Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ninsorile opresc lucrările pe Transalpina: Redeschiderea drumului, amânată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Transalpina rămâne temporar închisă, după ce ninsorile recente au determinat autoritățile să suspende lucrările de redeschidere a unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România – DN 67C.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova a anunțat luni că operațiunile de curățare și reabilitare au fost întrerupte din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din zonă.

Lucrările pentru redeschiderea circulației între Rânca și Obârșia Lotrului, suspendate din cauza condițiilor meteo

Stratul de zăpadă proaspăt depus între Rânca și Obârșia Lotrului face imposibilă continuarea în condiții de siguranță a lucrărilor pentru redeschiderea circulației rutiere pe DN 67C – Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului.

„Lucrările de punere în siguranță în vederea redeschiderii circulației rutiere se suspendă până când condițiile meteo permit efectuarea lucrărilor în siguranță”, a transmis DRDP Craiova luni, într-o postare pe Facebook.

 

Transalpina, cunoscută și sub denumirea de Drumul Național 67C sau „Drumul Regelui”, este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă de 2.145 metri în Pasul Urdele.

Publicitate

În fiecare an, redeschiderea acestui drum montan reprezintă o provocare pentru drumari, fiind direct dependentă de condițiile meteorologice din zonă.

Citeste mai mult

Educație

„Nu e corect să evaluăm doar la două materii!”. Ce planuri are ministrul Educației pentru admiterea în liceu

Publicat

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, susține că nu este corect ca la Evaluarea națională de la clasa a VIII-a să fie doar două materii, atât timp cât elevilor li se cer mai multe competențe.

Fiindcă întrebarea e: și cu celelalte competențe cheie ce facem?! Ele nu au nevoie de niște valori standardizate, ca să știm – le-au asimilat copiii, nu le-au asimilat, să știm cum se compară o școală cu o altă școală, să știm cum se comportă profesorii?! (…). Și atunci corect este să evaluăm toate competențele cheie.

Acum este o discuție, că am fost surprinși de mișcarea pe care a făcut-o Comisia Europeană la început de an, că ați văzut că au discutat despre faptul că cele opt competențe-cheie ar trebui cumva minimal să fie reduse la cinci ‘basic skills’, adică cinci competențele focalizate pe abilități’, a declarat Daniel David, potrivit Agerpres.

Admiterea la liceu: metodologie de ocupare a locurilor

El a spus că ia în calcul și o metodologie pentru ocuparea locurilor în licee.

„Sunt de acord și vreau să păstrez ideea bună din lege (…) ca măcar până la 50% din locurile pe care le avem la licee să poată să fie ocupate printr-un examen organizat de licee. Sigur, aici va trebui să fim atenți la ce metodologie facem, ca să avem niște standarde prin care să nu devină un business foarte personal al unor unități școlare. Cred că este un lucru important. În același timp, cred că trebuie să vină după examenul național. (…)

Poate cineva în ziua respectivă chiar a avut o zi proastă când dă examenul național. Poate e foarte bun la Biologie și Chimie și pur și simplu la Matematică și Limba și literatura română, ca urmare a unei zile proaste, ne-am trezit că are o notă foarte mică. I-ai omorât orice șansă de a merge la un liceu bun, într-o zonă de Științe.

El poate fi foarte, foarte bine pregătit pe acele componente. Deci, aș lăsa-o, dar după o metodologie în care să controlăm, ca să spun așa, arbitrariul și lucrurile incorecte care pot să apară”, a explicat ministrul Educației.

Publicitate

Tot ca ”principiu”, a arătat el, ar descentraliza și mai mult spre licee și spre specializări chiar, ca să acorde ponderi diferite pentru disciplinele care vor intra în Evaluarea națională.

”Din nou mi se pare că personalizăm bine educația dacă facem acest lucru. Eu am avut o problemă de la început cu acest examen de clasa VIII-a, pentru că este nenatural într-un sistem obligatoriu. Adică, când noi știm că învățământul obligatoriu va merge până la nivel de liceu, tu să faci un examen atât de greu, complicat, pe două materii, care după aceea să marcheze traiectoria de viață a copilului, cred că este incorect”, a transmis ministrul Educației.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale2025: Nicușor Dan spune că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare

Publicat

Publicitate

Președintele ales, Nicușor Dan, a afirmat că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare, în condițiile în care Curtea Constituțională urmează să valideze joi rezultatul alegerilor prezidențiale.

‘Dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, o să fie o ședință a Curții Constituționale joi, la amiază, în care se validează alegerile și jurământul se depune în fața Parlamentului, foarte probabil, luni, la amiază’, a declarat Nicușor Dan, luni, pentru B1 Tv.

El a spus că ar putea efectua prima vizită externă la Bruxelles. ‘Chișinău, Bruxelles sau Washington. Probabil că Bruxelles’, a menționat Nicușor Dan.

Președintele ales i-a indicat pe Valentin Naumescu, Corneliu Bjola, Iulian Fota drept posibili consilieri în domeniul politicii externe.

‘Am lucrat cu niște oameni care m-au ajutat pe viziunea pe politică externă. În măsura în care dumnealor vor dori să se implice, cu mare plăcere. (…) Domnul Naumescu, domnul Bjola, domnul Fota’, a explicat el.

Nicușor Dan a reiterat că unul dintre obiectivele sale va fi clarificarea responsabilităților pentru modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Publicitate

‘Ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie a fost un eșec și, ca președinte, vreau să lămurim cât de repede și cât mai temeinic chestiunea asta, pentru că nu e normal ca după șase luni, din noiembrie, să știm doar că avem un om de afaceri care a dat un milion de euro către niște influenceri. Cam acesta este rezultatul. Ca președinte voi încerca să clarific responsabilitățile pe ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie’, a transmis Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

FOTO: „Diferiți, dar egali”: Mobilitate de învățare pentru profesori la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 12 -16 mai 2025, la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești a avut loc cea de-a treia mobilitate din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”, o mobilitate de învățare pentru profesorii din cele patru școli partenere: Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești – ROMÂNIA; OU „Sv. sv. Kiril i Metodiy“ – BULGARIA; OOU Petar Pop Arsov – MACEDONIA DE NORD și Canakkale Provincial National Education Directorate – TURCIA.

În cele cinci zile petrecute în România, școlile partenere din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali” au participat la numeroase activități și workshop-uri în vederea dezvoltării unor competențe civice, sociale, a unor abilități de cooperare, de integrare, de învățare a obiceiurilor și tradițiilor celorlalți. Astfel, cei zece profesori prezenți la unitatea de învățământ din România au descoperit tradițiile populare românești, au participat la activități ce au presupus incluziunea, diversitatea culturală și multiculturalism, toate fiind realizate cu scopul de a fi aplicate în școlile partenere pentru a atinge obiectivul combaterii abandonului școlar, a prevenirii eșecului școlar și pentru a elimina barierele sociale, etnice și de orice altă formă de discriminare.

Programul mobilității a cuprins următoarele activități:

  1. Ziua 1: deschiderea mobilității (la care au participat inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc, inspector – prof. Sandu Liliana Cristina și primarul comunei Albești – Cristian Câmpanu); vizitarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești; participarea la workshop-ul pe tema incluziunii „Include-mă în viața ta!”; vizitarea Primăriei Albești și participarea la o masă rotundă pe tema educației și a sistemului de învățământ din școlile partenere în proiect.
  2. Ziua 2: Plantarea copacului prieteniei – simbolul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”; participarea la workshop-ul realizat în parteneriat cu părinții (vizitarea afacerilor locale ale părinților); participarea la workshop-ul pe tema diversității culturale „Încondeierea ouălor. Tradiție de zeci de ani” la Muzeul de Etnografie din Trușești.
  3. Ziua 3: Vizitarea orașului Iași. Descoperirea unor obiective turistice și culturale reprezentative pentru zona Moldovei: Palatul Culturii; Biserica Sfinții Trei Ierarhi; Biserica Sf. Nicolae Domnesc; Teatrul „Vasile Alecsandri”; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Sala Pașilor Pierduți.
  4. Ziua 4: Pe urmele lui Mihai Eminescu: activități culturale care au presupus vizitarea Bisericii Uspenia (unde a fost botezat poetul); vizitarea Casei Memoriale „Mihai Eminescu” din Ipotești; vizitarea Muzeului din Ipotești și drumeție spre „lacul cu nuferi”; cina tradițională.
  5. Ziua 5: participarea la workshop-ul „Uniți prin diversitate!” – realizarea unei capsule a timpului în care fiecare țară parteneră a transmis un mesaj care va rămâne pentru eternitate; ceremonia de decernare a certificatelor; încheierea mobilității.
  6. Proiectul Erasmus + „Diferiți, dar egali”, un proiect de Educație școlară, KA2, parteneriate la scară mică, nr. ref. 2023-2-RO01-KA210-SCH-000177472, a fost implementat în școlile partenere încă din mai 2024, având ca obiective: creșterea gradului de participare a elevilor la activitatea școlară din instituțiile partenere; dezvoltarea comportamentului responsabil al comunităților școlare în raport cu egalitatea de șanse; cultivarea unei relații mai bune între părinți și școli prin inițierea unui număr sporit de activități comune școală-familie-comunitate: activități de consiliere parentală, programe educaționale dezvoltate în școlile partenere și scăderea discriminării elevilor vulnerabili din școlile partenere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending