Connect with us

Administratie

Astăzi intră în vigoare noua lege a Zonelor metropolitane. Localitățile se pot asocia pentru a face investiții comune

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Astăzi, 28 iulie 2022 intră în vigoare Legea privind funcționarea zonelor metropolitane care conține noile regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane. Actul  normativ special a fost oficializat la începutul acestei săptămâni. Botoșaniul are o zonă metropolitană, dar care până acum practic a funcționat doar pe hârtie.

Potrivit avocatnet.ro legea dată în acest sens este gândită pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană, în condițiile în care lucrurile au fost destul de „împrăștiate” până acum. Astfel, în baza noi legi localitățile se pot asocia pentru o coordonare mai bună.

Legea 246/2022 privind zonele metropolitane face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile până acum erau neclare și răspândite în mai multe acte normative. Documentul a fost publicat luni în Monitorul Oficial și se aplică din 28 iulie 2022.

„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent – n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.

În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.

Cum se pot asocia localitățile în zone metropolitane

Publicitate

Anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):

  • Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
  • municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune – primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
  • municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Fiecare zonă metropolitană are organe proprii de conducere – adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din cel puțin un contabil autorizat sau un expert contabil).

Ce atribuții pot îndeplini zonele metropolitane

Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:

  • elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
  • elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
  • asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
  • elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
  • pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ
  • pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
  • elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
  • oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
  • gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
  • promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Cum se finanțează zonele metropolitane

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru poate stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele servicii publice locale ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.

În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lista celor 22 de zone metropolitane din România

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

  • Zona Metropolitană București

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov.

  • Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

  • Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

  • Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

  • Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012. Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

  • Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

  • Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

  • Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău.

Populaţia totală: 418,153 locuitori.

  • Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

  • Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008 Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

  • Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

  • Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005 Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

  • Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012 Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală*: 206,082 locuitori

  • Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

  • Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală*: 100,957 locuitori.

  • Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa

Populaţia totală*: 129,507 locuitori

  • Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

  • Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

  • Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006 Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

  • Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

  • Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni

Populaţia totală*: 86,943 locuitori.

  • Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Zalău,  Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă

Publicat

acum 4 ore

duminică, 08.06.2025

de

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat vineri, 7 iunie, o amplă acțiune de prevenire a accidentelor grave pe Drumul Național 29D, un sector de drum cunoscut pentru riscurile ridicate în trafic.

Intervenția forțelor de ordine a fost concentrată pe combaterea excesului de viteză, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave înregistrate în ultimele luni pe acest tronson.

În doar câteva ore, polițiștii au aplicat 28 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 45.000 de lei. De asemenea, 15 șoferi au rămas fără permis după ce au fost surprinși circulând cu peste 50 km/h peste limita legală.

Reprezentanții Poliției atrag atenția că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum crește semnificativ riscul de producere a unor accidente rutiere cu urmări tragice.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte limita legală de viteză, să conducă prudent și să adapteze permanent viteza în funcție de trafic și condițiile de drum.

Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, în special pe tronsoanele cu risc ridicat de accidente, au transmis polițiștii de la Botoșani.

Publicitate

În același timp, polițiștii care s-au aflat în teren au constatat peste 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de 250.000 de lei, fiind reținute 23 de permise de conducere și 7 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult

Eveniment

Pistol și 90 de cartușe, descoperite în portbagajul unui autoturism oprit de jandarmi la Botoșani la 3 dimineața

Publicat

acum 4 ore

duminică, 08.06.2025

de

Publicitate

Noaptea trecută, în jurul orei 03:40, un echipaj de jandarmerie a oprit pentru control un autoturism în care a descoperit un pistol cu aer comprimat marca Walther și nu mai puțin de 90 de cartușe de calibrul 9 mm.

Șoferul, un bărbat în vârstă de 29 de ani din Darabani, le-a spus jandarmilor că a cumpărat arma și muniția din Germania și se întorcea acasă. Însă nu a putut prezenta niciun document care să ateste deținerea legală a pistolului.

În urma verificărilor, jandarmii i-au întocmit acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Conform Codului Penal, deținerea sau portul fără drept de arme neletale supuse autorizării se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Pistolul și muniția au fost ridicate în vederea confiscării și predate polițiștilor de la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, care continuă cercetările în acest caz.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ofensivă împotriva braconajului pe Prut și la Bucecea: Zeci de plase ilegale scoase din apă de polițiștii de frontieră

Publicat

acum 6 ore

duminică, 08.06.2025

de

Publicitate

Polițiștii de frontieră botoșăneni au intensificat acțiunile împotriva braconajului piscicol. Doar în ultima săptămână, au fost recuperate de pe râul Prut și lacul Bucecea plase de pescuit ilegale cu o lungime totală de peste 660 de metri.

În data de 05 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe lacul de acumulare Bucecea, șapte plase de pescuit, cu lungime totală de 450 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În aceeași zi, în jurul orei 17.30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți Prut au observat două plase de pescuit montate în râul Prut.

Lucrătorii noştri au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunii de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În data de 06 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, o plasă de pescuit, cu lungime totală de 40 de metri.

Publicitate

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasa de pescuit din apă, fiind ridicată în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În noaptea de 07/08 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, trei plase de pescuit, cu lungime totală de 150 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

De asemenea, pe timpul misiunii polițiștii de frontieră au aplicat unui cetățean român o amendă contravențională în valoare de 6000 lei pentru pescuit în perioada de prohibiție, au transmis polițiștii de frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

Ce semnifică pentru credincioși Rusaliile. Tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 8 iunie

Publicat

acum 6 ore

duminică, 08.06.2025

de

Publicitate

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile sunt sărbătorite de Biserică, în acest an, în 8 iunie. Sărbătoarea este marcată la 50 de zile după Înviere. Cincizecimea (gr. pentekoste; lat. pentecoste – cincizeci de zile) este denumită ”capătul sărbătorilor”, relatează alba24.ro. Semnifică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

Rusalii 2025: semnificații pentru credincioși

Venirea Duhului este semnul împăcării dintre Dumnezeu şi om în Iisus Hristos, după cum oprirea Duhului Sfânt a fost într-adevăr semnul mâniei lui Dumnezeu. Apostolul Ioan spune că înainte de cruce nu era Duhul Sfânt în lume, deoarece nu se făcuse împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului.

Cincizecimea este, totodată, şi ziua întemeierii Bisericii creştine, deoarece în urma propovăduirii Sfinţilor Apostoli, întăriţi fiind de Duhul Sfânt, s-au botezat 3000 de oameni, constituind, astfel, prima comunitate creştină, notează Agerpres.

Duhul Sfânt a venit în chip de limbi, ca să amintească de o întâmplare de demult a Vechiului Testament. Adică, când odinioară, oamenii, umflaţi de mândrie, voiau să zidească un turn, care să ajungă până la cer, a despărţit Dumnezeu prin amestecarea limbilor această păcătoasă unire a popoarelor.

„Apostolii erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” – Faptele apostolilor.

Acum s-a vărsat Duhul Sfânt în chipul limbilor, pentru ca lumea cea dezbinată întru sine iarăşi să se aducă la o unire (mai înaltă), adică la împărăţia lui Dumnezeu, la credinţă şi la dragoste. Cu aceasta s-a săvârşit ceva neobişnuit şi nou.

Publicitate

Rusalii 2025: Cincizecimea – sărbătorită la 50 de zile după Înviere

În primele secole, Cincizecimea era strâns legată de Sfintele Paşti, fiind considerată ca o încheiere a acestora. Din secolul al IV-lea s-a fixat obiceiul ca Cincizecimea să fie sărbătorită la cincizeci de zile după Înviere.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a avut loc în anul 325, a stabilit că la slujba acestei sărbători să nu se îngenuncheze, ca în celelalte duminici. Spre sfârşitul aceluiaşi secol, la Constantinopol, a fost precizată şi semnificaţia sărbătorii, ca amintind de darurile Duhului Sfânt.

S-a ajuns astfel, treptat, la despărţirea celor două sărbători, Sfintele Paşti şi Pogorârea Sfântului Duh, aceasta din urmă sărbătorindu-se la cincizeci de zile după Înviere, făcând, astfel, loc şi sărbătorii Înălţării Domnului.

Semnificaţia Cincizecimii constă în faptul că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Rusalii 2025: tradiții și obiceiuri

De Rusalii, în biserici se sfințesc ramuri de tei și de nuc. Acestea sunt împărțite apoi credincioșilor, ca simboluri ale limbilor de foc prin care s-a arătat Duhul Sfânt.

Potrivit tradiției, Rusaliile ar fi ființe supranaturale, cu trăsături malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a lua parte la Sărbătoarea Paștelui alături de cei vii, sufletele morților cutreieră cerul începând cu ziua cunoscută drept „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște). Acestea aduc nenorociri celor care nu le cinstesc cum se cuvine, potrivit libertatea.ro

În unele zone ale țării, oamenii de la sate purtau cu ei sare sau anumite plante, precum leușteanul, ustutoriu sau pelinul, pentru a ține departe spiritele rele.

În Ardeal exista obiceiul ”udatul nevestelor”: femeile erau stropite cu apă pentru a rămâne sănătoase și frumoase.

Tot de Rusalii, în sud, este Dansul călușarilor – ritual de vindecare.

Se spune că, dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va aduce belșug.

De Rusalii, nu se lucrează. De asemenea, se spune că este bine să eviți certurile, să nu dormi sub cerul liber, să nu treci pe lângă fântâni sau răscruce de drumuri să nu te urci în copaci ori să pleci departe de casă. Totul pentru a evita spiritele rele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending