Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Obligații fiscale în februarie: Care sunt termenele limită și ce repere pot ajunge la scadență

Publicat

Publicitate

Obligații fiscale în februarie: Luna este una importantă din punct de vedere fiscal pentru companii, fiind marcată de mai multe termene-limită pentru declararea și plata obligațiilor către bugetul de stat. Respectarea acestora este esențială pentru evitarea penalităților, dobânzilor și a altor sancțiuni prevăzute de legislația fiscală, informează alba24.ro.

În cursul lunii februarie, firmele trebuie să își îndeplinească obligațiile privind impozitele și contribuțiile aferente veniturilor salariale plătite în luna precedentă.

Astfel, angajatorii au responsabilitatea de a declara și achita impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), precum și contribuția asiguratorie pentru muncă, aferente salariilor plătite în luna ianuarie 2026.

De asemenea, companiile înregistrate în scopuri de TVA au obligația de a depune decontul de taxă pe valoarea adăugată, precum și de a efectua plata TVA datorată, în funcție de perioada fiscală aplicabilă (lunar sau trimestrial).

Tot în luna februarie se depun și declarațiile informative privind livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul național sau în cadrul schimburilor intracomunitare, acolo unde este cazul.

Pentru anumite categorii de contribuabili, februarie este o lună relevantă și în ceea ce privește plata impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, precum și raportarea veniturilor realizate în perioada precedentă.

Publicitate

Companiile trebuie să acorde o atenție sporită încadrării corecte în regimul fiscal aplicabil, întrucât modificarea statutului fiscal atrage obligații diferite de declarare și plată.

Nu în ultimul rând, firmele trebuie să respecte termenele legate de alte taxe și impozite locale, precum și eventuale obligații specifice domeniului de activitate în care operează, stabilite prin legislație specială.

Obligații fiscale în februarie

În februarie 2026, cele mai importante repere fiscale sunt:

2 februarie (luni) – opțiune impozit pe profit anual cu plăți anticipate + cerere restituire accize (art. 395) + D395 (ramburs poștal) + D406 SAF-T

6 februarie (vineri) – trecerea de la TVA trimestrial la TVA lunar după AIC de bunuri (art. 322) – mențiuni prin 010/013/015/016/020/030/040/070 sau 700

10 februarie (marți) – TVA: ieșire din evidența TVA (art. 310 alin. 7) + regimul special pentru agricultori (art. 315¹) – notificări prin 010/016/020/030/040/070 sau 700

16 februarie (luni) – „zi de accize”: pachet amplu de situații/jurnale/evidențe pentru antrepozitari/destinatari/importatori (tutun, alcool, energetice, marcaje etc.)

20 februarie (vineri) – notificări pentru TVA la încasare (intrare/ieșire)

25 februarie (miercuri) – „pachetul mare”: D100, D112, D224, D208, D300, D301, D306, D307, D311, D390

28 februarie (sâmbătă) – termene de final de lună din tabel: D394 + D398 (OSS/IOSS) (ultima zi calendaristică, chiar dacă e nelucrătoare)

Obligații fiscale cu termen relativ care pot „pica” oricând în februarie (în funcție de eveniment)

Din lista de mai jos, în februarie pot ajunge la scadență:

  • Formular 404 (CbC) – în 12 luni de la ultima zi a anului fiscal al grupului multinațional
  • Formular 405 – până cel târziu în ultima zi a anului fiscal al grupului (dar nu mai târziu de termenul D101)
  • Formular 209 – în 10 zile de la transfer (imobiliare, procedură non-notarială/judecătorească)
  • Formular 213 – în 10 zile de la transfer (pachet control + terenuri agricole extravilan)
  • Chestionare rezidență fiscală (sosire/plecare) – în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile / cu 30 de zile înainte de plecare
    010/020/030/040/070 sau 700 – 30 zile de la înființare/începere/prim venit etc. sau 15 zile de la modificări (unde se cere)
  • Formular 222 – în 30 de zile de la eveniment (începere/încetare activitate – salarii din străinătate)
  • Înregistrare în scopuri de TVA la depășirea plafonului – „cel târziu la data depășirii plafonului”

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din municipiul Botoșani, băgat după gratii pentru trafic de droguri de mare risc

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri au identificat un tânăr, de 34 de ani, din municipiul Botoșani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de către Tribunalul Botoșani.

 

Acesta a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

 

Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerării.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Comunicat de presă: Guvernul „Austeritate” cu cinci vicepremieri, criticat virulent de Cătălin Silegeanu în Senat

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a criticat dur, luni, în plenul Senatul României, decizia Guvernului de a funcționa cu cinci vicepremieri, acuzând Executivul că vorbește despre austeritate, dar își mărește propria structură de putere.

Declarația vine după ce Senatul a votat legea care oficializează structura Guvernului cu cinci vicepremieri. Parlamentarul a atras atenția că noua formulă reprezintă un record negativ și o dovadă că partidele din coaliție își împart funcții politice în timp ce populația și mediul privat resimt presiuni economice tot mai mari.

„Guvernul «Austeritate» Bolojan tocmai a consacrat prin act normativ existența a 5 posturi de vicepremier, un record absolut în istoria României. În timp ce firmele pun lacăt pe poartă și românii își fac bagajele spre «țările calde», PSD, PNL, USR și UDMR cresc cheltuiala publică cu încă 3 funcții fără portofoliu, adică pur politice. Mai crede cineva că au format coaliția pentru a «salva» țara de «extremism» și alte fantasme care le scuză ticăloșia?”, a transmis Cătălin Silegeanu.

Senatorul a reamintit că guvernele anterioare funcționau, în mod tradițional, cu doi vicepremieri, iar al treilea post a fost introdus în decembrie 2024, din rațiuni politice.

„În loc să revină la formula sănătoasă, mai ales într-o vreme când propovăduiește austeritatea și reducerea aparatului de stat, Ilie Bolojan nu numai că menține cea de-a treia funcție inutilă, dar umflă numărul până la 5. Acum acoperim în total 3 vicepremieri fără scop și cauză, funcții de putere create de dragul unei coaliții care oricum nu funcționează”, a mai afirmat senatorul.

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 32/2025 a fost adoptată de Senat cu 73 de voturi „pentru” și 31 de voturi „împotrivă” și urmează să fie trimisă spre promulgare.

Publicitate

(comunicat de presă)

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 21 de ani, din Dorohoi, i-a sfidat pe polițiști și a dat o raită cu mașina pe Bulevardul Victoriei din oraș

Publicat

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au oprit pentru control, pe Bulevardul Victoriei din municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un tânăr de 21 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autoturisme suspendată, din luna ianuarie.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending