunțat astăzi că în urma activităților desfășurate, la locația vizată, au fost identificate și ridicate aproximativ 40 de cartușe de calibru 12 mm și 9 mm.

Persoana percheziționată nu  era autorizată să dețină arme letale sau neletale și nici muniție aferentă acestora.

“În cauză se continuă cercetările pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, urmând ca în functie de rezultate să fie dispuse măsuri legale”, a explicat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Activitățile au fost desfășurate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Săveni, au mai adăugat oficialii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Urmărire ca în filme, cu gloanțe și poliția pe urme, pe drumurile din Botoșani. Tânăr reținut pentru 24 de ore

Publicat

Aventuri ca în filme cu focuri de armă și cu poliția pe urme în una dintre comunele din județul Botoșani.

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la data de 3 decembrie 2022, pe drumul comunal D.C. 56 A, în comuna Corni, au efectuat semnal de oprire unui autoturism, al cărui conducător auto nu s-a conformat, continuându-și deplasarea.

Echipajul de poliție a pornit în urmărirea acestuia, somând în mod repetat conducătorul auto să oprească, însă acesta mu s-a conformat, motiv pentru care au fost executate 3  focuri cu arma din dotare, atât în plan vertical cât și înspre autovehicul, fără a fi rănită vreo persoană.

În urma utilizării armamentului, conducătorul auto a oprit autoturismul.

A fost stabilită identitatea acestuia, în persoana unui tânăr, de 18 ani, care nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Ulterior, față de acesta a fost luată măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis, au anunțat polițiștii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Câtă tristețe: A încetat din viață Daniela Șfaițer, soția omului de afaceri Cornel Șfaițer

Publicat

Doliu în familia omului de afaceri Cornel Șfaițer, unul din membrii fondatori ai brandului Voronskaya, un produs al companiei Prodalcom, și una dintre cele mai cunoscute branduri de votcă din România.

În vârstă de 57 de ani, Daniela Șfaițer a încetat din viață duminică dimineață la locuința omului de afaceri după ce cadrele medicale ajunse cu o ambulanță nu au mai putut face nimic pentru a o salva.

Om cu un suflet incredibil de bun și de mărinimos, Daniela Șfaițer a fost implicată în ultimii 20 de ani în sute de acțiuni caritabile și a fost un exemplu pentru întreaga comunitate de oameni de afaceri de la Botoșani.

Pentru renumita marcă Voronskaya însă, această veste tristă căzută ca un blestem face parte dintr-un șir mai lung de tragedii consemnate în ultimul an și jumătate.

Practic este al treilea deces în mai puțin de doi ani în familia patronului de la Prodalcom, cea care produce renumita marcă Voronskaya.

Anul trecut, unul dintre patronii și părinții renumitei mărci de votca, Neculai Catană, a murit la 56 de ani în urma unui infarct, iar în această vară, directorul de producție al societății comerciale Prodalcom SA, Dan Vacariu, s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în timp ce se afla pe o plajă din Grecia, tot în urma unui infarct.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate