Connect with us

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

Publicitate

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

A murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Poliția Română anunță că a murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România, specializat în detectarea drogurilor și folosit și la mari festivaluri de muzică, pensionat în martie 2025.

‘Ne luăm rămas-bun de la #Șuier, un suflet nobil și un adevărat simbol al loialității, curajului și devotamentului în slujba legii. Prin munca sa neobosită, a vegheat la siguranța comunității și a fost prezent, tăcut, dar hotărât, în îndeplinirea celor mai grele misiuni. A fost mai mult decât un coleg, el a fost un camarad de nădejde. Odihnește-te în pace, drag prieten! Nu te vom uita niciodată’, se arată într-un mesaj al Poliției Române postat pe pagina de Facebook a instituției.

Șuier a fost specializat în detectarea substanțelor interzise. El a participat în multe misiuni importante, în situații dificile. A fost unul dintre câinii pe care Poliția Română i-a folosit la festivalurile Untold și Neversea, pentru a depista petrecăreții care aveau droguri în posesia lor.

După pensionarea sa, în martie 2025, Șuier a fost adoptat de ultimul său partener de misiuni. Câinele urma să împlinească 10 ani în această lună. AGERPRES

Sursa foto: Poliția Română/facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Superluna Lupului”, sau prima lună plină din 2026, va putea fi observată pe cer alături de planeta Jupiter

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

La început de an, cerul oferă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice vizibile cu ochiul liber: Superluna Lupului, care va avea loc în noaptea de 3 ianuarie 2026. Evenimentul va marca prima Lună plină a anului și, în același timp, una dintre cele mai impresionante apariții lunare, datorită apropierii maxime a Lunii de Pământ, scrie alba24.ro.

Totodată Jupiter va fi vizibilă și va străluci intens, potrivit relatează Live Science.

Fenomenul de superlună apare atunci când Luna plină coincide cu momentul în care satelitul natural al Pământului se află în perigeu, adică în punctul cel mai apropiat de planeta noastră pe orbita sa eliptică.

În aceste condiții, Luna pare cu până la 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai luminoasă decât o Lună plină obișnuită, diferență vizibilă chiar și pentru observatorii fără echipamente astronomice.

Denumirea de „Luna Lupului” își are originea în tradițiile populațiilor nord-americane și europene. În lunile de iarnă, când zăpada era adâncă și hrana greu de găsit, urletele lupilor se auzeau mai des în apropierea așezărilor umane, devenind un simbol al acestei perioade aspre a anului.

De-a lungul timpului, numele s-a păstrat și a fost preluat în calendarele astronomice moderne pentru Luna plină din luna ianuarie.

Publicitate

În noaptea de 3 ianuarie 2026, Superluna Lupului va putea fi observată din toate regiunile României, dacă condițiile meteorologice vor permite.

Luna va răsări la orizont la apusul Soarelui și va rămâne vizibilă pe tot parcursul nopții, atingând punctul maxim de strălucire în apropierea momentului de Lună plină.

Cele mai spectaculoase imagini pot fi surprinse atunci când Luna se află jos pe cer, aproape de linia orizontului, datorită așa-numitei „iluzii lunare”, care îi amplifică dimensiunea aparentă.

Din punct de vedere științific, superlunile nu au efecte dramatice asupra Pământului, însă pot influența ușor mareele, generând variații ceva mai pronunțate decât în mod obișnuit.

În schimb, impactul lor principal rămâne unul vizual și cultural, fiind evenimente care atrag interesul publicului și oferă ocazia de a privi cerul cu alți ochi.

Superluna Lupului din 3 ianuarie 2026 deschide anul astronomic cu un spectacol aparte, îmbinând precizia mișcărilor cosmice cu mitologia și tradițiile străvechi.

Este un moment ideal pentru pasionații de astronomie, fotografi, dar și pentru cei care doresc pur și simplu să se bucure de frumusețea naturală a nopții, sub lumina unei Luni mai mari și mai strălucitoare decât de obicei.

Citeste mai mult

Educație

Când se întorc elevii la școală din vacanța de iarnă. Când au liber din nou, pentru vacanța de schi

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Când se întorc elevii la școală: Vacanța de iarnă 2025-2026 se încheie pe 7 ianuarie, iar joi, 8 ianuarie este prima zi de școală din Modulul 3, așa cum prevede structura anului școlar 2025-2026. 

Școala începe joia pentru că marți și miercuri sunt sărbători, respectiv Boboteaza (pe 6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Urmează o perioadă de cursuri din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare.

După acest interval urmează o nouă vacanță de o săptămână, potrivit Edu.ro. Se mai numește și vacanța de schi.

Potrivit Ministerului Educației, elevii din trei județe vor avea vacanța de schi în intervalul 9 – 15 februarie.

Elevii din alte 22 de județe vor beneficia de o săptămână liberă în perioada 16-22 februarie, în timp ce elevii din restul județelor vor avea vacanța mobilă între 23 februarie și 1 martie.

Publicitate

Vacanța de schi 2026, în funcție de județ

În săptămâna 9 – 15 februarie:

  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Timiș.

În săptămâna 16 – 22 februarie:

  • Arad,
  • Argeș,
  • Bihor,
  • Brașov,
  • București,
  • Buzău,
  • Caraș-Severin,
  • Călărași,
  • Dâmbovița,
  • Dolj,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Ialomița,
  • Ilfov,
  • Iași,
  • Mehedinți,
  • Olt,
  • Prahova,
  • Sălaj,
  • Teleorman,
  • Tulcea,
  • Vâlcea.

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2026:

  • Alba,
  • Bacău,
  • Botoșani,
  • Brăila,
  • Constanța,
  • Covasna,
  • Galați,
  • Giurgiu.
  • Harghita,
  • Maramureș,
  • Mureș,
  • Neamț,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Suceava,
  • Vaslui,
  • Vrancea.

După vacanța de schi (vacanța mobilă), elevii vor mai avea vacanța de Paște (de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026) și vacanța de vară (de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026).

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități, reglementat de Guvern

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 03.01.2026

de

Publicitate

Guvernul reglementează un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități. Este vorba despre locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, care cuprinde locuința protejată și centrul pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru integrarea în comunitate, scrie alba24.ro.

Decizia are în vedere sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități și tranziția lor de la centrele rezidențiale către o viață independentă, transmite RADOR.

După adoptarea cadrului legal printr-o ordonanță de urgență aprobată la finalul anului trecut, Ministerul Muncii are la dispoziție 60 de zile pentru a emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale acestui serviciu.

Ulterior, în termen de 30 de zile, executivul trebuie să aprobe printr-o hotărâre standardul de cost minim.

Autoritățile locale pot contracta astfel de servicii doar de la furnizorii acreditați în condițiile legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending