Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Stagiile și rezidențele acordate de Memorialul Ipotești” în anul 2025

Publicat

Publicitate

Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, acordă, anual, stagii și rezidențe, menite să valorifice opera eminesciană, contextul social, istoric și literar al activității lui M. Eminescu, patrimoniul Memorialului Ipotești, literatura română, în general.

În anul 2025, Memorialul acordă stagii și rezidențe cu următoarea tematică:

– 1 stagiu de cercetare – generic: „Eminescu și timpul său”;

– 1 rezidență pentru scriitori – generic: „Povestea familiei Eminovici”;

– 1 rezidență pentru artiști – teme sugerate: instalație „Ești Ipotești”; concept pentru amenajarea insulei de pe Lacul cu nuferi; concept de amenajare a poieniței din pădure; concept de amenajare a intrării pe aleea de la lac; concepte pentru spațiile interioare sau exterioare ale Memorialului; concepte pentru afișaje; ilustrații la textele eminesciene.

 

Publicitate

Stagiile și rezidențele se acordă, în bază de concurs de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 săptămâni pe parcursul anului, rezidenților români şi străini, indiferent dacă locuiesc în țară sau în străinătate.

Stagiile și rezidențele presupun acordarea unei sume de 6000 de lei (brut) în vederea acoperirii cheltuielilor aferente, care va fi virată în contul beneficiarului în două tranșe: la sosirea la locul rezidenței – I tranșă (50%); la încheiere stagiului/rezidenței și depunerea lucrării – II tranșă (50%).

Solicitările de participare la concursul de stagii și rezidențe se depun sau se trimit prin poștă la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, str. Mihai Eminescu nr. 19, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, cod 717253, sau prin e-mail (format PDF) la adresa: bursecercetareipotesti@gmail.com.

Dosarul de solicitare a rezidențelor/stagiilor va conţine:

– scrisoare de intenție (maximum 750 de cuvinte) cu o descriere a proiectului propus;

– CV-ul solicitantului;

– alte informaţii relevante.

 

Calendarul concursului:

 

 

16.09.2025:

Lansarea apelului de concurs pentru stagii și rezidențe

16.09 – 26.09.2025:

Depunerea dosarelor

27.09 – 28.09.2025:

Jurizarea și selectarea

28.09.2025:

Anunțarea rezultatelor jurizării

29.09.2025:

Depunerea contestărilor

30.09.2025:

Soluționarea contestărilor și anunțarea rezultatelor finale

 

 

 

Regulamentul concursului: www.eminescuipotesti.ro

Citeste mai mult

Cultura

Tabără de scriere creativă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

O nouă ediție a Taberei de scriere creativă – poezie va avea loc la Ipotești în perioada 22-28 septembrie 2025.

Tabăra, aflată la a V-a ediție, este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, la inițiativa criticului Al. Cistelecan, membru al juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Propunerea a fost făcută pe 15 ianuarie 2021, la gala de decernare a Premiului. În vara aceluiași an, Memorialul Ipotești, cu susținerea CJ Botoșani, a organizat prima Tabără de scriere creativă. Începând cu ediția din 2023, tabăra se desfășoară în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București.

Programul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, ediția a V-a, cuprinde ateliere de scriere, lecturi, discuții zilnice, vizite de documentare, la care vor participa tineri scriitori din Brașov, București, Iași, Oradea, coordonați de scriitorii Simona Popescu, Vasile Leac și Ștefan Manasia.

La unele dintre ateliere, se vor propune exerciții de scriere după tablouri din fondurile Memorialului Ipotești, semnate de: Ștefan Luchian, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Mișu Teișanu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Iosif Steurer, George Barbieri, Traian Bilțiu Dăncuș, Gheorghe Teodorescu Romanați, Damian Zoe Cuclin, Marcel Olinescu, Ion Theodorescu Sion, Eugen Voinescu, Gheorghe Popovici. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, vor avea loc lecturi din poemele scrise la Tabăra de scriere creativă de la Ipotești și vernisarea unei expoziții cu tablourile după care au fost scrise poezii.

În cadrul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, scriitorii începători vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu un set de instrumente teoretice și să-și dezvolte abilitățile practice de scriere a unui text artistic.

Sunt invitați să participe la ateliere poeții tineri din Botoșani și toți cei interesați de poezie.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

În atenția angajatorilor: Termenul de înscriere în platforma digitală REGES-ONLINE a fost prelungit

Publicat

Publicitate

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de migrare, vă facem cunoscut faptul că termenul de înscriere în Reges-Online s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2025,.

Drept urmare, s-a dispus prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) și (2) din HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor – REGES-ONLINE, respectiv:

-termenul în care angajatorii trebuie să se înregistreze în platforma REGES-ONLINE;

-termenul în care angajatorii trebuie să completeze și să transmită toate elementele contractelor individuale de muncă active, care nu se regăsesc deja în sistemul informatic prevăzut de HG nr. 905/2017.

Trecerea la REGES-ONLINE nu presupune migrarea, de către angajator, a bazelor de date existente, aceasta fiind deja realizată în sistem. Angajatorii trebuie doar să își creeze cont în platformă, proces simplificat și rapid, care asigură accesul direct la toate funcționalitățile necesare.

Cu privire la acceptarea documentelor încărcate în platforma REGES ONLINE pentru obținerea accesului în Registru, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani fac precizarea că semnătura digitală a reprezentantului legal sau a împuternicitului acestuia trebuie să fie aplicată pentru certificarea conformității cu originalul pe fiecare document pdf, ca întreg, nefiind necesară semnarea fiecărei pagini a acestuia.

Publicitate

Inspectorul șef ITM Botoșani, Daniela-Petronela Lozneanu, și Inspectorul șef adjunct relații de muncă – Alina Pahone, roagă angajatorii să se înregistreze fără întârziere în REGES-ONLINE, pentru a evita aglomerarea la finalul perioadei de tranziție și pentru a beneficia în cel mai scurt timp de avantajele digitalizării.

Citeste mai mult

Eveniment

Mănăstirea Gorovei invită credincioșii la hram. Programul slujbelor

Publicat

Publicitate

MARTI 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮5 , Mănăstirea Gorovei își serbeaza hramul Icoanei facatoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata de către un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 𝟵:𝟬𝟬.

𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹 𝘀𝗹𝘂𝗷𝗯𝗲𝗹𝗼𝗿 :

LUNI , 22 septembrie , ora 𝟭𝟳:𝟬𝟬 – Slujba privegherii în cinstea zămislirii Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.

MARTI , 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 , ora 𝟬𝟳:𝟯𝟬 Slujba Aghiesmei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor.

Începând cu ora 𝟬𝟵:𝟬𝟬 𝗦𝗹𝘂𝗷𝗯𝗮 𝗦𝗳𝗶𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗟𝗶𝘁𝘂𝗿𝗴𝗵𝗶𝗶, Cuvant de învățătură, împărtășirea copiilor și a credincioșilor care au dezlegare de la duhovnic și rugaciunile de dezlegare a tuturor păcatelor , Acatistul Sfintei Icoane Facatoare de minuni si 𝗣𝗿𝗼𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲 cu 𝗜𝗰𝗼𝗮𝗻𝗮 𝗙ă𝗰ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗻𝘂𝗻𝗶 𝗮 𝗦𝗳𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 in jurul Sfintei Manastiri.

Vă așteptăm să vă împărtășiți de binecuvantarea si mijlocirea 𝗦𝗳â𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 , patronul și ocrotitorul mănăstirii noastre și să vă bucurați de revărsarea de har primită prin săvârșirea Liturghiei și a rugăciunilor de DEZLEGARE, mult căutate de credincioși! !

Publicitate

Stareț Arhim. TEOFIL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending