Vineri, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani , în baza unor informații de interes operativ, au identificat un bărbat, din municipiul Botoșani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de furt .

Polițiștii au condus persoana în cauză la Peniteciarul Botoșani, în vederea executării pedepsei.

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi împreună cu cei ai Secțiilor de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, nr.

6 Pomârla și nr. 5 Mihăileni au organizat o acțiune pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea infracțiunilor stradale, pe raza municipiului Dorohoi și a zonelor limitrofe.

În cadrul activităților desfășurate au fost verificate peste 90 de persoane și verificate 86 de autovehicule. În urma neregulilor constatate de către polițiști au fost aplicate 58 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 20.000 lei.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru nerespectarea limitei legale de viteză .

Ce așteptări financiare au absolvenții care intră pe piața muncii: În marile orașe, banii sunt mai mulți, dar și costurile sunt mai mari. 

Potrivit Termene.ro, care a publicat o analiză pe subiect, așteptările absolvenților sunt de 3.800 lei net media națională pentru entry-level, 4.200 lei în București și 3.900 lei în Cluj, Timișoara și Iași (Salario).

În prima săptămână din septembrie, tinerii 18–24 ani au generat aproximativ 30.000 aplicări/zi pe o platformă de recrutare.

Tinerii vânează poziții entry-level în retail, call-center/BPO, servicii, financiar-bancar, turism și IT/telecom, iar așteptările salariale se aliniază mediilor din marile orașe: 3.800 lei net la nivel național, 4.200 lei în București, respectiv 3.900 lei în Cluj, Timișoara și Iași, arată Salario (eJobs).

Balanța așteptărilor este, în mod natural, setată de peisajul ofertelor entry-level. Conform Salario (comparatorul salarial eJobs), salariul mediu net pentru poziții entry-level este de 3.800 lei la nivel național.

În marile centre universitare și economice, mediile urcă: 4.200 lei net în București și 3.900 lei în Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

Pentru absolvenții 2025, acesta este culoarul realist de negociere: în orașele mari, joburile de început de carieră tind să fie ofertate în jurul mediilor locale, cu variații dictate de domeniu (mai tehnic = premium mai mare), program de lucru, beneficii și tipul de prezență (birou/hibrid/remote).

În restul țării, așteptările se temperează către media de 3.800 lei net, unde ponderea joburilor de suport operațional, retail, servicii și call-center rămâne semnificativă.

În ultima lună, angajatorii au postat 25.000 de joburi pe eJobs.ro, din care peste 15.000 sunt poziții entry-level, mai precizează reprezentanții eJobs, citați de Termene.

În prezent, pe eJobs.ro sunt active 23.000 de joburi, iar încă 8.000 sunt deschise pe iajob.ro, platforma „fast-track” lansată de eJobs pentru candidații care vor să se angajeze rapid, fără CV clasic.

Pentru un absolvent, acest volum înseamnă șanse reale, dar și necesitatea unei strategii: mai multe aplicări targetate, adaptarea CV-ului la job, certificări rapide (acolo unde contează) și flexibilitate salarială în jurul mediilor locale.

De regulă, un pachet entry solid combină salariul de bază cu bonusuri/prime, asigurare medicală, tichete, bugete de training și program hibrid după perioada de acomodare.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat procesul de revizuire a criteriilor de încadrare în grad de handicap prin modificarea și completarea anexei la Ordinul 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.

Conform unui comunicat al ministerului, scopul revizuirii criteriilor medico-psiho-sociale în vederea încadrării în grad de handicap a persoanelor cu dizabilități este de a elimina, în primul rând, fraudele din sistemul de protecție socială. În al doilea rând, reforma urmărește o protecție mai mare a beneficiarilor. Prin reașezarea criteriilor, se dorește eliminarea neconcordanțelor în procesul de evaluare, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor financiare din cadrul sistemului de protecție.

”Am pus în transparență proiectul de revizuire a criteriilor care stabilesc încadrarea în grad de handicap. Eliminăm cât mai mult din fraudele care astăzi fac sistemul nedrept, iar pe cei care au cu adevărat nevoie de sprijin trebuie să-i protejăm mai bine. Vrem să aducem mai multă claritate, mai multă corectitudine pentru persoanele cu dizabilități și pentru familiile lor. Fraudele și abuzurile nu mai trebuie să afecteze drepturile celor vulnerabili. Invit la dialog toate organizațiile neguvernamentale și îi asigur pe toți cei interesați de această reformă că vom da dovadă de maximă transparență și deschidere. Vom pune la dispoziție și un call center dedicat criteriilor de dizabilitate, pentru ca fiecare întrebare să primească un răspuns”, a declarat ministrul Muncii, Petre Florin Manole, citat în comunicat.

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Florin Rogobete, a subliniat că sunt regândite criteriile de acordare a certificatelor de handicap, astfel încât acestea să reflecte corect realitatea medicală și nivelul funcțional al fiecărei persoane.

”Ne propunem să eliminăm neclaritățile și diferențele de interpretare care, de prea multe ori, au dus la nedreptăți. Persoanele cu dizabilități trebuie respectate, sprijinite și integrate, nu puse în fața unor bariere inutile”, a punctat Alexandru Florin Rogobete.

Potrivit sursei citate, pentru a veni în sprijinul persoanelor cu dizabilități se propune stabilirea termenului de valabilitate permanent de la prima evaluare pentru afecțiuni grave, pentru care acum se acordă termen de valabilitate 12 sau 24 luni: retardul mental sever și profund; tulburări de spectru autist după împlinirea vârstei de 26 ani; cecitatea absolută și relativă; surdocecitatea; surdomutitate congenitală sau surditate bilaterală dobândită înainte de achiziționarea limbajului; amputații; tumori hipofizare cu sechele oftalmologice și neurologice grave; nanism hipofizar și acondrodispalzia; poliartrită reumatoidă stadiul IV; spondilita anchilozantă forme grave; sdr. Prader Willi; afecțiuni osteoarticulare cu anchiloze și tulburări severe, în afara resurselor terapeutice.

Pentru alte afecțiuni grave pentru care nu există o îmbunătățire a stării de sănătate după acordarea termenului de valabilitate 12/ 24 luni se propune acordarea termenului de valabilitate permanent de la a doua evaluare.

”Revizuirea criteriilor de evaluare are în vedere progresul în domeniul medical și al tehnologiilor de asistență, ținând cont de noile descoperiri și tratamente, dar și de diversitatea nevoilor celor care trăiesc cu dizabilități. În același timp, vrem să aducem claritate și să punem capăt suprapunerilor în descrierea gradului accentuat și grav. Acolo unde se impune, acordarea gradului grav cu asistent personal este condiționată de pierderea totală a autonomiei, comparativ cu situația anterioară. Subliniem că un principiu esențial al acestei reforme este imparțialitatea: evaluările trebuie să fie unitare și obiective, pentru ca nicio persoană să nu fie dezavantajată de interpretări diferite sau de subiectivism”, se mai precizează în comunicat. AGERPRES