Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patriarhia anunță programul proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă

Publicat

Publicitate

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, se vor desfășura conform următorului program:

În ziua de joi, 5 februarie 2026, la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

În ziua de vineri, 6 februarie 2026, programul va începe la ora 7.45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina –, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8.30 și 12.30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Publicitate

FOTO: Basilica.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Termenele de emitere a acordurilor de mediu vor fi reduse. Ce spune ministrul Mediului

Publicat

Publicitate

Termenele de emitere a acordurilor de mediu vor fi reduse. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că autoritățile române au obținut acordul Comisiei Europene pentru reducerea termenelor de emitere a acordurilor de mediu, considerate de mediul de afaceri unele dintre cele mai lente proceduri administrative, scrie alba24.ro.

Măsura va fi inclusă în pachetul de redresare economică pregătit de Guvern și vizează eficientizarea avizelor fără a modifica standardele de protecție a mediului.

Termenele de emitere a acordurilor de mediu vor fi reduse

„Pe zona de mediu putem să simplificăm lucrurile și să aducem un avantaj operatorilor economici. Suntem de câteva zile bune în discuții cu Comisia Europeană să vedem care sunt termenele pe care le putem reduce, pe metoda de avizare, de emitere a acordurilor de mediu. Știți, acele acorduri de mediu, care mulți operatori economici, mulți oameni din privat, multe afaceri vin și spun <dar durează prea mult>, acelea erau termenele care erau stabilite prin directivă.

YouTube video

 

Avem practic acordul de la Comisie – o parte din pachetul de redresare economică va fi inclusiv partea de simplificare de proceduri de mediu, nu ca fond ci măcar să ne asumăm un termen mai eficient de a da răspunsuri”, a precizat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Euronews.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferi din Botoșani, depistați în trafic cu autorizația de circulație provizorie expirată

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Botoșani au oprit pentru control, pe strada Calea Națională, din municipiul Botoșani, un autoturism condus de către un tânăr, de 29 de ani, din municipiul Botoșani.

 

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constatat faptul că autorizația de circulație provizorie este expirată din luna noiembrie a anului 2025.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

 

Publicitate

*


La 27 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Botoșani au oprit pentru control, pe strada Octav Onicescu, din municipiul Botoșani, un autoturism, condus de către un tânăr, de 33 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constatat faptul că valabilitatea autorizației de circulație provizorie figurează ca fiind expirată din data de 26 ianuarie 2026.

 

Polițiștii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracțiunii de punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat.

Citeste mai mult

Eveniment

Încrederea i-a adus o pagubă de peste 30.000 de lei. „Atunci când cumpărați un vehicul, utilizați platforme de verificare a istoricului auto”

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au descoperit la controlul de frontieră şi indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor un autoturism, care avea o serie diferită faţă de cea înscrisă în certificatul de înmatriculare.

 

În data de 27 ianuarie a.c., în jurul orei 01.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control necesare trecerii frontierei, un cetățean român, la volanul unei autoutilitare înmatriculată în R. Moldova, care tracta, pe o platformă, un autoturism cu numere de înmatriculare specifice Marii Britanii, al cărui proprietar era un pasager din autoutilitară, un cetățean român, în vârstă de 29 de ani.

Colegii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că certificatul de înmatriculare cu însemnele specifice autorităților din Marea Britanie, prezentat pentru control, are înscrisă o serie diferită față de cea de pe autoturism, iar seria din certificat aparține în mod real unui autoturism înmatriculat în România.

Cu privire la aspectele constatate, tânărul a declarat că autoturismul a fost cumpărat de la un cetățean din România, iar el a verificat doar concordanța dintre seria înscrisă pe parbrizul autoturismului și cea din certificat, care erau identice, fără a mai face alte verificări suplimentare.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, iar autoturismul, în valoare de peste 30.000 de lei, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

Publicitate

 

Recomandare: Atunci când cumpărați un vehicul, utilizați platforme de verificare a istoricului auto și nu ezitați să solicitați o verificare într-un service autorizat înainte de a semna actele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending