Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă, prin apeluri false în numele unor instituții sau autorități

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra faptului atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online.

‘Atenție la mesajele, link-urile și documentele primite din surse necunoscute sau suspecte! Atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online. Victimele sunt adesea intimidate prin acuzații grave (ex. pornografie juvenilă, pedofilie, exhibiționism, cyberpornografie) și prin impunerea unui termen scurt de răspuns (48 de ore), pentru a induce presiune și panică. În aceste condiții, capacitatea de analiză scade, iar atacatorii încearcă să obțină date sensibile printr-un simplu ‘reply’ la e-mail-ul inițial’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.

În context, specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor de internet să analizeze cu atenție conținutul mesajului, să verifice adresa reală a expeditorului și să evite accesarea link-urilor sau atașamentelor suspecte. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să marcheze astfel de e-mail-uri ca SPAM.

‘Dacă ați interacționat deja și ați oferit date personale, de autentificare sau financiare, contactați de urgență banca pentru blocarea cardului, Poliția pentru deschiderea unei investigații și DNSC (prin numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro) pentru a informa și alți utilizatori despre tipul acesta de atac’, recomandă instituția.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății anunță că va urma o reclasificare a spitalelor. „Din opt categorii vor rămâne doar patru”

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că va urma o reclasificare a spitalelor. Măsura presupune o reaşezare a serviciilor pe care unităţile sanitare le pot oferi pacienţilor, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi închise unităţi medicale.

„Nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Cu această gândire sovietică am ajuns acum în situaţia în care să avem foarte multe unităţi sanitare care nu îşi pot acoperi gărzile, care nu au toate specialităţile, care nu oferă de fapt servicii pacienţilor şi acesta este un motiv discutat de ani de zile de nemulţumire din partea pacienţilor. Practic, noi nu am reuşit în ultimii zece ani, în anumite zone, să creştem accesul oamenilor la servicii de sănătate”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.

Ministrul Sănătății a explicat că în prezent în România există opt categorii de spitale publice, iar fiecare are un alt plan de tarifare şi propriile reguli.

„Nimeni nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă acolo. Ideea de bază este una simplă, de a simplifica lucrurile cât se poate de mult.

Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI, capacitatea blocului operator, capacitatea de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Sunt acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgenţă”, a detaliat ministrul Rogobete.

El a mai subliniat că reclasificarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor.

Publicitate

„Reclasificarea spitalelor înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară”, a mai menţionat ministrul Rogobete.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Săptămâna Educației Globale la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 17–21 noiembrie 2025, elevii și cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești au luat parte la Săptămâna Educației Globale, o inițiativă europeană dedicată formării unei generații responsabile, informate și implicate în problemele lumii moderne.

Tema oficială a ediției din acest an – „Construirea unui viitor just, pașnic și sustenabil” – a fost un punct de plecare pentru reflecție și acțiune. Așadar, pornind de la această temă, școala noastră a adaptat tema locală a proiectului: „Planeta în schimbare – acționăm acum!”, punând accent pe protejarea mediului și responsabilitatea fiecăruia în raport cu planeta.

Activitățile au avut ca scop promovarea responsabilității față de mediu, conștientizarea provocărilor globale și asumarea unui rol activ în protejarea planetei, oferindu-le elevilor posibilitatea să caute soluții concrete pentru protejarea mediului, dezvoltarea durabilă și implicarea comunității.

Sub coordonarea echipei de proiect: prof. Chitic Mihaela, prof. Ciocan Camelia, prof. Ghileschi Gabriela, prof. Maicariu Dana, prof. Zănoagă Loredana și cu implicarea cadrelor didactice: Buneanu Roxana, Ciocan Mihai, Ghileschi Manuela, Herghiligiu Simona, Hrișcă Gabriela, Istina Ana- Maria, Luchian Carmen, Maicariu Dana, Marcu Anca, Miron Mihaela, Neculau Vasilica, Solcan Iuliana, Șurghin Mihaela, elevii participanți au format o echipă dedicată schimbării pozitive. Fiecare membru a prezentat propria perspectivă asupra responsabilității ecologice prin mini-proiecte și mesaje cu impact:

 „Ajutați Pământul să zâmbească!”
Activitatea a evidențiat importanța gesturilor mici și constante, precum reciclarea și reducerea consumului de plastic.

 „Speranța începe cu mine – primul pas spre schimbare”
Elevii au discutat despre importanța responsabilității individuale în protejarea planetei și au realizat afișe motivaționale.

Publicitate

 „Planeta Pământ – casa noastră”
Proiectul a inclus prezentări interactive și materiale vizuale care au subliniat fragilitatea ecosistemelor.

 „Împreună pentru o dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”
Elevii au analizat exemple de bune practici ecologice la nivel global și au formulat propuneri pentru comunitatea locală.

 „Puterea cuvintelor în schimbarea lumii”
Atelierul realizat a demonstrat cum mesajele pozitive, discursurile publice și comunicarea pot transforma mentalități.

Săptămâna Educației Globale a demonstrat că tinerii sunt pregătiți să devină o generație responsabilă, implicată și conștientă, capabilă să influențeze pozitiv viitorul, înțelegând că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar planeta are nevoie de acțiuni urgente, nu doar de promisiuni.

Cu perseverență, solidaritate și educație, putem transforma prezentul într-o lume mai curată, mai echitabilă și mai prietenoasă cu mediul.

Acționăm acum — pentru că Pământul nu mai poate aștepta!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Razie de amploare a polițiștilor, în municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În noaptea de 20 înspre 21 martie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu polițiști de investigații criminale, acțiuni speciale, rutieră și cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi, au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică, în rândul cetățenilor.

 

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane, cele din proximitatea localurilor publice, precum și arterele rutiere adiacente, prilej cu care au fost legitimate peste 250 de persoane, 22 dintre acestea fiind supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.

 

De asemenea, au fost controlate 148 de autovehicule. 48 dintre conducătorii auto au fost supuși testării cu aparatul etilotest, iar în unul dintre cazuri rezultatul a fost pozitiv.

 

Publicitate

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 76 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 24.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială și 63 de sancțiuni pentru abateri la regimul rutier.

 FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending