Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Jucării în dar, riscuri ascunse: Cum îți protejezi copilul în perioada Sărbătorilor. Sfaturi de la pompieri

Publicat

Publicitate

Un cămin sigur pentru copilul tău – atenție la ce jucării primește copilul dumneavoastră!

Perioada Sărbătorilor de Iarnă este cea mai frumoasă pentru copii, iar părinții trebuie să se asigure că cei mici se vor bucura, în siguranță, de toate momentele legate de Crăciun sau Revelion.

O atenție deosebită trebuie acordată jucăriilor pe care le primesc în dar. Acestea trebuie să fie potrivite fiecărei vârste. Cele care conțin piese de mici dimensiuni pot înghițite sau introduse în nas, fără ca micuții să-și dea seama că, din joacă, se pot asfixia. Potrivit datelor statistice furnizate de Secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani, anul trecut, 321 de copii au ajuns la spital după ce au înghițit diferite obiecte de mici dimensiuni, cum ar fi baterii, nasturi, monede, zaruri, capace, mărgele, fragmente de jucării, arcuri, magneți…și lista poate continua.

Pentru a preveni astfel de accidente, părinții trebuie să citească recomandările cu privire la vârstă și avertizările pe care producătorii le menționează pe ambalajul fiecărui produs.

Verificarea tuturor jucăriilor din casă și identificarea celor care pot fi dezmembrate este, de asemenea, o măsură de precauție.

La fel de importantă este și supravegherea permanentă a copiilor mici, atunci când aceștia se joacă. Trebuie să se țină cont și de faptul că ei sunt atrași de toate obiectele mici, motiv pentru care se impune respectarea următoarelor recomandări:

Publicitate

– țineți departe de copii produse precum boabele de fasole, porumb, mazare, orice fel de semințe, mărgele, polistiren, nasturi, plastilina, fragmente de jucării etc.;

– nu lăsați poșeta la îndemâna copiilor! Aceștia ar putea să găsească în ea obiecte mici precum monede, accesorii de păr, arcuri de pix etc.

– nu lăsați niciodată medicamente, țigări, tutun, monede, baterii mici, magneți și alte obiecte periculoase la îndemâna copiilor!

– nu depozitați produse de curățenie sau substanțe chimice în apropierea hranei. Păstrați-le doar în ambalajele originale și asigurați-vă că cel mic nu are acces la acestea.

– nu le spuneți copiilor dumneavoastră că pastilele sunt „bomboane” sau că medicamentul sub formă de sirop este „dulceață” pentru că, într-un moment de neatenție, aceștia le pot consuma ca și când ar fi dulciuri;

– excludeți din alimentația copilului orice produs care prezintă risc de sufocare la vârstă mica: bucăți de legume sau fructe tari, bomboane tari, acadele, guma de mestecat;

– în cazul celor mici, învățați-i să mănânce încet pentru a nu se îneca!

Acestea sunt o parte dintre pericolele la care sunt expuși cei mici în propriul cămin asupra cărora dorim să tragem un semnal de alarmă, în fiecare data de 10 a lunii, zi dedicată derulării campaniei de informare, conștientizare și responsabilizare a aduților „Un cămin sigur pentru copilul tău”.

Unic la nivel național, proiectul inițiat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani, își propune prevenirea accidentelor casnice în care sunt implicați copiii sub 5 ani.

Dezvoltarea conceptului de „cămin sigur” a fost impusă de faptul că, în ultimii ani, tot mai mulți copii botoșăneni au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu substanțe toxice, s-au opărit, au înghițit corpi străini ori au suferit diferite traumatisme.

Campania este susținută de Consiliul Județean Botoșani și Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție în trafic! COD GALBEN de ceață pentru o parte în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Atenție în trafic! Cod galben de ceață pentru o parte în județul Botoșani

Meteorologii au emis o avertizare de cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani până la ora 09:00. Din cauza fenomenelor meteo, vizibilitatea pe drumurile din Dorohoi, Ungureni, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Roma, Unțeni, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Mihălășeni, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești, Săveni, Ripiceni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni și Adășeni scade sub 200 de metri, iar pe alocuri poate coborî chiar sub 50 de metri, ceea ce îngreunează considerabil deplasarea.

În aceste condiții, ISU Botoșani îi îndeamnă pe șoferi să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să respecte cu strictețe regulile de circulație, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic. Totodată, pietonii sunt sfătuiți să traverseze numai pe trecerile marcate și să se asigure temeinic înainte de a păși pe carosabil.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent, 24 de ore din 24, pentru a interveni rapid în cazul situațiilor de urgență și pentru acordarea primului ajutor persoanelor aflate în dificultate. Toate evenimentele apărute la nivel județean sunt monitorizate de Centrul Operațional, care dispune imediat măsurile necesare pentru gestionarea eficientă a intervențiilor.

Informații suplimentare despre comportamentul adecvat în situații de urgență pot fi consultate pe platforma națională fiipregatit.ro, precum și în aplicația DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf 

Publicat

Publicitate

Acești sfinți au trăit în timpul împăratului Maximin Daza (305-314). În vremea aceea, în Alexandria (Egipt) au apărut mari tulburări între creştini şi păgâni. Împăratul Maximin a trimis pe unul din slujitorii săi de neam atenian, pe Mina, care era creştin în ascuns, să potolească aceste tulburări, lucru pe care l-a îndeplinit.

Aflându-se că este creştin, împăratul Maximin l-a trimis pe atenianul Ermoghen în Alexandria ca să îl convingă pe Mina să renunţe la credinţa creştină. Refuzând, Mina a fost întemniţat după prima zi de judecată în timpul căreia poporul auzise cum înţelepciunea creştină copleşea filosofia greacă păgână, fiind întărită de minunile săvârşite de Mina în toată Alexandria.

A doua zi, Mina a mărturisit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu vitejie, deşi avea multe răni pe corp. În cele din urmă, Ermoghen a poruncit să-i taie limba, să-i scoată şi ochii şi l-a trimis pentru a doua oară în temniţă. În timpul nopţii, temniţa s-a luminat şi Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat mucenicului Mina şi l-a tămăduit. Tot în această noapte, Ermoghen s-a hotărât să îl îngroape pe fostul său prieten, pe atenianul Mina. Dimineaţa s-a dus la locul de judecată cu gândul de a înştiinţa poporul de hotărârea sa. Era sigur că Mina murise în timpul nopţii.

Când ostaşii l-au adus pe Mina din temniţă şi l-a văzut tămăduit şi strălucind de bucurie, Ermoghen a strigat: „Roagă-te pentru mine, adevăratule slujitor al lui Dumnezeu. Roagă-te ca şi eu nevrednicul să mă învrednicesc a fi sluga Dumnezeului tău”. Din acel moment, cei doi creştini atenieni, Ermoghen şi Mina, nu s-au mai despărţit. Peste câteva zile s-au strâns în Alexandria 13 episcopi şi au botezat pe Ermoghen în faţa poporului şi l-au sfinţit şi episcop al Alexandriei. Însă păgânul Rustic a înştiinţat pe împăratul Maximin de cele întâmplate.

Ajungând în Alexandria, Maximin i-a adus în faţa judecăţii pe cei ce fuseseră oamenii lui de încredere, Mina şi Ermoghen. Cei doi au mărturisit pe Domnul nostru Iisus Hristos chiar şi când au fost supuşi supliciilor, primind amândoi moarte martirică.

În faţa acestor nelegiuiri comise de împăratul Maximin, Evgraf, fostul grefier din timpul când Mina venise judecător în Alexandria, a strigat cu mult curaj împăratului: „Şi eu sunt creştin şi mă lepăd de poruncile tale. Ai intrat ca un leu în cetatea noastră şi vrei să înghiţi turma lui Hristos prin închinarea la idoli şi să pierzi sfânta credinţă. Dar noi suntem gata de moarte pentru buna credinţă şi te privim ca pe o vulpe bătrână”.

Publicitate

Neaşteptându-se la o astfel de înfruntare, Maximin s-a ridicat furios şi, luând o sabie, a retezat capul Sfântului Evgraf.

Citeste mai mult

Economie

România, Ucraina și Moldova lansează “Hub Siret”: Primul laborator transfrontalier și controale armonizate la frontiera UE

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Publicitate

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending