Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Biroul Electoral Central: Alegerile merg ÎNAINTE. Birourile electorale rămân ACTIVE, în ciuda deciziei Curții de Apel Ploiești

Publicat

acum 32 de minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Biroul Electoral Central anunță că birourile electorale pentru alegerile prezidențiale din mai își continuă activitatea, chiar dacă astăzi a apărut o decizie a Curții de Apel Ploiești, care a suspendat efectele hotărârii Curții Constituționale privind anularea scrutinului prezidențial din 2024.

Activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a președintelui României, a anunțat joi Biroul Electoral Central.

Într-un comunicat de presă, BEC spune că procesul electoral aflat în desfășurare va continua.

„În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploieşti a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări:

Actuală procedură electorală în vederea alegerii Preşedintelui României este reglementată atât de acte normative cât şi de acte administrative cu caracter normativ, respectiv:

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parțiale din anul 2025;
  • Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
  • Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025;
  • Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
  • Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiții a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.

În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României”, se arată în comunicatul de presă al BEC.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Centura Botoșaniului prinde contur: Constructor desemnat pentru prima etapă. Investiție de 58 milioane de euro

Publicat

acum o oră

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Un nou pas important pentru infrastructura municipiului Botoșani a fost făcut astăzi, odată cu desemnarea constructorului pentru prima etapă a Variantei de Ocolire a orașului.

Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a explicat că acest proiect, considerat vital pentru scoaterea traficului greu din municipiu și pentru fluidizarea circulației, va lega zona Curtești de intersecția Lebăda, pe un traseu modern, în lungime de 10 kilometri.

Lucrările vor fi realizate de o asociere de firme condusă de Big Conf Botoșani, alături de Construct Com Botoșani și Straco Holding București. Valoarea totală a investiției depășește 58 de milioane de euro, din care doar 2% reprezintă contribuția municipalității, restul fiind asigurat prin fonduri europene, prin Programul de Transport 2021–2027.

Traseul centurii va cuprinde trei puncte-cheie de intersecție: un nod rutier cu pasaj suprateran în zona Baisa și două sensuri giratorii amplasate strategic la Băiceni și Lebăda, menite să asigure conexiuni rapide și sigure pentru șoferi.

În paralel cu acest proiect, autoritățile locale au anunțat că este aproape finalizată și documentația pentru etapa a doua a centurii, care va continua traseul prin comunele Bălușeni și Stăuceni, cu ieșire spre Victoria. Contractul de finanțare pentru această a doua etapă urmează să fie semnat în prima parte a lunii mai, la București.

Autoritățile locale subliniază că această realizare nu ar fi fost posibilă fără sprijinul direct al parlamentarilor PSD Botoșani, Doina Federovici și Marius Constantin Budăi, care au susținut demersurile de la stadiul de idee până la obținerea finanțării și atribuirea contractului.

Publicitate

Un rol esențial l-a avut și Zona Metropolitană Botoșani, care a gestionat întregul proces de licitație, analizând oferte complexe și asigurând o selecție transparentă, în beneficiul botoșănenilor.

Noua variantă de ocolire a municipiului Botoșani reprezintă una dintre cele mai mari investiții în infrastructura rutieră din județ, cu un impact major asupra traficului, siguranței rutiere și dezvoltării economice pe termen lung.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 24 aprilie 2025

Publicat

acum o oră

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 24 aprilie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 24 aprilie 2025:

Loto 6/49: 17, 12, 22, 8, 2, 19

Loto 5/40: 39, 7, 32, 20, 24, 23

Joker: 34, 18, 4, 27, 41 + 18

Noroc: 8 6 4 9 2 4 8

Publicitate

Noroc Plus: 1 6 9 8 2 5

Super Noroc: 0 9 7 5 5 1

Citeste mai mult

Eveniment

Un pompier din Botoșani reprezintă România la una dintre cele mai prestigioase competiții internaționale de salvare, în Spania

Publicat

acum 2 ore

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Un pompier botoșănean se află în aceste zile în Sevilla, Spania, unde reprezintă România la una dintre cele mai importante competiții internaționale dedicate salvatorilor de la înălțime – Rescue Great Day 2025.

Plutonierul adjutant șef Ionuț Honciuc, angajat al Detașamentului de Pompieri Botoșani, face parte din echipa formată din 12 alpiniști ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Alături de colegi din județele Alba, Brașov, București-Ilfov, Cluj, Hunedoara, Sibiu și Timiș, Ionuț își testează abilitățile în perioada 24 – 27 aprilie, într-o serie de probe tactice dificile, care simulează intervenții reale de salvare de la înălțime, utilizând corzi și alte echipamente specifice. România concurează în acest an cu 41 de echipe profesioniste din întreaga lume, fiecare dintre ele demonstrând nivelul ridicat de pregătire al salvatorilor.

Ionuț Honciuc este pompier de 17 ani, iar în 2019 a intrat pentru prima dată în contact cu alpinismul de intervenție, în cadrul unui curs organizat de IGSU. De atunci, a continuat să se antreneze constant, atât alături de colegii săi de la ISU Botoșani, cât și în cadrul taberelor naționale de pregătire. A fost remarcat rapid pentru seriozitate, putere fizică și stăpânire de sine în condiții extreme.

În ultimele luni, membrii lotului național al IGSU au participat la un program intensiv de pregătire, desfășurat între februarie și aprilie 2025, care a presupus sesiuni de antrenamente în medii simulate de risc – de la înălțimi periculoase, la puțuri, structuri metalice sau traversări dificile.

Competiția Rescue Great Day este considerată una dintre cele mai exigente din lume în domeniul salvărilor de la înălțime și oferă participanților ocazia de a-și valida pregătirea în fața celor mai buni specialiști din domeniu.

Publicitate

„Hai România! Hai Ionuț!” – este mesajul transmis de colegii de la ISU din Botoșani, mândri de participarea unui reprezentant local în elita salvatorilor internaționali.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending