Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce populație are România: Date INS, actualizate la 1 iulie 2025. Îmbătrânirea demografică s-a accentuat

Publicat

Publicitate

Ce populație are România: Potrivit datelor actualizate ale INS, populația după domiciliu era, la 1 iulie 2025, de 21.671.500 persoane, cu 0,5% mai mică față de 1 iulie 2024, conform datelor publicate, marți, de Institutul Național de Statistică.

Potrivit sursei citate, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 11.992.700 persoane, în scădere față 1 iulie 2024 cu 1%).

Populația după domiciliu din mediul rural a fost de 9.678.800 persoane, în creștere cu 0,1% față 1 iulie 2024, scrie Agerpres.

Populația feminină era la 1 iulie 2025 de 11.103.200 persoane, în scădere cu peste 51.900 de persoane față de aceeași dată a anului precedent.

Populația masculină a fost de 10.568.300 persoane, în scădere cu peste 55.600 de persoane față de perioada similară a anului anterior.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat

INS semnalează că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2024, prin creșterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste) și prin scăderea, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

Publicitate

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 (la 1 iulie 2024) la 135,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2025). Vârsta medie a populației a fost de 43,1 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 iulie 2024.

Vârsta mediană a fost de 44,0 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 iulie 2024.

La 1 iulie 2025, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,3%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât a grupelor de 5-9 ani (5%) și 10-14 ani (4,8%).

Citeste mai mult

Eveniment

Care a fost primul mesaj transmis online. Cum a evoluat internetul

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Internetului, sărbătorită anual pe 29 octombrie, este dedicată recunoașterii și celebrării impactului și importanței internetului în viața noastră modernă, scrie alba24.ro.

Această zi este cunoscută și sub denumirile World Internet Day sau International Internet Day.

Demersul pentru marcarea acestei zile a fost iniţiat de Asociaţia Utilizatorilor de Internet. Cu prilejul summitului Societăţii Informaţionale, desfăşurat în noiembrie 2005, în Tunis, a fost propusă Organizaţiei Naţiunilor Unite instituirea Zilei mondiale a societăţii informaţionale care a devenit, ulterior, Ziua internetului la data de 29 octombrie, potrivit www.itu.int.

Internetul se numără printre cele mai importante invenții

Reţeaua de internet este considerată drept una dintre cele mai importante invenţii ale omenirii. La 29 octombrie 1969, într-un laborator al universităţii americane University of California (UCLA), absolventul Leonard Kleinrock i-a anunţat prin telefon pe Charley Kline şi Bill Duvall de la Universitatea Stanford că va trimite un mesaj prin intermediul unei reţele de internet.

Proiectul intitulat ”ARPANET” reprezenta o reţea finanţată de Departamentul American al Apărării care conecta patru terminale independente aflate la universităţile UCLA, Stanford, Utah şi California – Santa Barbara.

Cuvântul ”login” a fost transmis între două terminale cu ajutorul reţelei de internet, fiind primul mesaj trimis, în acest mod, în mediul online, potrivit www.theinternetday.com.

Acest eveniment a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea și extinderea internetului.

Publicitate

Cu trecerea timpului, Internetul a evoluat și s-a răspândit pe scară globală, devenind un instrument esențial în viețile noastre de zi cu zi.

Cum a evoluat internetul

  • Anii 1960 – ARPANET: În anii 1960, Departamentul Apărării al Statelor Unite (Department of Defense) a început să dezvolte ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network) ca un proiect de cercetare militară. ARPANET a fost prima rețea de comunicații de tip pachet care a permis mai multor computere să comunice între ele.
  • Anii 1970 – TCP/IP: În 1974, Vinton Cerf și Bob Kahn au dezvoltat protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol), care a devenit baza pentru funcționarea internetului. Acest protocol a permis computerelor să comunice între ele pe rețele diferite.
  • Anii 1980 – Creșterea rețelelor: ARPANET a continuat să se dezvolte și să se extindă. Alte rețele, precum CSNET (Computer Science Network) și NSFNET (National Science Foundation Network), au fost dezvoltate și au extins infrastructura internetului. În această perioadă, au apărut și primele servicii precum e-mail-ul și FTP (File Transfer Protocol).

Când a devenit internetul accesibil publicului

  • Anii 1990 – Internetul pentru uz public: Internetul a devenit din ce în ce mai accesibil pentru public în anii 1990 odată cu lansarea primelor servicii comerciale de acces la internet. Între acestea se numără America Online (AOL) și Netscape Navigator, primul browser web popular. World Wide Web (WWW) a fost creat de Tim Berners-Lee, iar primul site web a fost creat în 1991.
  • Anii 2000 – Boom-ul internetului: Internetul a devenit omniprezent în viața cotidiană a oamenilor din întreaga lume. Au apărut servicii de socializare, motoare de căutare și comercțul electronic. Rețele de mare viteză au înlocuit conexiunile dial-up, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a utilizării internetului.
  • Anii 2010 și ulterior – Era dispozitivelor mobile: Internetul a devenit tot mai mobil, cu creșterea utilizării smartphone-urilor și a tabletelor. Tehnologii precum 4G și 5G au permis viteze de conectare mai mari.

În zilele noastre, internetul este un mediu esențial pentru comunicare, informație, comerț și divertisment. Astfel, internetul are un impact semnificativ asupra modului în care oamenii trăiesc și lucrează.

Așadar, conform celor mai recente statistici din 2025, aproximativ 5,56 miliarde de persoane utilizează internetul la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 67,9% din populația lumii, potrivit datareportal.com.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Cuvioasă Muceniță Anastasia Romana

Publicat

Publicitate

Sfânta Anastasia Romana a trăit pe vremea împăraţilor Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), guvernator al Romei fiind Prov, pe când se pornise, iarăşi, mare prigoană împotriva creştinilor. Romană de neam, tânără cu vârsta, Sfânta Anastasia se afla pe atunci într-o mică obşte de fecioare creştine, care locuia ascunsă printre livezi şi grădini, în apropierea Romei, unde era stareţă o îmbunătăţită călugăriţă, anume Sofia.

Rămasă orfană la vârsta de trei ani, Anastasia fusese luată de bătrâna Sofia şi crescută la această mănăstire, unde covârşea cu frumuseţea şi cu dragostea către Hristos pe toate celelalte tinere de vârsta ei. Oricât de ferită de lume era, oamenii tot aflaseră de frumuseţea şi înţelepciunea ei şi mulţi o ceruseră în căsătorie. Dar fecioara rămânea neclintită în dragostea ei către Hristos şi voia cu înfocare să fie pentru toată viaţa mireasă a Domnului Iisus. Auzind Prov dregătorul de această fecioară creştină în vârstă de doar 19 ani, a trimis ostaşi să o caute şi, aflând-o, au adus-o înaintea lui, în lanţuri. Şi o sfătuia dregătorul să-şi caute un bărbat şi să se mărite şi, întorcându-se, să se închine zeilor, ca frumuseţea ei să nu se piardă în zadar. Iar ea a răspuns: „Viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, pentru Care de o sută de ori, de ar fi cu putinţă, sunt gata a muri”.

Auzind acest cuvânt, Prov a poruncit de au bătut-o peste obraz şi i-au sfâşiat veşmintele, au afumat-o cu fum înecăcios de pucioasă, apoi au bătut-o cu toiege şi i-au zdrobit pe roată oasele, în vreme ce fecioara nu înceta a mărturisi pe Hristos. Înfuriat, Prov a pus-o la şi mai cumplite chinuri, încât poporul din Roma, care era de faţă, a început a murmura împotriva acestor cruzimi, iar mulţi s-au apropiat de credinţă şi s-au lepădat de idoli, botezându-se. Iar Sfintei Anastasia, după ce au scos-o afară din cetate, i-au tăiat capul. Înştiinţată de un înger, bătrâna Sofia a venit şi a luat trupul Muceniţei, îngropându-l cu cinste.

Astăzi, mare parte din moaştele ei se află la Mănăstirea Grigoriu din Muntele Athos, dar părticele din moaștele ei se mai află și în țara noastră, la Mănăstirea Șinca Nouă (Brașov) și în alte sfinte locașuri.

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenție emoționantă la Flămânzi: Un câine lovit de o mașină, salvat de pompieri după ce a rămas blocat între bara din față și radiator

Publicat

Publicitate

O intervenție mai puțin obișnuită, dar încărcată de emoție, a avut loc astăzi după-amiază, la ieșirea din localitatea Cotu, spre Flămânzi. Un câine rătăcit pe șosea a fost lovit accidental de un autoturism, iar în urma impactului animalul a rămas prins între bara din față și radiatorul mașinii.

Deși situația părea imposibilă, finalul a fost unul fericit datorită promptitudinii și profesionalismului pompierilor botoșăneni.

Șoferul care a lovit câinele a oprit imediat, speriat de ce ar fi putut să se întâmple. A încercat să elibereze animalul pe cont propriu, însă acesta rămăsese blocat între elementele caroseriei. Înțelegând că orice mișcare greșită i-ar fi putut provoca răni suplimentare patrupedului, bărbatul a solicitat sprijinul pompierilor.

La fața locului a sosit echipajul din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și accesorii pentru descarcerare. Misiunea nu a fost deloc simplă. Militarii au fost nevoiți să demonteze apărătoarea de la roată și bara din față a autoturismului, lucrând cu grijă și calm, pentru a nu provoca animalului dureri sau leziuni.

După minute bune de efort atent, pompierii au reușit să elibereze câinele, care, spre surpriza tuturor, a ieșit teafăr, fără răni vizibile. Salvatorii i-au oferit apă și l-au supravegheat câteva momente pentru a se asigura că starea lui este stabilă. În cele din urmă, patrupedul și-a continuat drumul, părând speriat, dar nevătămat.

Intervenția a stârnit emoție în rândul celor prezenți, dar și admirație pentru pompieri, care și de această dată și-au demonstrat profesionalismul și compasiunea. Pentru ei, o viață rămâne o viață — fie că are două picioare sau patru.

Publicitate

Un gest simplu, dar care spune multe: umanitatea rămâne cel mai important echipament de intervenție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending