Publicitate

Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.

Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?

O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.

Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.

Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?

Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.

Mașina de cusut Veronica

Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.

Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.

Publicitate

Mașina de cusut Sanda Veronica

O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.

Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.

Mașina de cusut Camelia

Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.

Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.

Mașina de cusut Rodica

Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.

Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”

Reclama la mașina de cusut

Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:

„Prietena mea NICOLETA

PENTRU NOI, FEMEILE!

Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”

De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.

Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.

Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.

Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.

Uzina mecanică de la Cugir

Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.

În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.

Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!

În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.

Publicitate

Reales din nou primar al orașului Flămânzi, Dan Oloeriu a seamnat încă din primele minute ale noului mandat un nou contract pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Dan Oloeriu a depus jurământul pentru un nou mandat de Primar la finele acestei săptămâni, iar primul contract care vizează creșterea standardelor de viață din localitate este în valoare de peste 2 milioane de euro.

“Un moment deosebit a fost marcat de prezența Secretarului de Stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Eduard Mititelu, alături de care am semnat, chiar în prima zi a noului mandat, un nou contract important pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Proiectul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Flămânzi, județul Botoșani”, realizat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, va acoperi 24 de kilometri de străzi, cu o valoare de 2 milioane de euro, fiind un pas esențial în creșterea confortului și modernizarea infrastructurii pentru locuitorii zonei”, a transmis primarul orașului Flămâni, Dan Oloeriu, imediat după reinvestirea în funcție.

Publicitate

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă că a aprobat noul ordin privind bursele studenţilor, prin care acestea au fost majorate.

‘‘Burse mai mari pentru studenţi! Am aprobat noul ordin de ministru privind bursele studenţilor. Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare’‘, a scris vineri ministrul pe Facebook.

Astfel, pentru acest an universitar, cuantumul minim a fost stabilit la 925 de lei.

”Pe baza autonomiei, universităţile pot majora această sumă”, a arătat ministrul.

De asemenea, au fost majorate şi alte tipuri de burse pentru studenţi:

• bursa de doctorat – de la 3.200 la 3.700;
• bursa de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare/masterat didactic – de la 3.158 lei la 3.700 lei;
• bursele de excelenţă olimpică (rezultate obţinute în liceu) – 3.700 lei pentru premiul I; 2.775 lei – premiul II; 1.850 lei – pentru premiul III.

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

OMUL METARECENT AL LUI VASILE LEFTER

Dacă e să intrăm pe vasta parcelă a literaturii, există, printre multe altele, o schemă care face lumină în ceea ce priveşte alcătuirea lumii. E prezentă  relaţia binară dată de lumea reală şi lumea ficţională, primul pol având denumirea de realitate, al doilea pol cunoscut ca fiind metarealitate.  Realitatea e una şi numai una şi o percepem prin simţurile cunoscute, în timp ce metarealitatea e alcătuită din numeroase lumi pe care le putem percepe doar prin alte simţuri, unele speciale generate de o serie de stări ce pot crea anumite  toposuri, unele profeţii tehnologice sau, cel mai adesea, inventarea de universuri paralele. Cu această scurtă introducere, cred că am intrat în logica de romancier a lui Vasile Lefter şi chiar în arhitectura unor romane precum: „Frica vine din adâncuri”, „Doi metri sub pământ”, sau „Glasul din adânc. Năluca”.

Recentul roman al  lui Vasile Lefter,  „Păpușarii din pustie. Bursucul” (Editura „Agata”, Botoşani, 2024), nu exclude  logica construcţiei romanelor anterioare. Vasile Lefter şi-a propus  să rezolve atât legăturile ascunse cât şi cauzalităţile misterioase dintre omul tradiţional şi omul inventat de el şi pe care eu îl numesc omul metarecent, locuitor al metarealităţii. Omul tradiţional e mereu preocupat de căutarea luminii şi  de  pregătirea  stărilor de învingător ale adevărului. Pentru povestea sa, Vasile Lefter şi-a ales un spaţiu cu adevărat misterios, unul locuit de omul tradiţional, de unde, printr-o serie de mecanisme şi o serie de conexiuni care permit acţiuni neverosimile azi, se poate evada în alte  zone ale Universului. E vorba de Valea Zăbalei văzută astfel de autor:  „un balaur cu trupul inelat, unde mai mereu steaua polară se iveşte de după un pui de nor, unde încă se aud şoaptele tainice ale crestelor sărutate de vântul şăgalnic, unde nopţile sunt pline de fantasme,  unde muntele geme în zi de vară, iar luna răsare mai devreme având mai tot timpul culoarea sângerie, unde stelele se aleargă una pe alta, unde soarele e mai mereu în discordanţă cu ceasurile”..  Cunosc acest spaţiu din Munţii Vrancei în care, pentru a ajunge, o iei la stânga din şoseaua care, prin Tulnici, duce la Braşov. În acest topos  s-au infiltrat o serie de personaje cu anumite însuşiri ce trec dincolo de normalitate, nişte structuri superioare care de obicei se spionează pentru atingerea unor scopuri materiale, dar mai ales pentru a împiedica scopul principal în jurul căruia se clădeşte romanul: studiul „găurilor negre”. Autorul, mare iubitor de Eminescu, nu-şi ascunde faptul că această idee  a pornit de la  patru versuri din „Luceafărul”: „Căci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaşte / Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte”. Nu este abandonat nici motivul ielelor, o preocupare mai veche a romancierului, conştient fiind că ele reprezintă tentaţia şi pericolul din lumea păgână. Personajele lui Vasile Lefter se metamorfozează de la o zi la alta, de la o oră la alta, în funcţie de cerinţele şi obiectivele celor interesaţi: Antonică şi Sultana cu copiii lor, pe de o parte,  Marele Păpuşar cu păpuşile şi bursucii lui, pe de altă parte,  Oamenii locurilor trăiesc într-o relaţie de acceptare şi cu vârcolacii, bine reprezentaţi în legendele Văii Zăbalei , cu precădere în spaţiul de la Năruja la Nereju.

Ceea ce caracterizează pe deplin personajele lui Vasile Lefter, unele conducând acţiunea pe întreg romanul, altele  fiind arse  pe traseul discursului, trec imediat de la gest (ca simbol) la acţiune (în urmărirea unui scop). Verbul care face legătura între gest şi acţiune este A CĂUTA. Căutarea  e sângele textului şi pe care eu o definesc cu sensul dat de Andrei Pleşu: „strict corelativ al rătăcirii”. Personajele au momente de rătăcire ca, apoi, să se caute unele pe altele schimbând rapid toposurile sau mijloacele folosite. O notă aparte o face cuplul Alin şi Axinia, ea ducându-mă, după modul cum îi plasează autorul, la celebrul personaj hogaşian. Dintre cele  şapte tipuri stabilite de retorica lui Pierre Fontanie, Vasile Lefter excelează în prosopografie, adică în descrierea calităţilor fizice ale personajelor sale.

Autorul simte că tema aleasă ar putea conduce spre o aprobare a ravagiilor  postmodernităţii şi  sunt momente  multe în care nu permite  ca omul să se piardă de spiritul tradiţionalului,  constituirea satului Nărujelul fiind un exemplu.  Recentul volum al lui Vasile Lefter ne propune un text unde realitatea şi metarealitatea alcătuiesc un substitut al creaţiei sale  şi pe care nu-l va abandona nici în prozele  ce vor urma.