Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Romgaz intră pe piața gazelor pentru populație, pe modelul Hidroelectrica. Când vor fi lansate primele oferte

Publicat

Publicitate

Liberalizarea completă a prețului la gaze naturale, programată pentru 1 aprilie 2026, ar putea aduce o schimbare majoră în piață: Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale, se pregătește să intre direct pe piața de furnizare către populație, într-un demers comparabil cu intrarea Hidroelectrica pe segmentul de electricitate.

Conducerea Romgaz afirmă că este pe ultima sută de metri cu pregătirile logistice, astfel încât primele oferte comerciale să poată fi lansate chiar înainte de expirarea plafonării, iar livrările să înceapă din luna aprilie 2026, când piața prețului la gaze va fi liberalizat.

Primele oferte Romgaz: când ar putea ajunge la clienți

Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, a declarat pentru Mediafax că societatea vizează intrarea efectivă pe piața concurențială exact în momentul în care schema de sprijin va fi eliminată.

„Estimăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurențial către clienții casnici și non-casnici mici vor putea fi lansate spre sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie, urmând ca livrările să fie demarate din luna aprilie 2026”, a declarat Răzvan Popescu.

Strategia Romgaz este clară: intrarea pe piață în sezonul cald, într-un moment cu consum redus, pentru a evita șocuri majore de preț și pentru a câștiga clienți înainte de iarna 2026–2027.

Publicitate

Platforma informatică, cheia intrării pe piața de furnizare

Pentru a putea concura cu furnizorii tradiționali, Romgaz a investit în dezvoltarea unei platforme informatice care să permită contractarea online dar și calculul automatizat al facturilor și posibilitatea de a transmite notificări clienților.

Contractul de execuție a fost lansat în SEAP în ianuarie 2025 și semnat la finalul lunii iulie 2025. Potrivit caietului de sarcini, sistemul informatic trebuie mai trebuie să permită și raportări periodice către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar și posibilitatea de operare atât în regim concurențial, cât și ca furnizor de ultimă instanță (FUI)

La momentul lansării licitației, Romgaz furniza gaze pentru aproximativ 600 de locuri de consum, iar energie electrică pentru circa 400, exclusiv în regim limitat.

În perioadele în care a fost desemnat furnizor de ultimă instanță, compania a trebuit să gestioneze aproximativ 2.500 de locuri de consum suplimentare, experiență considerată esențială pentru extinderea actuală.

Ce poziție are Romgaz în piața gazelor

Potrivit celui mai recent raport de monitorizare publicat de ANRE, pentru luna octombrie 2025, piața gazelor naturale din România includea:

12 producători
75 de furnizori
operatori de transport, distribuție, înmagazinare și traderi
Producție de gaze (cotă de piață):
Romgaz – 52,51%
OMV Petrom – 34,28%
Black Sea Oil & Gas – 8,22%
Furnizare către clienți (număr de clienți):
Engie România – 45,16%
E.ON Energie România – 40,68%
PPC Energie – 5,80%
Intrarea Romgaz pe acest segment ar putea schimba echilibrul pieței, mai ales prin presiunea pusă pe prețuri.

Rezultate financiare solide și sprijin de stat
Romgaz vine în piața de furnizare cu o poziție financiară solidă. Pentru primele nouă luni ale anului 2025, compania a raportat:venituri totale mai mari cu 376,42 milioane lei
o creștere de 6,14% față de perioada similară din 2024
Grupul Romgaz este controlat majoritar de statul român, prin Ministerul Energiei, cu o participație de 70%, și include:

Romgaz S.A. – compania mamă
Depogaz Ploiești – filiala de înmagazinare
Romgaz Black Sea Limited – filiala offshore

Statul vrea un model „ Hidroelectrica” și pe gaze?

Modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața de electricitate – prețuri competitive, costuri reduse și câștig rapid de clienți – este văzut ca sursa de inspirație pentru strategia Romgaz.

Dacă Romgaz va reuși să ofere prețuri sub media pieței, să valorifice avantajul producției proprii și să asigure transparență contractuală atunci intrarea sa pe piață ar putea deveni un factor major de temperare a scumpirilor după liberalizarea din aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

Campania ,,Un cămin sigur pentru copilul tău”, derulată de ISU. Recomandările pompierilor

Publicat

Publicitate

Aveți grijă de copiii dumneavoastră! Nu îi lăsați singuri în bucătărie, mai ales dacă gătiţi. Atenţia v-ar putea fi distrasă, de exemplu ar putea să bată cineva la uşă sau ar putea suna telefonul. În cele câteva secunde cât rămâne singur, copilul poate trage peste el un vas cu lichid fierbinte.

 

Anual, zeci de copii din județul Botoșani au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au suferit arsuri ori s-au opărit cu lichid fierbinte.

 

Puteți preveni astfel de evenimente dacă:

 

Publicitate

✔ nu lăsați la îndemâna copiilor vase cu lichid fierbinte;

 

✔ evitați folosirea fețelor de masă, copii le pot trage răsturnând vasele cu lichide fierbinți;

 

✔ nu consumați băuturi sau supe fierbinți când țineți copilul în brațe;

 

✔ nu țineți în brațe copilul când gătiți;

 

✔ evitați încălzirea biberoanelor în cuptorul cu microunde;

 

✔ nu puneți cănile cu ceai sau cafea la marginea mesei;

 

✔ țineți copiii departe de locul unde gătiţi – aragaz, sobă;

 

✔ nu lăsați copilul cu premergator în bucatarie;

 

✔ păstrați chibriturile, brichetele și alte surse de foc în locuri în care copiii nu au acces;

 

✔ înlăturați orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul, explicându-le, cu răbdare, pericolul pe care acesta îl reprezintă;

 

✔ nu lăsați copiii singuri în casă cu sobe, plite, radiatoare sau aparate electrice aflate în funcțiune.

 

Ce trebuie să faceți pentru a acorda primul ajutor?

 

1. Puneți zona arsă sub jet de apă rece pentru 10-15 min.

 

2. Dacă hainele sunt lipite de pielea arsă nu le trageți!

 

3. Nu puneți peste zona arsă nimic altceva (albuș, miere de albină, creme, substanțe ce coloreaza precum rivanol, mercur-crom).

 

4. Nu administrați medicamente sau lichide pe gură până nu este evaluat pacientul de către medic.

 

5. Acoperiți copilul cu o pătură sau îmbrăcăminte evitând zona arsă. Astfel prevenim hipotermia.

 

6. Nu spargeți bășicile, poate duce la infecția zonei de arsură.

 

7. Mergeți la medic, unele arsuri nu se vindecă de la sine și se pot infecta sau vindeca cu cicatrici neplăcute”

 

Sfaturile fac parte din campania de informare, conștientizare și responsabilizare a adulților „Un cămin sigur pentru copilul tău”, derulată de ISU Botoșani.

 

Unic la nivel național, proiectul își propune prevenirea accidentelor casnice în care sunt implicați copiii sub 5 ani.

 

Dezvoltarea conceptului de „cămin sigur pentru copilul tău” a fost impusă de faptul că, în ultimii ani, tot mai mulți copii botoșăneni au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu substanțe toxice, s-au opărit, au înghițit corpi străini ori au suferit diferite traumatisme. Campania este derulată în parteneriat cu Consiliul Județean Botoșani și Autoritatea Teritoriale de Ordine Publică Botoșani.

 

Data de 10 a fiecarei luni a fost declarată ziua campaniei.

Citeste mai mult

Eveniment

CNAS a publicat LISTA serviciilor medicale acordate din acest an persoanelor înscrise în programele naționale de sănătate

Publicat

Publicitate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat, vineri, lista serviciilor din pachetul de bază care completează programele naţionale de sănătate,  modul de efectuare/decontare a spitalizărilor de zi şi a analizelor de tip „Monitor”, informează alba24.ro.

Potrivit CNAS, lista serviciilor din pachetul de bază care completează serviciile medicale și conexe, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale acordate în Programele Naționale de Sănătate (PNS) este reglementată în Anexa nr. 51 a Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru și în rezumat cuprinde:

Pentru toate Programele Naționale (PN) de Sănătate:

  • Prescripţii medicale pentru medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea care se eliberează în regim ambulatoriu prin farmaciile cu circuit deschis şi/sau închis, după caz, acordate în cadrul PN respectiv;
  • Servicii medicale spitaliceşti (în regim de spitalizare de zi sau spitalizare continuă, după caz) în cadrul cărora se acordă tratamentul specific PN respectiv;
  • Prescripţie medicală pentru medicamentele, materialele sanitare şi altele asemenea care se eliberează la externare prin farmaciile cu circuit deschis și/sau închis, după caz, acordate în cadrul PN respectiv;
  • Scrisoare medicală sau bilet de externare din spital, cu obligaţia ca acesta să conţină explicit toate elementele prevăzute în scrisoarea medicală, evaluarea stării de sănătate a pacientului la momentul externării şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea perioadă determinată conform diagnosticului.

Pentru Programul Național de diabet zaharat:

  • Consultații la medicul de familie necesare pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;
  • Consultații la medicul de familie necesare pentru emiterea de către acesta a biletului de trimitere pentru investigaţia HbA1c (hemoglobină glicozilată);
  • Consultații la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice, numai în vederea prescrierii medicamentelor şi materialelor sanitare specifice acordate în cadrul PN;
  • Consultații la medicul de specialitate diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice, (precum şi la medicul de specialitate de medicină internă nominalizat de casa de asigurări de sănătate, în situaţia în care există un deficit de medici specialişti în diabet, nutriţie şi boli metabolice sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice la nivel judeţean), numai pentru recomandarea efectuării HbA1c;
  • Bilete de trimitere pentru efectuarea investigaţiei HbA1c;

Pentru Programul Național de tratament pentru boli rare:

  • Consultații la medicul de familie necesare pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;
  • Consultații la medicul de specialitate alergologie şi imunologie clinică, cardiologie, dermatologie, endocrinologie, gastroenterologie, genetică medicală, hematologie, medicină internă, neurologie, nefrologie, oncologie medicală, oftalmologie şi pneumologie, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;

Pentru Programul Național de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:

Publicitate
  • Consultații la medicul de familie necesare pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;
  • Consultații la medici din specialităţile clinice, conform competenţelor, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;

Pentru Programul Național de tratament al hemofiliei şi talasemiei:

  • Consultații la medicul de specialitate hematologie, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;

Pentru Programul Național de sănătate a femeii și copilului:

  • Consultații la medicul de specialitate obstetrică-ginecologie şi medicul de specialitate genetică medicală, pentru persoanele înrolate în Subprogramul de sănătate a femeii, domeniile de intervenţie prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal, respectiv profilaxia sindromului de izoimunizare Rh;
  • Sfat genetic acordat de medicul de specialitate genetică medicală, pentru persoanele înrolate în Subprogramul de sănătate a femeii, domeniul de intervenţie prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal;

Pentru Programul Național de boli endocrine:

  • Consultații la medicul de specialitate endocrinologie, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;

Pentru Programul Național de tratament al bolilor neurologice:

  • Consultații la medicul de specialitate neurologie, neurologie pediatrică, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul PN;

Pentru Programul Național de sănătate mintală:

  • Consultații la medicul de specialitate psihiatrie, psihiatrie pediatrică, anestezie şi terapie intensivă, numai pentru prescrierea medicamentelor specifice acordate în cadrul Subprogramului naţional de tratament al bolnavilor cu toxicodependență, precum și de testare a metaboliţilor stupefiantelor.

Pentru a beneficia de consultațiile menționate la medicii de specialitate din ambulatoriu, respectiv de serviciile medicale spitalicești menționate, pacienții neasigurați înscriși în PNS se pot prezenta direct la cabinetul medical, respectiv la spital, fără să fie necesar biletul de trimitere.

Reprezentanții CNAS menționează că pacienții fără venituri înscriși în PN de oncologie și pacienții neasigurați înscriși în PN de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA și în PN de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei beneficiază de întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate, până la vindecarea afecțiunii respective.

Accesul pacienților incluși în PNS la servicii medicale în regim de spitalizare de zi se realizează fără condiționări de ordin financiar (decontare la nivel realizat), astfel:

  • pentru afecțiunea/afecțiunile pentru care sunt înscriși în program/e respectivii pacienți;
  • pentru pacienții diagnosticați cu tuberculoză sau HIV/SIDA,
  • pentru serviciile medicale acordate bolnavilor cu afecțiuni oncologice sau cu suspiciune de afecțiune oncologică.

Investigațiile paraclinice în ambulatoriu pentru monitorizarea afecțiunilor cronice se efectuează astfel:

  • în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării, pentru pacienții cu afecțiuni oncologice (decontare la nivel realizat);
  • în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării, o singură dată pe an/pacient, pentru investigații de înaltă performanță (RMN, CT, scintigrafie și angiografie) recomandate prin bilete de trimitere de tip Monitor pacienților diagnosticați cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, boală cronică renală (decontare la nivel realizat);
  • conform programării, pentru celelalte investigații de monitorizare a pacienților diagnosticați cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, boală cronică renală (decontare cu încadrare în valoarea de contract).

Citeste mai mult

Educație

Noile programe școlare pentru liceu au fost publicate în Monitorul Oficial. Când vor intra în vigoare

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a anunțat vineri publicarea programelor școlare pentru învățământul liceal, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 – 2027, informează alba24.ro.

Programele școlare asociate fiecărui an de studiu sunt valabile pe o perioadă de 8 ani, începând cu anii școlari:
  • 2026-2027 pentru clasa a IX-a,
  • 2027-2028 pentru clasa a X-a,
  • 2028-2029 pentru clasa a XI-a,
  • 2029-2030 pentru clasa a XII-a.

Potrivit reprezentanților ministerului, programele școlare aferente disciplinelor din învățământul liceal (conform planurilor-cadru), aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025, au fost publicate în Monitorul Oficial.

Documentele sunt disponibile AICI, (în format PDF).

Publicarea programelor, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 – 2027, este urmată, ca etape în procesul de reformă curriculară, atât de elaborarea manualelor, cât și de formarea profesorilor, precum și de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

Programele școlare nu sunt documente autonome, ci funcționează într-un sistem curricular integrat, în care:

  • planurile-cadru stabilesc lista disciplinelor și arhitectura timpului de studiu;
  • programele școlare definesc oferta educațională propriu-zisă;
  • standardele naționale de evaluare vor preciza nivelurile de performanță așteptate.

Potrivit Ministerului Educației, programele școlare pentru învățământul liceal sunt construite în mod unitar pe paradigma competenței, asumată explicit în legislația națională și în documentele de politici educaționale europene și internaționale.

Publicitate

Elaborarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele de pregătire obligatorii pentru învățământul liceal s-a realizat pe baza unui set coerent de principii curriculare fundamentale, cu rol de asigurare a calității, coerenței și relevanței curriculare.

Principiul coerenței curriculare

Coerența constituie o condiție esențială pentru unitatea și stabilitatea curriculumului național și este asigurată la două niveluri:

  • coerența verticală, între diferitele niveluri și ani de studiu;
  • coerența orizontală (intra-, inter-) între domeniile proprii unei discipline, între disciplinele din aceeași arie curriculară și dintre arii diferite, prin evitarea suprapunerilor nejustificate și prin susținerea abordărilor interdisciplinare.

Asigurarea coerenței verticale între ciclul gimnazial și ciclul liceal se realizează prin:

  • corelarea competențelor generale liceale cu cele formate la nivel gimnazial;
  • asigurarea progresiei nivelului de complexitate cognitivă, de la achiziții fundamentale la operare teoretică și până la analiză critică, modelare și decizie;
  • evitarea suprapunerilor inutile de conținuturi și a reluărilor nefuncționale;
  • reconstrucția conținuturilor din perspectivă formativă și aplicativă, specifică vârstei elevilor de liceu.

Principiul selecției, al relevanței și al ierarhizării culturale

Programele școlare reflectă un decupaj riguros și actualizat al domeniilor de cunoaștere, realizat în raport cu:

  • evoluțiile științifice, tehnologice, economice și culturale;
  • elementele de noutate în domeniile cu relevanță educațională (psihologia învățării, abordări inovative în predare, priorități în evaluare etc.)
  • cerințele societății contemporane;
  • profilul de formare al absolventului.

Conținuturile învățării au fost selectate astfel încât să:

  • evite supraîncărcarea informativă;
  • favorizeze înțelegerea conceptelor fundamentale;
  • permită transferul achizițiilor în contexte variate.

Principiul centrării pe elev

Din perspectiva acestui principiu, programele școlare urmăresc să promoveze:

  • o învățare activă, în care elevul este direct implicat în propria învățare, în rezolvarea de probleme din viața reală;
  • o învățare contextuală, în care noile achiziții se construiesc pornind de la baza preexistentă de cunoaștere;
  • o învățare socială, care sprijină cooperarea și colaborarea între elevi;
  • o învățare responsabilă, cu accent pe pregătirea elevilor de a-și formula obiective și priorități în învățare.

Principiul calității măsurabile și al evaluării orientate spre competențe

Programele școlare sunt elaborate astfel încât să permită:

  • formularea unor competențe clare, observabile și evaluabile;
  • corelarea acestora cu standardele naționale de evaluare;
  • utilizarea evaluării nu doar ca instrument de certificare, ci ca mijloc de reglare a învățării.

Evaluarea este concepută integrat în procesul didactic, cu accent pe:

  • feedback formativ;
  • autoevaluare;
  • progres și dezvoltare.

Principiul corelării cu particularitățile de vârstă ale elevilor

Structura competențelor și selecția conținuturilor sunt adaptate la:

  • particularitățile de dezvoltare cognitivă, emoțională și socială ale elevilor de liceu;
  • ritmurile diferite de învățare;
  • interesele și aspirațiile personale și nevoile de orientare școlară și profesională.

Principiul subsidiarității, al flexibilității și al parcursului individual

Programele școlare permit:

  • parcurgerea programei în raport cu logica internă a fiecărei discipline;
  • adaptarea demersului didactic la nivelul clasei și al elevilor;
  • personalizarea învățării;
  • utilizarea diferențiată a resurselor educaționale.

Un rol central îl are utilizarea timpului aflat la dispoziția cadrului didactic (25%), ca rezervă de ore care nu au fost luate în considerare în raport cu încărcarea programelor, dar care au fost avute în vedere pentru posibile activități de completare, consolidare, remediere, aprofundare, performanță și/sau extindere și transfer în contexte reale.

Astfel, se asigură echilibrul dintre obligațiile ce decurg din programa școlară și autonomia profesională a cadrului didactic.

Principiul egalității de șanse și al educației incluzive

Programele școlare pentru învățământul liceal:

  • propun același set de competențe specifice pentru toți elevii, în cadrul aceleiași discipline și aceluiași tip de parcurs educațional;
  • asigură acces echitabil la achizițiile fundamentale de învățare;
  • sunt deschise spre adaptări pedagogice pentru elevii cu ritmuri diferite de învățare sau cu cerințe educaționale speciale.

Principiul funcționalității

Funcționalitatea internă a programelor școlare este asigurată prin:

  • corelarea competențelor specifice cu exemplele de activități de învățare;
  • corelarea competențelor specifice cu conținuturile învățării;
  • corelarea competențelor cu sugestiile metodologice.

Aceste niveluri de corelare garantează faptul că fiecare programă are coerență internă, este orientată efectiv spre formarea competențelor și este aplicabilă în viața de zi cu zi și în raport cu viitoare contexte profesionale.

Principiul racordării la social, la viața reală și la piața muncii

Programele școlare sunt fundamentate pe documente actuale de politici publice, pe cercetări educaționale și pe analiza dinamicii sociale și economice, urmărind:

  • relevanța învățării pentru viața cotidiană;
  • dezvoltarea competențelor necesare inserției profesionale;
  • stimularea spiritului civic și a responsabilității sociale;
  • adaptarea la transformările generate de digitalizare, globalizare și tranziția ecologică.

Principiul educației pentru valori și etică

Programele școlare pentru învățământul liceal promovează explicit:

  • respectul pentru demnitatea umană;
  • gândirea critică;
  • dialogul și cooperarea;
  • responsabilitatea față de sine, față de ceilalți și față de mediu;
  • integritatea intelectuală și etica utilizării informației.

Dimensiunea axiologică – sistemul de valori, atitudini, principii etice și repere morale – este considerată parte integrantă a competențelor formulate la nivelul tuturor disciplinelor de studiu, nu doar a unor discipline specifice. Integrarea acestei dimensiuni este esențială pentru formarea elevului ca:

  • persoană autonomă;
  • actor social;
  • viitor profesionist responsabil.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending