Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române informează că, la această oră, nu sunt semnalate drumuri naționale sau autostrăzi cu traficul oprit ca urmare a unor accidente rutiere.

În schimb, șoferii trebuie să țină cont de condițiile meteo dificile. La nivel național, în special în zonele de câmpie, se circulă preponderent pe un carosabil umed, fără precipitații, însă în condiții de ceață, care reduc semnificativ vizibilitatea. În majoritatea zonelor, vizibilitatea este sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri, situație ce poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului.

Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, traficul rutier se desfășoară fluent, însă tot în condiții de ceață, cu vizibilitate cuprinsă între 100 și 300 de metri.

Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită și să își adapteze conduita la condițiile de drum. Șoferii sunt sfătuiți să curețe geamurile și farurile pentru o bună vizibilitate, să reducă viteza, să păstreze o distanță mai mare între autovehicule și să evite depășirile riscante.

De asemenea, autoritățile atrag atenția că oprirea pe carosabil, pe benzile de rulare sau pe banda de urgență a autostrăzilor este extrem de periculoasă, mai ales în condiții de ceață densă.

Avertismentele vizează și pietonii. Aceștia sunt sfătuiți să evite deplasarea pe partea carosabilă, mai ales pe timpul nopții sau atunci când vizibilitatea este redusă. „Asigurați-vă că intenția de traversare a fost observată de conducătorul auto”, transmit reprezentanții Infotrafic.

În România este marcată, în fiecare an, la 21 decembrie, Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, stabilită prin Legea nr. 198/2011, relatează agerpres.ro.

Un proiect de lege privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost inițiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în primăvara anului 2010. ”El asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferind posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare”, se menționa într-un comunicat de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 12 octombrie 2011 proiectul de lege privind declararea datei de 23 august ”Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului” și a celei de 21 decembrie drept ”Ziua memoriei victimelor comunismului în România”. Decizia a fost luată cu 120 de voturi favorabile, 94 împotrivă și opt abțineri, conform site-ului www.cdep.ro. Proiectul de lege a fost respins la 30 mai 2011 de Senat, însă Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

La 7 noiembrie 2011, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România”, informa un comunicat de presă al Președinției din 7 noiembrie 2011.

Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011 privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 799 din 11 noiembrie 2011, menționa comunicatul de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Revoluția din Decembrie 1989

Revoluția din Decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ”Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, București, 2009). ”Ceaușescu era izolat pe plan internațional și detestat de o populație disperată. Revolta de la Timișoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acțiuni care aveau să culmineze la București și în alte orașe în zilele de 21 și 22 decembrie și care au constituit efectiv o revoluție ca modalitate de întemeiere a libertății (…) Născut din violență și brutalitate, regimul pierea în chip violent și brutal. Își dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate și proba natura ilegală, criminală, a existenței sale”, arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menționată.

În ediția sa din 23 decembrie 1989, ziarul ”Scânteia Poporului” avea să scrie: ”Dictatura a luat sfârșit. Vineri, 22 decembrie, în jurul amiezii, trupele armatei române au fraternizat cu demonstranții din Capitală, care aveau în stăpânire, încă din ziua precedentă, principalele artere din centrul Bucureștilor. Desfășurarea memorabilelor evenimente din Capitala României, a căror rapiditate a surprins și uluit și pe cei mai optimiști observatori politici, s-a întins pe mai bine de 24 ore. Începute joi, 21 decembrie 1989, prin ”marea adunare populară” din Piața Palatului Republicii, convocată de Ceaușescu, pentru a arăta lumii întregi cât de mult este iubit și sprijinit de oamenii muncii din Capitală, adunarea s-a transformat într-un miting de protest împotriva represiunilor sângeroase de la Timișoara, împotriva dictaturii și a spolierii, pentru democrație și libertate (…) Peste 20.000 de oameni, având în suflete durerea pentru martirii Timișoarei, ura față de cei 24 de ani de regim totalitar, în care au suferit de foame și de frig, în care au fost spoliați de orice drepturi, au scandat: ”Jos Ceaușescu!”, ”Jos dictatura!”, ”Timișoara plânge”, ”Pedeapsă pentru criminali!” ”

***

În ziua de 21 decembrie 1989, autoritățile se confruntau cu o criză în creștere, pe măsură ce tulburările din Timișoara se extindeau. În această zi, tulburările au izbucnit și în București ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstrațiilor”, se arată în volumul ”Revoluția română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, București, 2006). Tot la 21 decembrie 1989, la Timișoara au avut loc manifestații pentru a șasea zi consecutiv, iar demonstrații au avut loc și în alte orașe mari ale țării.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăște organizarea la București, în Piața Republicii (Piața Palatului) din fața sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acțiunile huliganice” de la Timișoara, se arată în lucrarea ”România. Date și fapte. 1989-2009”, editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES (2010).

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

Mitingul uriaș din Piața Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio și televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul și, în consecință, să legitimeze reprimarea demonstrațiilor de la Timișoara. ”Dată fiind tensiunea în creștere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceaușescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferențiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989, la sediul Comitetului Central al PCR din București, s-a desfășurat o ședință a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situația de la Timișoara. Nicolae Ceaușescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuții și ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piața Palatului. Participanților le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestațiile de la Timișoara și se exprima solidaritatea cu conducerea de partid și de stat. Desfășurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune și radio.

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, înconjurați de mulți dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanților s-a dispersat din Piața Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceaușescu a părăsit microfonul și a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio și televiziune a fost întreruptă. (”România. Date și fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, 2010)

După câteva momente, Nicolae Ceaușescu a reapărut în balconul Comitetului Central și a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune și radio fiind reluate. Nicolae Ceaușescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătățire a nivelului de trai și protecție socială. Spre sfârșitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulțimea s-a grăbit să plece, piața s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfășurări de trupe.

Distribuirea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței intră, de luni, în linie dreaptă în majoritatea localităților din județul Botoșani. Primăriile au anunțat că, începând cu 22 decembrie 2025, vor începe plata sumelor aferente sezonului rece 2025–2026.

Potrivit informațiilor centralizate la nivel local, programul de distribuire este, în mare parte, similar de la o primărie la alta, fiind stabilit pentru intervalul 22–24 decembrie, cu prelungiri ale programului în zilele lucrătoare, astfel încât toți beneficiarii să poată intra în posesia banilor înainte de sărbători.

În cele mai multe localități, ajutoarele se acordă:

• luni, în a doua parte a zilei,

• marți, pe parcursul întregii zile de lucru,

• miercuri, până la prânz.

  Publicitate

Autoritățile locale precizează că prezentarea personală este obligatorie, iar beneficiarii trebuie să aibă asupra lor actul de identitate (CI/BI) în original, condiție impusă pentru eliberarea sumelor. În lipsa documentelor, plata nu poate fi efectuată.

Ajutorul pentru încălzire reprezintă un sprijin financiar important pentru persoanele și familiile cu venituri reduse, mai ales în contextul temperaturilor scăzute din această perioadă. Reprezentanții primăriilor le recomandă cetățenilor să respecte programul afișat la fiecare unitate administrativ-teritorială, pentru a evita aglomerația și timpii mari de așteptare.

Administrațiile locale dau asigurări că procedura se desfășoară în condiții normale și că vor fi făcute anunțuri suplimentare acolo unde situația o va impune.

Magistrații, militarii, polițiștii și angajații din serviciile secrete nu vor mai putea locui în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberarea din funcție. Un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției și pus recent în dezbatere publică prevede încetarea dreptului de folosință asupra acestor imobile imediat după încheierea activității, măsura urmând să se aplice judecătorilor, procurorilor, personalului din armată, poliție, penitenciare și structurile de informații, relatrează alba24.ro.

Proiectul de lege urmează să fie adoptat de Guvern și apoi supus votului în Parlament pentru a intra în vigoare. Documentul poate fi citit AICI

Potrivit noii propuneri legislative, contractele de închiriere pentru locuințele de serviciu vor înceta automat la data eliberării din funcție sau a pensionării titularului.

Aceeași regulă va fi extinsă inclusiv asupra soțului/soției și urmașilor, chiar dacă ei se aflau în locuință în momentul intrării în vigoare a legii. În astfel de cazuri, titularii și beneficiarii trebuie să elibereze imobilele în termen de trei luni de la data aplicării noii legi.

Ce prevede proiectul și cum se schimbă legislația actuală

Documentul oficial pus în dezbatere prevede modificări la mai multe acte normative din domeniul:

• sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională,
• statutului personalului auxiliar din instanțe și parchete,
• statutului polițiștilor de penitenciare,
• statutului judecătorilor și procurorilor.

În prezent, legislația permite în anumite situații ca pensionarii sau urmașii să își păstreze dreptul de folosință asupra locuințelor de serviciu dacă veniturile nu le permit achiziționarea imobilului sau dacă contractul a fost încheiat înainte de o anumită dată. Proiectul elimină această prevedere, stabilind clar încetarea dreptului de folosință la ieșirea din funcție sau la pensionare, indiferent de data încheierii contractului.

Câte locuințe de serviciu sunt ocupate acum și cine sunt chiriașii

Datele centralizate în expunerea de motive arată situația actuală a fondului de locuințe de serviciu în instituțiile publice:

• Ministerul Justiției și instanțe: 211 locuințe, dintre care 53 ocupate de pensionari;
• Ministerul Public: 23 locuințe, cu 7 ocupate de procurori pensionari;
• Administrația Națională a Penitenciarelor: 178 locuințe, 88 ocupate de pensionari/urmași;
• Ministerul Apărării Naționale: 662 locuințe, 45 ocupate de pensionari/urmași;
• Ministerul Afacerilor Interne: 380 locuințe, 6 ocupate de pensionari;
• Serviciul Român de Informații (SRI): 33 locuințe (nu se precizează situația exactă a ocupării);
• Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 8 locuințe, dintre care 3 ocupate de cadre în rezervă.

În total, aproape 200 de locuințe de serviciu sunt ocupate în acest moment de persoane care nu mai sunt active în instituțiile respective, iar chiria percepută de stat este moderată și în multe cazuri foarte mică comparativ cu piața liberă.

De ce se propune această schimbare

Potrivit notei de fundamentare a proiectului:

• locuințele de serviciu au fost create ca un instrument temporar de sprijin pentru angajații activi care nu dețin locuințe proprii în zonele de lucru;
• legislația actuală este considerată neclară și inegală, permițând păstrarea locuințelor de persoanele care nu mai activează în instituție;
• măsura vizează redistribuirea fondului locativ către personalul activ care are nevoie de sprijin locativ și eliminarea utilizării privilegiate după încetarea raportului de serviciu.

Proiectul trebuie întâi să fie avizat la nivel guvernamental și apoi votat în Parlament pentru a deveni lege. Adoptarea poate veni în următoarele săptămâni, odată cu discuțiile despre alte pachete legislative privind pensiile speciale și reforma în justiție aflate în centrul dezbaterilor publice și politice.