Connect with us
Publicitate

Eveniment

Bani aruncați pe Apa Sâmbetei la Vârfu Câmpului: baraj neterminat de 35 de ani, pod în construcție de 30 de ani

Publicat

Două obiective foarte importante pentru locuitorii din nordul extrem al Moldovei, așteaptă de trei decenii să fie finalizate de statul român. Este vorba despre un baraj și un pod peste râul Siret. Cu barajul s-au cheltuit milioane de euro deja, dar tot nu știe nimeni când va fi terminat, relatează Adevărul.

În timp ce în țările civilizate de pe Glob, construcția unui baraj de dimensiuni mici sau medii durează cel mult câțiva ani, în România se întâmplă se treacă mai bine de trei decenii fără ca lucrările să fie gata. Iar barajul de la Vârful Câmpului, județul Botoșani, este un exemplu de manual. Barajul de la Vârfu Câmpului trebuia să stăvilească apele Siretului și să protejeze localnicii de inundații.

În plus, lacul de acumulare proiect avea menirea să asigure apă potabilă localităților atât de pe malul botoșănean cât și cel sucevean, al Siretului. Proiectul a fost realizat în perioada comunistă, dar s-a înecat în anii democrației în birocrație și o senzație aparentă de neputință.

Au trecut 35 de ani, s-au cheltuit sume impresionante de bani, iar barajul nu este încă finalizat. În aceeași situație se află și un pod rutier care ar scurta distanța dintre județele Botoșani și Suceava cu cel puțin 20 de kilometri. Început în anii 90, din el încă au mai rămas câțiva piloni de beton și multe planuri și promisiuni.

„În cinci ani trebuia să fie gata”
Barajul de la Vârful Câmpului a fost proiectat și dat spre execuție în anul 1987. Lucrările  trebuiau să dureze cinci ani. Lucrările au fost însă sistate după evenimentele din 1990. Inițial, barajul trebuia să fie o structură destul de complexă care să protejeze lunca Siretului, atât în județul Botoșani cât și Suceava, de inundațiile repetate, din timpul verii, de pe râul Siret.

Construcția barajului a fost reglementată prin Decretul Consiliului de Stat 262. Era un proiect ambițios de amenajarea hidrologică,  cu un baraj cu o lungime de 10 kilometri între cele două maluri ale Siretului, în dreptul localităților Vârful Câmpului( Botoșani) și Zvorâștea (Suceava), dar și cu un lac de acumulare care urma să alimenteze cu apă mai multe localități din județele Botoșani și Suceava, dar și municipiul Dorohoi.

„Era un baraj cu un lac de acumulare. Era o instalaţie ce urma să treacă şi să alimenteze cu apă municipiul Dorohoi. Rolul clar al barajului era prima dată atenuarea viiturilor, alimentare cu apă, irigaţii şi pescuit. Era un proiect ambiţios, care ar fi adus multe beneficii zonei în primul rând”, preciza Costică Macaleți, fost inginer OGA în perioada comunistă și mai apoi prefect și președinte de Consiliu Județean la Botoșani.

Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994. Barajul a fost „conservat”.

Milioane de euro aruncați pe un baraj nefuncțional
Abia în anul 2007, statul român și-a adus aminte de barajul de la Vârful Câmpului, mai ales în contextul inundațiilor din nordul Moldovei. Barajul a fost trecut în administrarea Apelor Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret.

Citește și: Cum să construieşti „româneşte” un bazin de înot. Istoria unei investiţii realizate cu întârziere şi pe bani mulţi
Mai mult decât atât, obiectivul a fost inclus pe lista obiectivelor prioritare pe infrastructura de mediu, iar mai recent ca obiectiv de interes național. Până în 2021, conform datelor de la Apele Române, s-au cheltuit peste 116 milioane de lei pentru construcții pe ambele maluri ale Siretului dar și pentru un evacuator de ape mari. Nici după 35 de ani, barajul nu a fost încă finalizat.

În plus, din cauza sistării repetate a lucrărilor, s-au cheltuit alte sume importante pentru reactualizarea documentației, a proiectului, pentru înlocuirea unor echipamente deja depășite tehnologic. Colac peste pupăză, o bună parte din lunca Siretului a devenit obiectiv protejat de mediu la nivel național, mai precis sit Natura 2000. Lucrurile s-au complicat substanțial mai ales că activiștii de mediu reclamă că o pădure seculară ar urma să fie inundată dacă lacul de acumulare va fi pus în funcțiune.

„Podul prieteniei” este mai degrabă un simbol al neputinței
La o mică distanță de barajul Vârful Câmpului-Zvorâștea se află un alt obiectiv de investiții aproape abandonat de statul român. Mai precis, este vorba despre un pod care face legătura, peste Siret între județele Botoșani și Suceava. Pod este mult spus. Sunt câțiva piloni de beton care zac de aproximativ două decenii între localitățile Talpa (Botoșani) și Zamostea (Suceava).

Între cele două localități a existat un pod, în perioada interbelică, care scurta drumul dintre județele Botoșani și Suceava. A fost însă dinamitat în Al Doilea Război Mondial și distrus. În locul lui a fost încropit un pod de lemn care a fost stricat de inundații în anii 70.

În anii 90, Consiliul Județean Botoșani și Consiliul Județean Suceava și-au dat mâna și au făcut un proiect de reconstrucție a podului. Purta numele de „podul prieteniei”. Nu s-a mai ales, însă nimic de aceste planuri.

Până în 2005 s-a lucrat cu hopuri, iar după o altă inundație puternică au fost efectiv sistate. Abia în 2022, podul a reintrat în interesul Consiliilor Județene din cele două județe fiind semnat un nou parteneriat. Chiar și în aceste condiții lucrurile nu s-au schimbat în mod practic, iar podul a rămas la același nivel, câțiva piloni de susținere pe ambele maluri ale Siretului.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Ioan de la Lavra Veche

Publicat

Sfântul Cuvios Ioan Paleolavritul a fost monah în Mănăstirea Peșteri cele Vechi, numită și Lavra cea Veche, unde Sfântul Hariton cel Mare, întemeietorul mănăstirii, a trăit o minune în viața lui, după cum vom putea vedea puțin mai departe. În această peșteră a viețuit și Sfântul Ioan, cel pomenit astăzi. Crescut de mic în dreapta credință și având mare și dumnezeiască dragoste față de Biserica lui Hristos, Sfântul Cuvios Ioan se străduia în fiecare zi să se lipească de Dumnezeu, după cuvântul cel scris în Psalmi: „Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea” (Ps. 72, 27). Trecând cu vederea deșartele plăceri și mândria lumii, a părăsit patria sa și, plecând la Ierusalim, s-a închinat Cinstitei Cruci și la Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, apoi a intrat în cinul monahal. Sfântul Cuvios Ioan s-a așezat în vestita lavră a Sfântului Hariton. În acest loc s-a dăruit deplin tuturor nevoințelor, ducând acolo o viață curată de muncă, de post, petrecând în rugăciune și priveghere, citind Sfintele Scripturi și cugetând pururea la ceasul morții. Pentru viața sa curată s-a învrednicit și de darul preoției. Și multă vreme a săvârșit sfintele slujbe în biserica mănăstirii. Deci, după o viață îndelungată și desăvârșită, plăcută lui Dumnezeu, fericitul Ioan s-a făcut ca un înger în trup și tuturor pildă de viață fără prihană. La adânci bătrâneți s-a mutat în pace la Domnul, în lăcașul cel ceresc, purtat fiind sufletul său de îngerii cei fără de trupuri. Sfântul Cuvios Ioan a trecut la cele veșnice în secolul al VIII-lea. Deoarece Cuviosul Ioan s-a nevoit cea mai mare parte a vieții sale în acea peștera veche, slujind în biserica, a fost numit și Paleolavritul sau „al peșterii celei vechi”. aleolavritul), deoarece lavra cea veche a Sfântului Cuvios Hariton a fost la început o peșteră tâlhărească, în care, Cuviosul Hariton fiind legat de niște tâlhari, a scăpat prin minune, fiindcă au murit deodată tălharii aceia, bând niște vin otrăvit de veninul unui șarpe. Iar după ce s-a dezlegat, a aflat în peșteră mult aur și a făcut mai întâi o biserica în aceeași peșteră și a adunat frații, iar după aceea a zidit mănăstire deasupra peșterii. Iar de vreme ce Cuviosul Ioan a viețuit în acea peșteră veche, slujind în biserică, de aceea a fost numit și „al peșterii celei vechi” sau „al lavrei celei vechi”.

Citeste mai mult

Economie

Nu mai suntem ultimii: Județul Botoșani începe să plătească salarii mai mari ca alte județe din România

Publicat

Economia județului Botoșani începe să devanseze tot mai multe județe din România iar locul care până în anii 2010 era numit “polul sărăciei” din țara noastră începe să plătească pentru a-și păstra angajații salarii mai mari decât în multe alte județe.

Bătălia pentru salarii mai mari în județul Botoșani pare însă a fi doar la început, iar odată cu construcția Autostrăzii Moldovei A7, care va atrage investitori în jurul acesteia, la fel cum se întâmplă în toate țările Uniunii Europene, va avea ca prim efect detronarea afacerilor multor patroni ai zilelor noastre, patroni între care pare a fi o “înțelegere nescrisă” pentru plata salariilor mici s-au chiar a salariului minim pe economie.

București, Cluj și Timiș sunt zonele cu cele mai mari salarii medii din țară, conform statisticilor oficiale.

Acestea au și cele mai mult locuri de muncă postate, după cum arată datele centralizate de o platformă de recrutare, citate de Economedia.

Potrivit INS, câştigul salarial mediu net a fost în februarie de 4.876 lei, în creştere cu 17 lei (+0,3%) față de luna ianuarie 2024 și cu 14,2% față de aceeași lună a anului trecut.

Cele mai mari venituri sunt la București, unde salariul mediu este de 6.136 de lei.

Capitala este urmată de Cluj cu 5.766 de lei și Timiș cu 5.278 de lei. Destul de bine stă și Sibiul, cu 5.051 de lei (puțin peste 1.000 de euro).

Botoșaniul se apropie tot mai mult demijlocul clasamentului, în timp ce pe ultimul loc se află Hunedoara.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.297 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.729 lei), loc unde județul Botoșani încă este fruntaș pe toată România.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 18 aprilie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 18 aprilie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 aprilie 2024:

Loto 6/49: 27, 12, 41, 10, 21, 18

Loto 5/40: 12, 37, 24, 35, 11, 30

Noroc: 8 3 3 9 1 8 8

Super Noroc: 5 3 1 6 8 9

Noroc Plus: 9 3 1 3 8 7

Joker: 42, 6, 44, 17, 26 + 14

Citeste mai mult

Economie

Prețuri mai MICI pentru clienți la Hidroelectrica. Oferta poate fi accesată până la 31 iulie 2024

Publicat

Hidroelectrica a anunțat o reducere a prețului la energia electrică destinată unor categorii de clienți. Compania a făcut publică oferta la începutul săptămânii curente, relatează alba24.ro. În cadrul programului Business Verde destinat clienților non-casnici, începând cu data de 15 aprilie, prețul energiei electrice active (fără TG, tariful de transport) pentru o perioadă contractuală de 12 luni este de 0,55 lei/kWh.

Prețul energiei electrice active cu TG este de 0,55382 lei/kWh.

Anterior, prețul este de 0,58 lei/kWh.

Prețul energiei electrice active este fix pe o perioadă de 1 an. Termenul de plată este 30 zile de la emiterea facturii.

Ce clienți pot beneficia de ofertă

Potrivit Hidroelectrica, oferta este pentru IMM-uri, companii de stat, ca Metrorex, aeroporturi, spitale, companii din subordinea autorităților locale, instituții publice, biserici, creșe.

Oferta se adresează acestor categorii de consumatori non-casnici cu un consum anual estimat sub 100.000 kWh. Poate fi accesată până la 31 iulie 2024.

”Prețul final facturat va fi determinat în conformitate cu prevederile OUG nr. 27/18.03.2022 în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2025, aprobată prin Legea nr. 206/2022 astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G 119/2022 și Legea 357/2022 de aprobare și completare a O.U.G 119/2022”, potrivit companiei.

Clientul va fi facturat la prețul plafonat, dacă prețul total va fi mai mare decât cel plafonat (1 leu/kWh, respectiv 1,3 kWh pentru unii clienți non-casnici).

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România şi furnizează servicii tehnologice esenţiale pentru Sistemul Energetic Naţional. Compania operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. Deţine un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

De asemenea, compania deţine o cotă de 13,09% din piaţa de furnizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending