Connect with us
Publicitate

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Publicitate

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Publicitate

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

PS Nichifor va sluji din nou în biserica din Victoria, ctitorită de Preafericitul Teoctist. O părticică din sfintele moaște ale Sfântului Gheorghe vor fi așezate în raclă spre închinare

Publicat

Publicitate

Ziua de prăznuire a unui sfânt extrem de iubit, mai ales de copiii din lumea întreagă, aduce un prilej de mare bucurie pentru locuitorii satului Victoria, din comuna botoșăneană Stăuceni. După săvârșirea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii de sărbătoarea Sfântului Nicolae, un ierarh va poposi în mijlocul credincioșilor pentru un eveniment oarecum istoric pentru comunitate. 

Mai concret, Preasfințitul Nichifor Botoșani se va afla în mijlocul enoriașilor, pe 6 decembrie, ora 16.00, pentru a sfinți, prin rugăciuni speciale, racla în care vor și așezate sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe dăruite Parohiei Victoria de către părintele Aron Horciu și au fost aduse din Italia. După ceremonial, racla va fi așezată într-un loc special ales din biserica ctitorită de Preafericitul Teoctist Arăpașu.

Sătenii evlavioși sunt convinși că decizia Sfântului Gheorghe de a poposi pentru totdeauna  în biserica din Victoria este rodul mijlocirii Preafericitului Teoctist la Bunul Dumnezeu.

Publicitate

Povestea din spatele acestui dar minunat va fi dezvăluită în ziua evenimentului.

 

Biserica din Victoria  a fost construită între anii 1986-1991, fiind al treilea locaș de cult al acestui sat, după capela de lemn și clopotnița, ridicate în 1921 și ,,biserica din păpușoi” înălţată în 1968.

Publicitate

Actuala biserică a fost construită, într-o perioadă de mari încercări, prin purtarea de grijă și cheltuiala Părintelui Patriarh Teoctist Arăpașu, originar din aceste locuri. Ajutoare apropiate în această lucrare i-au fost părintele Grigore Diaconu, pe atunci protopop al Protopopiatului Botoșani, preotul Octavian Poduț, ce suplinea pe atunci filia Victoria și  Mihai Arăpașu, nepot al Preafericirii Sale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Primăria Mihai Eminescu: Toți locuitorii comunei sunt rugați să nu obstrucționeze drumurile publice

Publicat

Publicitate

ÎN ATENȚIA CETĂȚENILOR, PRIMĂRIA COMUNEI MIHAI EMINESCU,
vă anunță că în baza Reglementării Tehnice „Normativ privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2013, elaborată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. din 17.06.2013,  începând cu data de 20.11.2023 Unitatea Administrativ Teritoriala a început pregătirea activităților specifice sezonului rece.

 

 

Publicitate

Așadar, toți locuitorii comunei sunt rugați sa nu obstrucționeze drumurile publice cu diverse materiale (lemne, materiale de construcții, resturi vegetale, etc) sau cu utilaje ori autovehicule.

În conformitate cu Art.12, pct. 13, din Regulamentul privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea Comunei Mihai Eminescu, aprobat prin H.C.L. Nr. 136 din data de 09.10.2024, ocuparea sau parcarea pe domeniul public (drumuri) a autovehiculelor de orice fel, care împiedică procesul de deszăpezire în sezonul rece (15 noiembrie – 15 martie) se sancționează cu amendă cuprinsă între 1.000 lei și 2.500 lei pentru persoanele fizice și 1.500 lei și 2.500 lei pentru persoanele juridice.

Parcarea se va face în curțile sau garajele proprietarilor acestora.

Publicitate

Pentru a nu risca lovirea accidentală sau atingerea autovehiculelor, străzile pe care vor fi parcate acestea, nu vor fi deszăpezite, iar proprietarii autovehiculelor vor fi sancționați cu amendă conform regulamentului mai sus menționat.

Primăria Comunei Mihai Eminescu vă reamintește ca Regulamentul privind stabilirea unor masuri pentru gospodărirea Comunei Mihai Eminescu, aprobat prin H.C.L. Nr 136 din data de 09.10.2024, îl puteți găsi pe site-ul oficial al Primăriei:  http://comunamihaieminescu.ro.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Gălăgie la bloc: Ce drepturi au locatarii. Sancțiunile prevăzute de lege pentru tulburarea liniștii publice

Publicat

Publicitate

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni, scrie alba24.ro.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice, scrie alba24.ro. Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Publicitate

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor – când este considerată contravenție
Legea prevede situațiile în care se pot aplica amenzi, pentru contravenții de încălcarea liniștii și ordinii publice, potrivit daos.legal.

Acestea sunt:

Publicitate
  • tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă
  • tulburarea liniştii locatarilor între orele 22.00-8.00 şi 13.00-14.00 de către orice persoană, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediată vecinătate a acestora, prin:producerea de zgomote, larmă, folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice
  • organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Amenzi

Amenzile sunt între 100 și 6000 lei, în funcție de gravitatea faptei.

Pot fi impuse sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare pentru anumite unități, aplicarea de sancțiuni persoanelor juridice implicate și confiscarea bunurilor folosite în comiterea contravențiilor.

Publicitate

Dacă contravenția se repetă într-un interval de 24 de ore, se vor aplica sancțiuni majorate:

între 500 lei și 1500 lei amendă sau prestare 50-100 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii publice prin strigăte, alarme, alte zgomote deranjante

între 2000 lei și 3000 lei amendă sau prestare 70-120 ore de activități în folosul comunității pentru tulburarea liniștii locatarilor între orele 22.00-8.00 și 13.00-14.00 prin zgomote, muzică dată tare, larmă

între 3000 lei și 6000 lei amendă sau prestare 100-150 ore de activități în folosul comunității pentru organizarea de petreceri private în corturi și alte tipuri de amenajări, în exterior, în apropierea imobilelor de locuințe și cu caracter social, fără autorizație și drept.

Procesul-verbal de constatare a contravenției se poate ataca în instanță în termen de 15 zile de la comunicare. Taxa judiciară de timbru este de 20 de lei.

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune

Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Gălăgie la bloc: legislația actuală prevede reguli privind respectarea orelor de liniște în blocurile de apartamente, dar și sancțiuni pentru vecinii care fac zgomot și îi deranjează pe ceilalți. Mai mult, sunt prevăzute și situații în care astfel de fapte sunt considerate infracțiuni.

Ordinea și liniștea publică sunt reglementate de Legea nr. 61/1991. Aceasta care stabilește sancțiuni pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a ordinii publice.

Actul normativ prevede intervale orare în care trebuie respectat un nivel de zgomot redus.

Orele de liniște sunt în intervalul 22.00-8.00, respectiv 13.00-14:00.

Dacă se produce zgomot peste limitele admise, locatarii pot apela la autorități competente (de exemplu, poliția locală).

Gălăgie la bloc: tulburarea liniștii locatarilor. Când este considerată infracțiune
Fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de amenințare sau prin atingeri grave aduse demnității persoanelor, provoacă perturbarea ordinii și liniștii publice (art. 371 Cod Penal) se consideră infracțiune.

Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Cu închisoare de la 1 la 5 ani se va pedepsi fapta persoanei care, în spațiul public, prin acte de violență îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor, cauzează tulburarea ordinii și liniștii publice.

Dacă persoana are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce prezintă potențial de a pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa se majorează cu o treime.

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Candidații PNL Botoșani invită la dezbateri publice candidații PSD

Publicat

Publicitate

Astăzi, 20 noiembrie, candidații la Parlamentul României din partea echipei PNL Botoșani invită mai mai mulți candidați PSD la dezbateri publice. Mesajele fiind publicate pe rețelele de socializare ale candidaților.

Echipa lui Valeriu Iftime propune dezbateri deschise, la orice post de televiziune convenabil candidaților PSD, scopul lor fiind cel de a vorbi deschis despre problemele județului Botoșani. În mesajele publicate de aceștia deja sunt enunțate câte un va dintre subiectele dezbaterilor: problema apei și stadiul lucrărilor în compania dată, spitalul Mavromati și cel de Maternitate, dar și planul inexistent al PSD-ului pentru dezvoltarea județului Botoșani.

Doina Federovici și Marius Budăi au fost invitați la dezbatere de către Ovidiu Jitaru, candidat la Senat în Parlamentul României din partea PNL: „Botoșănenii au dreptul să știe care este stadiul lucrărilor făcute la compania de apă. [..] Dacă domnul Budăi vrea să participe, de asemenea îl invit și pe dumnealui.”

Publicitate

Doamna Federovici, ex-președintă a Consiliului Județean Botoșani, este invitată și de către Luciana Buliga și Alexandru Dumitriu, candidați la Camera Deputaților în Partidul României din partea PNL. Fiind farmaciști, ambii candidați își doresc să discute despre problemele sistemului de sănătate, iar subiectul va fi starea în care se află Spitalul Mavromati și cel de Maternitate din Botoșani. „Aș vrea să o invităm pe doamna Federovici Doina la o dezbatere publică în care să lămurim pentru totdeauna problemele și cum s-a ajuns în acest hal la Botoșani!” – declară Luciana Buliga, candidată PNL la Camera Deputaților.

Pe lista candidaților invitați la dezbatere se numără și Mircea Magdalena. Avocata Ionela Aiftincă, candidat la Senat în Parlamentul României pe listele PNL Botoșani, îl provoacă pe Magdalena să se prezinte singur la dezbatere, la orice televiziune publică îi este dumnealui pe plac: „Văd că dumneavoastră veniți însoțit la emisiuni cu ajutoare, ajutat de inculpatul Cosmin Andrei care răspunde în numele dumneavoastră. Dumneavoastră sunteți candidatul, haideți, curaj!”.

Candidații PNL au un mesaj comun în toate invitațiile: botoșănenii trebuie să-și cunoască candidații, acesta este dreptul lor fundamental. Totodată botoșănenii trebuie informați despre cauzele care au făcut ca județul Botoșani să ajungă în starea actuală de subdezvoltare, dar și să afle ce pot face candidații PSD pentru Botoșani din moment ce în ultimii ani la conducerea acestui județ s-au aflat anume ei – actualii candidați doamna Federovici, domnul Budăi și domnul Magdalena.

Publicitate

În urma acestor apeluri publice, se așteaptă răspunsul la invitații din partea candidaților PSD: Doina Federovici, Marius Budăi și Mircea Magdalena.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending