Connect with us
Publicitate

Actualitate

Bani mulți pentru botoșănenii care cultivă legume în solarii. Condiții de acordare a ajutorului de minimis

Publicat

Publicitate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) continuă programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru perioada de extrasezon (toamnă-iarnă 2023-2024), fondurile alocate pentru acest sprijin fiind de peste 22 de milioane de euro, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR.

Astfel, legumicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis de maximum de 1.000 de euro/1.000 mp/beneficiar pentru cultivarea de tomate, ardei gras sau lung, gogoşari,castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde în spaţii protejate.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 109,373 milioane de lei, reprezentând echivalentul a 22,1 milioane de euro, acestea fiind asigurate din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii pe anul 2024.

Publicitate

Potrivit proiectului, schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor/întreprinderilor unice care îşi desfăşoar
activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, respectiv: producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, valabil până la 31 decembrie 2024; producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de legume în spaţii protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate: să solicite ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre; să utilizeze o suprafaţă cumulată de spaţii protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile de tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde; să marcheze suprafaţa prevăzută, la loc vizibil, cu o placă-indicator, pe care să se găsească inscripţia “Program susţinere legume, perioada 2023-2024”, să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii de legume.

De asemenea, ei trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate în anul 2023, să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare şi să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide.

Publicitate

“Pentru suprafaţa prevăzută de 1000 mp se acceptă o o diferenţă de – 50 mp rezultaţi în urma verificării în teren a suprafeţei cultivate cu legume”, se precizează în proiectul de act normativ.

Producţiile minime pe care trebuie să le obţină benficiarii sunt: 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar; 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac; 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Potrivit proiectului MADR, cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Publicitate

Valorificarea producţiei se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plăţile se vor efectua după data de 26 februarie 2024. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat de 51 de ani din Bălușeni, reținut pentru 24 de ore pentru nerespectarea ordinului de protecție

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 51 de ani, din comuna Bălușeni, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de nerespectarea ordinului de protecție.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, la data de 1 mai a.c. a încălcat ordinul de protecție emis de Judecătoria Botoșani, prin care i se interzicea să se apropie de soția sa, la o distanță mai mică de 200 de metri.

Publicitate

 

Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Peste 25.000 de firme au fost radiate la nivel naţional, în primul trimestru al acestui an, cu 40,53% mai mult față de anul trecut în aceeași perioadă

Publicat

Publicitate

Un număr de 25.292 de firme au fost radiate la nivel naţional, în primele trei luni din 2024, cu 40,53% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 3.826 (în creştere cu 39,23% faţă de ianuarie-martie 2023) şi în judeţele Cluj (1.291 +53,14%), Dâmboviţa (1.189, +148,74%), Timiş (998, +18,25%) şi Constanţa (949, +8,46%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (164, în creştere cu 49,09% faţă de primul trimestru al anului trecut), Călăraşi (168, +6,33%), Giurgiu (196, +31,54%) şi Covasna (197, +52,71%).

Publicitate

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+148,74%), Harghita (+125,4%) şi Maramureş (+88,7%). Singura scădere a fost înregistrată în judeţul Olt, unde numărul de radieri s-a diminuat cu 3,13% (248) în primele trei luni din acest an, comparativ cu ianuarie-martie 2023.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 5.843 (+21,25%, raportat la perioada similară din 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (2.935, +116,29%) şi informaţii şi comunicaţii (2.262, +86,94%).

În martie 2024 au fost radiate 7.892 firme, cele mai multe din Bucureşti (1.202) şi judeţele Cluj (382), Timiş (314), Constanţa (313) şi Ilfov (292).AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Următorul sfânt al României, propus pentru canonizare în 2025. „Ştia să îi facă pe toți să își găsească pacea sufletului”

Publicat

Publicitate

Părintele Paisie Olaru de la Sihăstria este unul dintre acei oameni ai bisericii care a schimbat destinul multor oameni. Cei care au bătut drumul Sihăstriei au găsit întotdeauna la Părintele Paisie o vorbă bună şi o mângâiere sufletească.Vestea despre minunile sale s-a răspândit în toată ţara, astfel că Sihăstria devenise loc de pelerinaj. Părintele Paisie este unul dintre duhovnicii propuşi la canonizare anul viitor, când Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române împlineşte 100 de ani, scrie realitatea.net.

Părintele Paisie Olaru s-a născut in comuna Lunca, județul Botoșani, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai familiei. Peste niște ani, avea sa devina unul dintre cei mai cunoscuți duhovnici ai Moldovei. A făcut ascultare la mai multe mânăstiri, însă cele mai dragi sufletului sau au rămas schitul Sihla si mânăstirea Sihăstria.

“A fost cel mai mare călugăr al bisericii noastre, așa spun cei care au apreciat în mod just istoria ultimelor două veacuri. Se spune despre Paisie Olaru că a fost cel mai mare călugăr de la Sfântul Calinic încoace. De la jumătatea veacului al 19-lea până în prezent”, spune PS. Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei București.

Publicitate

 „Se urcă până la părintele Cleopa, venea înapoi…toată ziua citea o Psaltire, toți psalmii. Era aici o persoană care îngrijea de biserica și îi zicea: hai părinte și mănâncă ceva și i-au adus mâncare. S-a dus în chilie să guste și când s-a dus și s-a întors din chilie…mai avea niște rugăciuni de citit”, declară Ierodiaconul Teodosie, Mănăstirea Sihăstria.

Tată a mii de credincioși
Paisie Duhovnicul știa să îi facă pe toți să își găsească pacea sufletului. De altfel, cel mai des canon pe care părintele îl dădea era: “să nu mai faci!”.

“Ne-au insuflat duhovnicește, au făcut să căutăm veșnicia și așa am renunțat la cele ale lumii acesteia, am simțit chemarea prin puterea rugăciunii lor și a cuvintelor duhovnicești pe care le-am ascultat. Așa am ajuns mulți dintre tinerii acestei mănăstiri să le urmăm viață călugărească”, spune Ierodiaconul Sofian, Mănăstirea Sihăstria.

Publicitate

Cei care veneau la Paisie Duhovnicul cu greu se mai puteau dezlipi de bătrân. Părintele Paisie a avut o prietenie sfântă cu părintele Cleopa.

“Doamne binecuvântează făgăduința noastră că să fim amândoi împreună, şi în veacul acesta şi în cel ce o să fie. De voi muri eu întâi, să fie el la capul meu, iar de o muri el întâi, să fiu eu la capul lui!”

Cu o viață întreagă vorbită despre Răi și sfinți, Paisie Olaru, prietenul pământenilor și al lui Dumnezeu, avea să meargă la cer la vârstă de 94 de ani, condus în rugăciune de mulți dintre cei care l-au iubit.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

2 Mai 2024: Ziua Naţională a Tineretului în România

Publicat

Publicitate

2 MAI 2024: Ziua Naţională a Tineretului. În fiecare an, în România, un oraș este desemnat capitală a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost iniţiat în 2004, de 15 deputaţi din formaţiunile politice parlamentare, scrie alba24.ro. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, la 5 octombrie 2004.

Legea nr. 425 privind instituirea Zilei naţionale a tineretului a fost adoptată la 25 octombrie 2004.

Pentru marcarea acestei zile, sunt organizate şi promovate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive, care vizează domeniile de interes ale tineretului.

Publicitate

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii în domeniul tineretului se implică în sprijinirea materială, financiară şi organizatorică a evenimentelor dedicate acestei zile.

Începând cu 2016, anual, un oraş din România reprezintă Capitala Tineretului din România, similar titulaturii Capitala Europeană a Tineretului.

Este vorba despre un program naţional destinat tinerilor, ce are drept scop dezvoltarea ecosistemelor de tineret din zonele româneşti, în general, şi din mediul urban, în mod special.

Publicitate

Desemnarea acestui oraş se face în urma unui concurs de concepte, iar anul acesta a fost desemnat orașul Ploiești.

Primul oraş desemnat Capitala Tineretului din România a fost Timişoara, în perioada 2 mai 2016 – 1 mai 2017.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending