Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO. Susținătorii lui Georgescu, criticați DUR după ce și-au expus copiii la temperaturi extreme. S-a autosesizat și ANPDCA

Publicat

Publicitate

Imaginile care circulă pe rețelele sociale cu o mamă care și-a expus copilul la temperaturi extrem de scăzute, în scopul de a participa la o provocare populară pe TikTok, lansată de susținătorii candidatului  Călin Georgescu, au stârnit un val de critici și îngrijorare în societatea românească.

În videoclipul șocant, copilul, care pare să aibă nu mai mult de un an, este introdus într-o cădiță umplută cu zăpadă, în timp ce părinții râd și se distrează. Micuțul plânge de durere și disconfort, fiind lăsat să înghețe într-un cadru inuman, în timp ce părinții continuă să înregistreze și să se amuze pe seama suferinței sale.

Scena a fost postată pe pagina femeii, însoțită de un mesaj care promovează ideea că „spartan” ar fi un ideal pe care părinții îl impun copiilor lor, indiferent de pericolele pe care acestea le implică, iar mai multe persoane publice, printre care inclusiv realizatoarea TV Anca Alexandrescu, au răspuns provocării, și a îndemnat fanii să participe la această practică periculoasă, îndemnându-i să se arunce în zăpadă dezbrăcați.

În urma acestui incident, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) s-a autosesizat și a anunțat că va solicita sprijinul instituțiilor competente pentru identificarea celor implicați în postarea și distribuirea acestor imagini. ANPDCA a subliniat că expunerea copiilor la condiții extreme, precum cele din videoclipuri, constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora.

Autoritățile vor lua măsuri pentru a contacta părinții și a le reaminti obligațiile legale privind creșterea și protecția copiilor. ANPDCA a reamintit că siguranța și bunăstarea celor mici trebuie să fie o prioritate absolută, iar încălcarea acestora nu poate fi tolerată sub nicio formă, fie că este vorba de o provocare online, fie de alte comportamente periculoase.

Publicitate

Această situație ridică întrebarea despre responsabilitatea celor care promovează astfel de acțiuni și despre impactul pe care viralizarea unor astfel de provocări îl poate avea asupra bunăstării copiilor, în special atunci când este vorba despre părinți care ar trebui să asigure siguranța și protecția celor mici.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendii la Tudor Vladimirescu – Avrămeni și Coțușca. Două familii la un pas de a rămâne fără acoperiș deasupra capului în plină iarnă

Publicat

Publicitate

Ieri după-amiază, alte două familii din localitățile Tudor Vladimirescu (comuna Avrămeni) și Coțușca au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum pentru necurățate de funingine.

Pompierii din Săveni și Coțușca au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

În ultima perioadă, s-a înregistrat o creștere alarmantă a incendiilor provocate de coșurile de fum necurățate de funingine, neprotejate termic față de materialele combustibile sau deteriorate.  Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Publicitate

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

Sunt naționaliști, dar nu-i fugăresc pe străini: Londra, a treia capitală cu cei mai mulți vorbitori de limbă română

Publicat

Publicitate

Londra se află pe locul trei în lume ca număr de vorbitori de limbă română, a declarat ambasadoarea României în Marea Britanie, Laura Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit acesteia, comunitatea română din Regat numără peste 1,2 milioane de persoane, iar primarul Londrei, Sadiq Khan, a apreciat contribuțiile semnificative ale românilor în viața economică, culturală și spirituală a capitalei britanice.

„Mi-a spus că românii îmbogățesc semnificativ Londra, economic, cultural, spiritual, că sunt foarte bine pregătiți profesional, fiecare în domeniul lui, că sunt harnici, că au o etică deosebită a muncii și că sunt foarte rezilienți”, a explicat diplomatul.

Laura Popescu a spus că afecțiunea Regelui Charles al III-lea pentru România a determinat mulți britanici să descopere, la rândul lor, frumusețea țării noastre.

‘Vizitele sale regulate și implicarea activă în proiecte de conservare, ecoturism și restaurare a satelor transilvănene au adus un plus de vizibilitate internațională României. Prin prezența sa în România, prin mesajele de susținere, a contribuit într-adevăr la aducerea țării noastre pe harta mondială a turismului sustenabil’, a afirmat diplomatul.

În 2025 se împlinesc 145 de ani de relații bilaterale România – Marea Britanie, iar seria aniversară ar putea cuprinde și omagii pentru Regina Maria, care s-a născut acum un secol și jumătate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Seara trecută: Incendiu într-o casă din Botoșani provocat de joaca copiilor cu un aprinzător de șemineu

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit seara trecută seară într-o locuință din municipiul Botoșani, având drept cauză joaca copiilor familiei cu un aprinzător de șemineu. Flăcările au cuprins bunurile de la mansardă, iar copiii au alertat imediat mama lor, care se afla la demisol. Îngrijorată de posibilitatea extinderii incendiului, aceasta a ieșit rapid din casă împreună cu cei trei copii și a sunat după ajutor.

Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au ajuns la fața locului în timp record, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță de la SAJ Botoșani. La sosire, aceștia au constatat că mansarda ardea cu flacără deschisă și degaja o cantitate mare de fum. Intervenția promptă a acestora a reușit să împiedice extinderea focului la întreaga locuință, inclusiv la acoperișul și parterul clădirii.

Echipele de intervenție au lucrat timp de aproape două ore pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor. Mama copiilor a primit îngrijiri medicale la fața locului, suferind un atac de panică în urma incidentului. Din fericire, niciunul dintre membri familiei nu a fost rănit grav.

În scopul preîntâmpinării unor evenimente generate de jocul copiilor cu focul, recomandăm celor care îi au în grijă, însușirea regulilor și măsurilor de prevenire a incendiilor și respectarea strictă a acestora.

Astfel, pentru siguranța copilului dumneavoastră:

▪ înlăturați orice curiozitate în legătură cu focul, explicându-i cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viața lui;

Publicitate

▪ păstrați chibriturile, brichetele și alte surse de foc în locuri în care nu are acces;

▪ nu îi permiteţi accesul, nesupravegheat, în depozite de furaje, șuri, poduri, magazii, grajduri, clădiri dezafectate etc., cu mijloace care pot produce incendii;

▪ nu îl lăsaţi singur în casă cu aragazul, mijloacele de încălzire sau aparatele electrice aflate în funcțiune.

De asemenea, învățaţi copilul următoarele reguli ce îi pot salva viața în situații critice:

▪ dacă este singur acasă, să părăsească imediat locuința și să anunțe un vecin sau primul adult despre izbucnirea incendiului;

▪ dacă nu poate părăsi locuința, să telefoneze, dacă are posibilitatea, la numărul unic pentru urgențe 112 și să anunțe evenimentul precizând adresa, precum și faptul că este blocat în casă, după care să iasă la fereastră și să strige după ajutor;

▪ să nu se ascundă în dulap, sub pat sau în alte locuri în care nu poate fi văzut de persoanele care intră în locuință;

▪ dacă i-au luat foc hainele, trebuie să se lase pe sol și să se rostogolească până la stingerea flăcărilor;

▪ atunci când în încăpere este fum, trebuie să se deplaseze aplecat sau târâș pentru a evita inhalarea acestuia.

Supravegheați copiii în permanenţă!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending