O jandarmeriță din Botoșani este unul dintre cei mai buni țintași pe care-i are Ministerul Afacerilor Interne. Îi place să tragă cu pușca semiautomată cu lunetă, dar participă și la concursuri de tir cu pistolul. Are mai multe premii și clasări onorabile, atât la tras cu arma dar și la atletism, scrie ADEVĂRUL. 

Plutonierul major Mihaela Vorniceanu este un angajat cu experiență al Inspectoratului de Jandarmi Botoșani. Este totodată unul dintre cei mai bine pregătiți jandarmi, și nu doar din Botoșani ci din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Trage cu arma așa cum mulți doar visează să o facă și, în plus, are o condiție fizică de invidiat. La toate acestea se adaugă o statură dominantă și o atitudine degajată, dar care impune mult respect. În momentul de față, Mihaela Vorniceanu este unul dintre cei mai buni trăgători cu arma din cadrul MAI.

Pe podium la concursurile de tir cu arma și atletism

Mihaela Vorniceanu participă de ani de zile la concursurile de tir cu arma din cadrul MAI. Concurează cu angajați din toate serviciile, inspectoratele și specializările. Adică alături de polițiști, polițiști de frontieră și jandarmi din toată țara. Cel mai mult trage cu un pistol 9×19 mm. A urcat de multe ori pe podium atât la categoria echipe cât și individual. De exemplu, în 2018, la Campionatul de Tir al Ministerului Afacerilor Interne, Mihaela Vorniceanu a luat locul trei la proba de individual femei. În anul 2025, în luna mai, Mihaela Vorniceanu a reușit să obțină locul doi la proba pe echipe și locul patru la individual femei. Competiția are loc la Sângeorgiu de Mureș, pe un poligon al MAPN.

Mihaela Vorniceanu, în centru, în picioare FOTO IJJ Botosani

Concursul a reunit 214 angajați din toată țara. La proba individual femei au participat 18 dintre cele mai bune trăgătoare din România. „Mihaela nu este la prima participare în cadrul acestui campionat, ocupând de fiecare dată locuri fruntașe atât cu echipa Jandarmeriei Române, cât și individual”, precizează reprezentanții IJJ Botoșani. Pe lângă calitățile de țintaș, Mihaela Vorniceanu impresionează și la probele fizice. Mai precis, în anul 2019 la Campionatul Național de Atletism al MAI, plutonierul Mihaela Vorniceanu a câștigat locul I la săritura în lungime, cu o performanță de 4.51 metri.

Talent descoperit după o greșeală la trageri

Mihaela Vorniceanu spune că vrea să fie tot mai bună la tras cu arma. Se antrenează constant atât în cadrul antrenamentelor obligatorii de la muncă dar și în timpul liber, la poligoanele private. „Pentru a avea rezultate și a ajunge la această performanță trebuie să ai autodisciplină, control. Facem antrenamente tehnice cât și practice, atât la cald cât și la rece, atât în poligonul nostru cât și în timpul liber”, precizează plutonierul major Mihaela Vorniceanu. Talentul dar și pasiunea pentru trageri a descoperit-o în timp ce făcea școala de jandarmi de la Drăgășani. Culmea, totul a început cu stângul.

Mihaela Vorniceanu trage la țintă FOTO IJJ Botoșani

„M-a descoperit domnul colonel Grigorescu, la Școala de Jandarmi de la Drăgășani. Culmea, totul a început după o greșeală de tragere. Deși am urmat toate indicațiile privind tragerea de precizie, pentru starea de calm am închis ochii și am tras aiurea, în aer. Domnul colonel mi-a explicat ce-am greșit și mai apoi am lucrat la tehnică, cu ajutorul dumnealui”, adaugă plutonierul major. Botoșăneanca spune că a trecut peste toate stereotipurile privind prezența femeilor în structurile Jandarmeriei, mai ales la nivel de intervenție și tras cu arma, la competiții.

„Eu mă bucur că am trecut peste stereotipurile generate de societatea actuală și am fost primită cu brațele deschise pentru că această competiție este despre fairplay, competitivitate și coeziune”, adaugă Mihaela Vorniceanu. Botoșăneanca spune că arma ei preferată rămâne pușca semiautomată cu lunetă.

Sursa: ADEVĂRUL

În data de 29 iunie îi sărbătorim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru deosebita contribuție pe care au avut-o nu doar în răspândirea Evangheliei, ci și în organizarea creștinismului primelor secole, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.

Primele detalii legate de Postul Sfinților Apostoli le găsim în secolul al IV-lea, în Constituțiile Apostolice, iar mai apoi în scrierile Sfinților Atanasie cel Mare sau Leon cel Mare. Mărturii ulterioare se găsesc la Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, Episcopul Cirului, sau la Sfântul Leon cel Mare, care numeşte perioada aceasta „Postul de vară” sau al Cincizecimii. La început, acest post era ținut doar în cercurile monahale, iar mai târziu s-a extins în rândul tuturor credincioșilor, scrie doxologia.ro.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului – cum este numit în popor – are o durată variabilă în fiecare an, deoarece începutul lui este legat de data Sfintelor Paști. În acest an, Postul Sfinților Apostoli durează două săptămâni (începe luni, 16 iunie, și durează până în data de 28 iunie inclusiv).

Potrivit Pravilei Marei și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica putem consuma și pește. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin. La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.

Astfel, „postul de vară” este perioada în care avem cu toții şansa de a îmbina rugăciunea cu faptele de milostenie și de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos.

 Zeci de botoșăneni s-au adunat, ieri, la Biserica Uspenia din municipiu pentru a participa la o slujbă de pomenire în cinstea poetului național Mihai Eminescu, la 136 de ani de la trecerea sa în eternitate. Slujba a fost oficiată de preoții Marius Babiuc și Andrei-Ionuț Constantin, chiar în fața statuii marelui poet, aflată în curtea lăcașului de cult unde Eminescu a fost botezat.

Evenimentul a fost unul profund emoționant, încărcat de recunoștință și reverență față de moștenirea literară neprețuită pe care Eminescu a lăsat-o generațiilor viitoare. Credincioșii, uniți în rugăciune, au aprins lumânări și au rostit împreună rugăciuni de pomenire pentru sufletul celui care este considerat simbol al culturii și identității românești.

„Eminescu nu a fost doar un poet, ci o conștiință a neamului românesc. Prin fiecare vers, ne-a învățat să iubim limba română și să simțim românește”, a spus părintele Marius Babiuc în cuvântul său adresat celor prezenți.

Comemorarea a avut loc într-un loc cu o încărcătură istorică specială, Biserica Uspenia, unde Mihai Eminescu a primit Taina Botezului pe 21 ianuarie 1850. Acest detaliu conferă un plus de semnificație evenimentului, legând trecutul de prezent printr-un fir spiritual neîntrerupt.

Sfântul Tihon se trăgea din Amatunda, oraş din insula Cipru, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, din tinereţe. Și, învăţând el carte şi deprinzându-se cu citirea Sfintelor Scripturi, s-a numărat în clerul Bisericii şi a fost rânduit, mai întâi, să citească poporului dumnezeieştile cuvinte, în biserică.

Apoi, pentru curăţia vieţii lui, a fost sfinţit diacon, de episcopul Memnom, iar, când acesta s-a mutat către Domnul, a fost ridicat prin alegere, la scaunul de episcop. Şi a fost sfinţit arhiereu de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului (315-403). Şi era în acea vreme, în Cipru, o mulţime de popor necredincios, care ţinea încă păgâneasca închinare la idoli.

Deci, multă osteneală şi-a dat arhiereul lui Hristos, întorcând pe oamenii, care piereau în păgânătate, aducându-i în sânul Bisericii celei soborniceşti şi făcând, din capre, oi ale lui Hristos. Şi, vieţuind mulţi ani, a cârmuit bine Biserica, cea încredinţată lui, şi multe minuni a făcut, în viaţă şi după moartea sa, că iubea pe săraci şi se străduia pentru folosul oamenilor, ca un bineplăcut al lui Dumnezeu, ce era.

Deci, zidind biserici şi sfinţindu-le şi cu multe daruri împodobindu-le, s-a mutat către Domnul, la 16 iunie.