Connect with us

Actualitate

Averea la control: Cum vor fi „scuturați” după 1 iulie de către ANAF șmecherii care sfidează cu opulența și luxul vilelor

Publicat

Publicitate

De la 1 iulie, șeful ANAF anunță ca inspectorii Fiscului  vor începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane.

Lucian Heiuș, a declarat că există numeroase „exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente”.

Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, a explicat la DCNews cine sunt cei vizaţi de controalele ANAF începând cu 1 iulie.

„În ultima perioadă au tot apărut informaţii că ANAF va merge şi ne va urmări prin oraş să ne ia banii, va merge la nunţi, se va duce după coafeze, o grămadă de astfel de lucruri.

Există o strategie pentru scoaterea la suprafaţă a tuturor veniturilor? Până la urmă, cu asta suntem de acord, fiecare om din ţara asta trebuie să plătească impozit pe venitul pe care îl obţine din muncă.

Aveţi o strategie pentru atragerea acestor contribuabili către ANAF, să fie corecţi, să îşi declare veniturile?”, a întrebat Elena Cristian, analist DC BUSINESS, în cadrul dezbaterii „Digitalizarea României: noile provocări ale transformării digitale”, organizată de DC MEDIA GROUP.

Publicitate

Răspunsurile la întrebări pot fi urmărite în video de la minutul 47,00

 

YouTube video

„Misiunea ANAF este creşterea colectării veniturilor către bugetul de stat şi tot ce facem duce spre rezultatele care trebuie să se materializeze în creşterea veniturilor, respectiv în acel celebru grad de încasări a veniturilor fiscale în PIB.

Bineînţeles că mergem pe mai multe căi. Pornim de la controale, controale la marii contribuabili, mergem la acţiunile pe care le face AntiFrauda.

Chiar în acest moment, 130 de inspectori antifraudă împreună cu inspectori ANSVSA controlăm distribuitorii en-gross de legume şi fructe din Bucureşti şi Ilfov. Acestea sunt produse cu risc ridicat de evaziune fiscală.

S-a creat aici o dezbatere mult mai mare decât mi-am putut imagina, prin verificarea veniturilor persoanelor fizice. Intensificăm, în acelaşi timp, şi acţiunile de colectare.

Încercăm să avem un dialog deschis cu agenţii economici care îşi declară şi nu îşi achită obligaţiile fiscale din motive independente de voinţa lor. Noi venim alături de ei şi le spunem ce scheme de ajutor pot să aibă, ce eşalonări, ce restructurare pot aplica, pentru a depăşi momentul dificil.

Toate acţiunile, toate programele, tot ceea ce vrem să implementăm în perioada următoare are un singur scop. Creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată.

Nu vă ascund că o să continuăm cu multe materiale de informare către diverse categorii de contribuabili, mai mici sau mai mari.”, a replicat Lucian Heiuş.

Plata impozitelor, „obligaţie civică, nu doar legală”

Întrebat cum va convinge ANAF-ul oamenii care nu au plătit niciodată impozitul să vină de bunăvoie să îl plătească, Lucian Heiuş a spus că „educaţia fiscală, educaţia economică la nivelul întregii societăţi e un proces de lungă durată.

Dar el trebuie început şi făcut. Explicăm şi eu mereu încerc să spun că pe lângă obligaţia legală, plata impozitelor este şi o obligaţie civică”.

„Oamenii trebuie să înţeleagă că statul nu poate funcţiona fără taxele şi impozitele pe care le plătesc agenţii economici.

În acelaşi timp, şi noi ca stat trebuie să fim alături de agenţii economici oneşti şi să ne îndreptăm spre cei care nu respectă legea şi fac chiar concurenţă neloială celor care îşi plătesc impozitele şi taxele la zi.

Nu e simplu, dar e despre a încerca să comunici cu persoanele care, să spunem, reprezintă risc de neplată, până la a ajunge să îi controlezi, să îi depistezi şi să aplici normele legale. Să nu ne oprim doar la controale sau la prevenţie.

Trebuie să facem tot ce putem pentru a creşte gradul de conformare voluntară la plată şi declarare”, a concluzionat Lucian Heiuş.

Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează prin opulență şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit

„Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit.

Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor.

Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale.

Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente”, a declarat Lucian Heiuş.

Heiuş : Dacă am eradica toată evaziunea, la actualul sistem fiscal, am ajunge la 35% încasări în PIB

Încasările fiscale în PIB vor creşte anul acesta cu 0,5 puncte procentuale, iar la finele anului viitor vor ajunge la circa 28% din PIB, a declarat, joi, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Lucian Ovidiu Heiuş.

Ţinta este ca, în trei ani, să se ajungă la pragul psihologic de 30%, a spus Heiuş, subliniind că, la actualul sistem fiscal din România, dacă ar fi eradicată toată evaziunea, încasările fiscale nu ar putea depăşi 35% din PIB.

„Eu chiar am discutat şi cu domnul prim-ministru şi cu domnul ministru de Finanţe, undeva anul acesta vom putea creşte cu 0,5 puncte procentuale încasările fiscale în PIB, iar la sfârşitul anului viitor să fim undeva spre 27,5 – 28%. Ţinta finală, undeva la 3 ani de zile de acum înainte, este să ne apropiem de acel 30% prag psihologic.

De multe ori, acest grad nu depinde doar de acţiunile ANAF-lui, ci depinde şi de nivelul de fiscalizare al unui stat. Conform calculelor mele, dacă am eradica toată evaziunea fiscală din România, la actualul sistem fiscală din ţara noastră, putem să ajungem undeva în jur de 34-35% încasări fiscale în PIB, nu mai mult.

Deci, dacă o să reuşim în doi ani – doi ani şi jumătate să ne apropiem de 30% cred că vom sta peste media europeană raportat, bineînţeles, că aşa este normal, la fiecare sistem fiscal din fiecare stat membru”, a spus Heiuş, la conferinţa „Digitalizarea României. Noile provocări ale transformării digitale”, organizată de DC Media Group.

El a adăugat că nu spune „nici că este mic, nici că este mare, nici că e bun”, doar că acesta este sistemul fiscal din România în prezent şi el permite să atingem maximum, într-o situaţie ideală, undeva la 35% încasări fiscale în PIB.

„Restul, deciziile şi politica fiscală se fac în Parlament, noi doar aplicăm legea care se aprobă în Parlamentul României”, a punctat Heiuş.

Acesta a subliniat că misiunea de bază a ANAF este creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat şi tot ceea ce face instituţia, toate rezultatele trebuie să se materializeze în creşterea gradului de încasări, a veniturilor fiscale în PIB.

„Toate acţiunile şi toate programele şi tot ceea ce vrem să implementăm în perioada următoare au un singur scop: creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată.

Nu vă ascund că o să continuăm în lunile următoare cu foarte multe materiale de informare către diverse categorii de contribuabili, mai mici sau mai mari”, a mai spus preşedintele ANAF.

Heiuş a semnalat importanţa educaţiei fiscale, a educaţiei economice la nivelul întregii societăţi, care este un proces de lungă durată.

„Explicăm, şi eu de câte de ori încerc să transmit un mesaj spun întotdeauna că, pe lângă obligaţie legală, plata impozitelor şi a contribuţiilor este şi obligaţie civică.

Toată lumea trebuie să înţeleagă că statul nu poate funcţiona fără impozitele şi taxele pe care le plătesc agenţii economici. În acelaşi timp, şi noi, ca stat, trebuie să fim alături de agenţii economici care sunt oneşti şi să ne îndreptăm spre cei care nu respectă legea şi care le fac chiar o concurenţă neloială celor care respectă lege, care îşi plătesc impozitele şi taxele la zi (…)

Plaja este foarte lungă, dar trebuie să mergem pe fiecare canal şi să nu ne oprim doar la controale sau să ne oprim doar la prevenţie. Între prevenţie şi controale trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a creşte acest grad de conformare voluntară la declarare şi la plată”, a explicat Heiuş.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Nu mai sunt bani pentru a uni cu o autostradă Moldova de Transilvania: Două loturi din Autostrada A8, scoase din finanțarea PNRR

Publicat

Publicitate

Două dintre loturile Autostrăzii A8, aflate deja în execuție și incluse inițial în finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțat de Uniunea Europeană, au fost scoase din acest program, după ce nu au mai apărut în simularea de plată a Comisiei Europene.

Este vorba despre tronsoanele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Vânători Neamț–Moțca. Confirmarea oficială a venit prin vocea ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o intervenție la Digi24, unde a explicat că aceste loturi nu mai sunt eligibile pentru decontare prin PNRR.

Decizia Comisiei Europene este motivată de întârzieri care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în termenul-limită impus de PNRR, anul 2026. În aceste condiții, guvernul trebuie să identifice o sursă alternativă de finanțare pentru a continua proiectele deja începute.

Cătălin Urtoi, reprezentant al societății civile implicat în susținerea proiectelor de infrastructură din Moldova, a explicat într-o postare că soluția luată în calcul este transferarea acestor loturi pe Programul Transporturi 2021–2027 (PT), finanțat tot din fonduri europene. Totuși, acesta atrage atenția că și acel program este supraîncărcat, cu cereri de finanțare care depășesc de câteva ori bugetul disponibil.

„În aceste condiții, fără apariția altor oportunități de finanțare și în contextul actual al bugetului și economiei românești, situația investițiilor în autostrăzi se va complica”, a avertizat Urtoi.

El a reluat apelul pentru prioritizarea clară a proiectelor strategice care leagă regiunile istorice ale României, precum A1, A3+A8, A7 și inelul A0 al Bucureștiului.

Publicitate

Mai mult, acesta susține că în lipsa unor decizii ferme, există riscul ca regiunea Moldovei să rămână izolată, cu un A7 care să se oprească la Pașcani și un A8 blocat pe hârtie.

Situația financiară a marilor proiecte de infrastructură va necesita decizii rapide și claritate în prioritizarea investițiilor, avertizează reprezentanții societății civile, a mai transmis acesta.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 29 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 29 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 29 iunie 2025:

Loto 6/49: 19, 7, 6, 2, 23, 48

Loto 5/40: 8, 6, 16, 12, 9, 39

Joker: 16, 26, 35, 18, 21 +19

Noroc: 4, 7, 3, 8, 4, 3, 8

Publicitate

Noroc Plus: 3, 5, 3, 7, 6, 4

Super Noroc: 4, 7, 2, 9, 3, 1

Citeste mai mult

Cultura

Cuplurile de aur ale comunei Tudora, sărbătorite cu emoție la Ziua Satului. Lansări de carte și spectacol folcloric în aer liber

Publicat

Publicitate

Comuna Tudora a fost astăzi în sărbătoare, găzduind cea de-a XXXVII-a ediție a Zilei Satului – un eveniment devenit tradiție și reper de suflet pentru întreaga zonă. Localnicii, fii ai satului și invitați de onoare s-au adunat într-un cadru festiv unde tradiția, cultura și comunitatea s-au împletit armonios.

Momentul cel mai emoționant al zilei a fost dedicat celor 8 cupluri de aur – familii care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie. Prin dragostea, răbdarea și devotamentul lor, acești oameni au oferit comunității un adevărat model de viață și familie. În fața aplauzelor și a aprecierii generale, au fost felicitați pentru exemplul de statornicie și respect reciproc care inspiră noile generații.

„Ați demonstrat că iubirea adevărată înseamnă sprijin, încredere și răbdare. Vă mulțumim pentru tot ce ați construit împreună și pentru ce însemnați pentru comuna noastră”, au transmis organizatorii în timpul festivității.

Sărbătoarea a inclus și un moment cultural special: două lansări de carte care pun în valoare patrimoniul spiritual al locului. Vasile Ungureanu a prezentat ediția a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Tudora – file rupte dintr-o monografie etnofolclorică”, iar Angela Paveliuc Olaru a lansat volumul „Ratoșele din Moldova” – file de monografie. Aceste lucrări reușesc să surprindă tradițiile, poveștile și identitatea culturală a comunei și a întregului județ.

Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de muzică populară, ansambluri folclorice și formații locale. Pe scenă au urcat artiști îndrăgiți care au adus emoție și energie, demonstrând că spiritul satului rămâne viu prin cântec, dans și bucuria de a fi împreună.

Primarul Constantin Cocoreanu a fost felicitat pentru organizarea impecabilă a evenimentului și pentru grija constantă față de valorile și oamenii comunei. „Atunci când administrația locală crede în oameni și în cultura lor, satul trăiește, crește și se dezvoltă”, a subliniat acesta în discursul său.

Publicitate

Prezentă la această manifestare, senatorul și liderul PSD Botoșani, Doina Federovici a transmis felicitări organizatorilor. „Felicitări domnule primar Constantin Cocoreanu pentru organizarea impecabilă și pentru toată munca depusă în slujba comunității. Este o dovadă în plus că, atunci când administrația locală crede în oameni, satul trăiește, crește și se dezvoltă!”, a transmis Doina Federovici .

Ziua Satului Tudora rămâne astfel nu doar o sărbătoare anuală, ci o declarație de iubire față de comunitate, tradiții și față de oamenii care dau sens și continuitate vieții la sat.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (364)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”; 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”; 

Publicitate

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”; 

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending