Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

„Cupa Satelor” din comuna Mihai Eminescu și-a desemnat câștigătorii după o lună de fotbal, pasiune și fair-play

Publicat

Publicitate

Una dintre cele îndrăgite competiții sportive din mediul rural botoșănean – „Cupa Satelor” la fotbal în sală – și-a desemnat câștigătorii în cadrul unei finale spectaculoase desfășurate în Sala Sporturilor din comuna Mihai Eminescu.

Competiția s-a derulat pe parcursul a 30 de zile, reunind la start nouă echipe din satele comunei, într-un adevărat maraton al pasiunii pentru sport. Atmosfera din sală a fost electrizantă, susținătorii venind în număr mare pentru a încuraja echipele favorite, transformând fiecare meci într-un prilej de bucurie și solidaritate comunitară.

La capătul unor confruntări intense, dar caracterizate de respect reciproc și fair-play, podiumul a fost ocupat de următoarele echipe:

  • 🥇 Locul IPIZZERIA SI – Cătămărești-Deal
  • 🥈 Locul IILuceafărul – Ipotești
  • 🥉 Locul IIICervicești

Toți participanții au fost răsplătiți cu diplome, iar echipele de pe podium au primit cupe în semn de apreciere pentru performanțele obținute și spiritul sportiv demonstrat.

Organizată de Primăria și Consiliul Local al comunei Mihai Eminescu, sub directa coordonare a primarului Verginel Gireadă, această competiție are o tradiție de peste 10 ani și continuă să crească în popularitate, contribuind la promovarea sportului, descoperirea tinerelor talente locale și consolidarea legăturilor dintre locuitorii comunei.

„Cupa Satelor” este mai mult decât o întrecere sportivă – este o sărbătoare a comunității, o dovadă că sportul poate uni oameni din toate colțurile unei comune în jurul unor valori comune: respect, muncă, prietenie și dorința de a face performanță.

Publicitate

La festivitatea de premiere au fost prezenți în primul rând primarul comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, viceprimarul Valeriu Drobotă și consilierul județean Gireadă Ionuț, care au felicitat echipele participante și au reafirmat sprijinul administrației locale pentru activitățile sportive din comunitate.

Iată și clasamentul competiției:

Citeste mai mult

Eveniment

Nu vă mai certați soții degeaba. Știința confirmă ce femeile știau deja: Bărbații chiar nu aud ce spun soțiile

Publicat

Publicitate

Oamenii de știință confirmă că bărbații au un auz mai slab decât femeile. Studiul arată că factori precum altitudinea și viața urbană influențează auzul, relatează mediafax.ro.

Un nou studiu confirmă că bărbații au un auz semnificativ mai puțin sensibil decât femeile, indiferent de frecvență și populație, scrie Daily Mail.

Cercetarea, realizată de o echipă internațională de oameni de știință, a analizat 450 de persoane din 13 țări, inclusiv Ecuador, Anglia, Gabon, Uzbekistan și Africa de Sud.

Studiul a măsurat sensibilitatea cohleară și a constatat că femeile au, în medie, un auz cu doi decibeli mai sensibil decât bărbații – o diferență subtilă, dar semnificativă.

Este cunoscut faptul că, în general, oamenii aud mai bine cu urechea dreaptă decât cu cea stângă și că auzul se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă.

Diferențele biologice și influența hormonilor

Publicitate

Cercetătorii sugerează că această variație ar putea fi cauzată de diferențele hormonale din timpul dezvoltării fetale sau de mici particularități structurale ale cohleei.

De asemenea, femeile tind să aibă performanțe mai bune în percepția vorbirii și în alte teste auditive, ceea ce indică faptul că creierul lor procesează sunetele mai eficient.

Impactul mediului asupra auzului

Studiul a arătat, de asemenea, că factorii de mediu influențează sensibilitatea auditivă. Persoanele care trăiesc în păduri au cea mai mare sensibilitate auditivă, posibil datorită adaptării la un mediu bogat în sunete non-umane, în timp ce cei care locuiesc la altitudini mari au cea mai scăzută sensibilitate.

Populațiile urbane au prezentat o tendință de percepție a frecvențelor mai înalte, probabil din cauza filtrării zgomotelor de trafic de frecvență joasă.

Coordonatoarea studiului, Dr. Patricia Balaresque, a subliniat importanța luării în considerare a influențelor biologice și de mediu asupra auzului.

Constatările, publicate în Scientific Reports, ar putea contribui la o mai bună înțelegere a pierderii auzului și a diferențelor individuale în toleranța la zgomot.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 30 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 30 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 30 martie 2025:

Loto 6/49: 37, 42, 14, 10, 5, 45

Loto 5/40: 9, 13, 36, 15, 27, 5

Joker: 35, 5, 22, 4, 16 + 1

Noroc: 1 4 6 2 3 9 3

Publicitate

Noroc Plus: 1 3 6 7 2 7

Super Noroc: 7 8 9 3 2 0

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Doi bărbați suspectați că ar fi furat peste un milion de euro dintr-o locuință, reținuți de polițiști la Suceava

Publicat

Publicitate

Doi bărbați din județul Suceava au fost reținuți de polițiști, fiind suspectați de furtul a peste un milion de euro dintr-o locuință de pe raza localității Milișăuți, au anunțat, duminică, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), relatează agerpres.ro.

Potrivit acestora, cei doi indivizi, de 35 și 36 de ani, din municipiul Rădăuți, ar fi pătruns, cu fețele acoperite și cu mănuși, în locuința unui bărbat de 67 de ani din orașul Milișăuți și ar fi sustras peste un milion de euro.

Furtul a avut loc pe 17 martie, atunci când victima a sesizat polițiștii.

‘Deși autorii și-au luat o serie de măsuri care să le asigure protecția și să îngreuneze ancheta (au acționat cu fețele acoperite, au folosit mănuși, au deconectat sistemul de energie electrică, s-au deplasat pe căi de acces lăturalnice fără monitorizare video, au filat locația un timp îndelungat etc.), polițiștii au reușit în scurt timp să stabilească un cerc de suspecți și să obțină date importante pentru stabilirea modului de acțiune și probarea activității infracționale (…) În toată această perioadă evaluarea activităților investigative și de cercetare penală s-a făcut zilnic, corelându-se și coroborându-se datele și informațiile obținute în dinamică, evidențiindu-se piste solide care au dus în final la identificarea și prinderea persoanelor bănuite de comiterea faptei’, au precizat oficialii IPJ.

În cursul zilei de vineri, polițiștii din Suceava, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, au efectuat șapte percheziții la locuințe și locații folosite de către cele două persoane bănuite de comiterea faptelor.

Ulterior, polițiștii au continuat activitățile investigative și de monitorizare, obținând date cu privire la faptul că cei doi bărbați bănuiți de comiterea furtului intenționează să părăsească țara, încercând să se sustragă cercetărilor și să își asigure scăparea.

Publicitate

În aceste condiții, polițiștii au intensificat activitățile specifice și au constituit filtre rutiere, în seara de 28 martie, autoturismul în care se aflau cei doi bărbați fiind localizat și reperat în zona DN 17, pe raza comunei Vama, un echipaj efectuând semnal regulamentar de oprire. Șoferul vehiculului nu s-a conformat semnalului, continuându-și deplasarea în viteză și încercând să scape pe drumurile laterale, însă pe un drum forestier din zonă nu și-a mai putut continua deplasarea din cauza terenului accidentat. Imediat, cei doi ocupanți au abandonat vehiculul și au fugit în zona împădurită.

Au fost constituite mai multe echipe de căutare și s-a acționat concentric prin restrângerea treptată a arealului de căutare, fiind dispuse totodată toate măsurile de siguranță și securitate pentru polițiștii implicați, reușindu-se găsirea celor doi bărbați, care erau ascunși în fondul forestier. Cei doi au fost încătușați și preluați de către polițiști fără incidente, nefiind necesară utilizarea forței sau a armamentului, supunându-se somațiilor polițiștilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending