Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a că modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare” din Salcea reprezintă o prioritate absolută pentru noua administrație județeană, conform promisiunilor făcute în campania electorală, scrie newsbucovina.ro.

„Așa cum am promis și în campanie, modernizarea Aeroportului Suceava este o prioritate pentru mine. Îmi doresc ca până la sfârșitul acestui mandat, să avem la Salcea un aeroport modern, în primele 3 din România, atractiv pentru companiile aeriene, cu destinații în toată Europa. Să scăpăm o dată pentru totdeauna de aerogara înghesuită și improvizată cu containere de astăzi”, a afirmat Șoldan.

Potrivit declarațiilor sale, studiul de fezabilitate pentru construirea noului Terminal 3 a fost finalizat, iar avizele necesare au fost obținute. Noul terminal va avea o suprafață de aproximativ 10.000 de metri pătrați, fiind de aproape trei ori mai mare decât cele două terminale existente la un loc. Investiția totală este estimată la circa 60 de milioane de euro și va fi scoasă la licitație în perioada următoare pentru demararea lucrărilor.

Șoldan intenționează să obțină pentru finanțarea Terminalului 3 finanțare printr-un credit al Băncii Europene de Investiții, iar dacă acest lucru nu este posibil, fondurile vor fi asigurate din bugetul județului.

Proiectul de modernizare, pe care președintele CJ dorește să-l înceapă chiar din acest an, include și extinderea parcării aeroportuare, în perspectiva creșterii numărului de zboruri directe spre mai multe destinații europene.

Administrația județeană speră că noile facilități vor atrage mai multe companii aeriene și vor poziționa aeroportul în topul național.

Sursa: newsbucovina.ro

Federația Română de Fotbal a anunțat candidatura Bucureștiului pentru organizarea finalei Europa League din 2028 sau 2029 pe Arena Națională, se menționează pe site-ul oficial al FRF.

‘După succesul în organizarea tragerii la sorți a grupelor și a celor patru meciuri de la EURO 2020, precum și organizarea Campionatelor Europene Under-21 și Under-19, FRF dorește să continue să promoveze România ca o destinație de top pentru evenimente sportive majore. Partenerii Federației Române de Fotbal în acest proiect vor fi Primăria București și Guvernul României. Colaborarea strânsă la precedentele evenimente fotbalistice majore organizate la București garantează capacitatea de a furniza o experiență memorabilă pentru toți participanții la un astfel de eveniment pe Arena Națională’, se arată pe site-ul citat.

Președintele FRF, Răzvan Burleanu, susține că fotbalul românesc este pregătit să ofere cele mai bune condiții și să atingă cele mai înalte standarde în organizarea finalei Europa League.

‘România a demonstrat că deține capacitatea de a organiza cu succes astfel de evenimente majore, fiind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalului european, iar acum dorim să folosim moștenirea precedentelor turnee organizate în țara noastră pentru a crea un nou capitol impresionant în istoria fotbalului românesc. Ne propunem să utilizăm întregul proces de candidatură pentru găzduirea finalei Europa League ca un element declanșator, care să contribuie la construirea unui model organizațional de referință pentru cluburile de fotbal din România, în contextul Europei Centrale și de Est, în jurul perspectivei Fotbal – Comunitate – Business – Sustenabilitate. Cu un număr ridicat de specialiști experimentați și dedicați, fotbalul românesc este pregătit să ofere cele mai bune condiții și să atingă cele mai înalte standarde în organizarea finalei Europa League’, a spus Burleanu.

Finala Europa League reprezintă un eveniment sportiv de înaltă importanță și de amploare europeană, iar candidatura subliniază determinarea FRF de a contribui la promovarea fotbalului la cel mai înalt nivel în România și în Europa.

Pentru următorii doi ani, orașele gazdă ale ultimului act al Europa League se cunosc deja. Acestea sunt Istanbul, în 2026, și Frankfurt, în 2027.

Arena Națională a mai găzduit o finală a acestei competiții, în 2012, când Atletico Madrid s-a impus cu 3-0 în fața lui Atletico Bilbao.
AGERPRES

Controale ANPC la dezvoltatori imobiliari din țară: Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 979.200 de lei unor operatori economici care activează în domeniul dezvoltărilor imobiliare.

Majoritatea încălcau legislația care prevede suprafețele minime. Astfel, apartamentele cu o cameră trebuie să aibă minim 37 de metri pătrați, cele cu două camere 52 de metri pătrați, iar apartamentele cu trei camere trebuie să aibă minim sub 66 de metri pătrați.

Controalele au fost efectuate de Direcția Generală Control și Supraveghere Piață – Direcția Produse și Servicii Bancare, Nebancare și Administratori Credite, prin intermediul Serviciului pentru Derularea Procedurilor privind Intermediarii de Credite, structură specializată din cadrul ANPC, au transmis reprezentanții instituției într-un comunicat, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, ca urmare a controalelor efectuate la nivelul întregii țări, din 491 de operatori economici verificați au fost identificate abateri la 216 societăți comerciale, iar printre acestea se află:

nerespectarea suprafețelor utile minime prevăzute în legislație.
informarea incompletă sau neclară a consumatorilor la încheierea promisiunilor, respectiv a contractelor de vânzare-cumpărare, în special privind clauzele contractuale și condițiile de garanție legală, conform legislației aplicabile.
Astfel, pentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat 166 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 979.200 lei, precum și 144 de avertismente, respectiv măsuri de remediere pentru unitățile locative care nu respectă cerințele legale privind suprafețele minime utile, respectiv oprirea de la comercializare a 3.055 de unități locative neconforme.

Totodată, au fost dispuse măsuri de compensare financiară a consumatorilor pentru suprafața lipsă a locuințelor achiziționate, precum și alocarea de unități conforme cu cerințele legale.

ANPC vine și cu o serie de recomandări pentru consumatori, printre care:

asigurați-vă că autorizația de construire este emisă conform prevederilor legale în vigoare, pentru a evita achiziționarea unui imobil care nu a fost autorizat;
să existe intabularea în Cartea Funciară, eliberată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
existența componentelor auxiliare ale unităților locative (boxă, loc de parcare, părți comune și cote indivize);
penalitățile pentru întârzierea livrării imobilului;
clauza privind posibilitatea de renunțare la achiziție, în cazuri neimputabile cumpărătorului (ex. refuzul băncii de a acorda creditul, șomaj, pierderea eligibilității pentru credit);
identificarea clară a locuinței (adresă, număr, suprafață construită, număr de camere și suprafața minimă utilă conform Legii locuinței nr. 114/1996);
prețul total și modalitatea de plată și precizarea monedei în care se realizează plata (lei/euro/USD).
De asemenea, este nevoie ca viitorul cumpărător să beneficieze de garanțiile legale acordate de către vânzător, respectiv:

trei ani pentru buna execuție (de la data procesului-verbal de predare-primire);
zece ani pentru vicii ascunse;
doi ani pentru instalațiile aferente apartamentului.
Un alt aspect important se referă la specificarea termenului-limită de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare, mai ales în cazul construcțiilor aflate în execuție.

Medicii, mai ales cei de la Urgențe, spun că suprasolicitarea personalului din spitalele românești este o problemă tot mai acută care poate da naștere la tragedii, precum cea de la Spitalul din Buzău. Iar factorii sunt numeroși, de la numărul de pacienți la presiunea societății, scrie ADEVARUL.

Cazul Ștefaniei Szabo, doctorița de 37 de ani de la Spitalul din Buzău, găsită moartă marți dimineață în camera de gardă, a readus în prim plan o problemă serioasă întâlnită în multe spitale din România, mai ales la secțiile foarte aglomerate, cu multe prezentări și intervenții medicale: suprasolicitarea personalului. La Unitățile de Primiri ale Urgențelor, în multe spitale, numărul pacienților este tot mai mare, iar cel al medicilor insuficient. La toate acestea, mărturisesc angajați din sistemul sanitar, se adaugă presiunea timpului, a aparținătorilor și a societății în general, care parcă ar vâna potențialele erori ale medicilor. În aceste condiții, adaugă medicii, oricând se poate întâmpla o tragedie, iar unul dintre angajați poate sucomba la locul de muncă pe fondul oboselii și al stresului.

„O medicină a dezastrului în care cererea depășeșete practica oferta”

Ramona Guraliuc este medic șef al Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani, cea mai mare unitate sanitară cu paturi din Moldova. Ea spune că suprasolicitarea personalului este o realitate a sistemului sanitar românesc și poate oricând să aibă consecințe dramatice:

„Riscul suprasolicitării, după cum vedeți și dumneavoastră în mass-media, poate să fie o cauză a unui deces care survine spontan la un medic. Fără ca acesta să știe că are o patologie asociată, mai exact comorbidități. Și atunci oboseala, suprasolicitarea, stresul, tot ce înseamnă activitate medicală care depășește un nivel normal, ca să spun așa, și care depinde de la individ la individ, duce la tragedii subite”, precizează medicul Ramona Guraliuc.

Iar una dintre principalele cauze ale suprasolicitării este un raport disproporționat, mai ales la Urgențe, între numărul tot mai mare de pacienți și efectivul redus al personalului, în special medical.

„O să vorbesc prin prisma medicului care efectuează activitate în serviciul medical de urgență, care, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai solicitate specializări care există acum în domeniul medical. Suprasolicitarea aceasta intervine și din cauza numărului mare de pacienți pe care îl examinăm în 24 de ore, mai mult decât se examina înainte. Și atunci ne confruntăm odată cu numărul mic de cadre medicale, cu numărul mare de pacienți care ne asaltează serviciul de urgență și  facem o medicină a dezastrului în care cererea depășește practic oferta. Sperăm ca lucrurile acestea să fie rezolvate încetul cu încetul și sperăm să nu ajungem să fim în colaps din punct de vedere al corpului medical”, adaugă medicul șef de la UPU „Mavromati”. Conform statisticilor, în spitalele din România, este un deficit crunt de medici. Mai precis, ar mai fi nevoie de încă 30.000 de medici și asistente pentru a se asigura optimul de funcționare. Cele mai afectate sunt spitalele din provincie, fiindcă majoriatea medicilor preferă centrele universitare.

Peste jumătate din cei 55.000 de medici care au drept de liberă practică lucrează în București și în alte cinci județe din țară cu spitale universitare. În restul unităților medicale este criză de radiologi, specialiști în terapie intensivă, Urgențe și alte domenii. În consecință, în spitalele cu personal medical redus și număr mare de pacienți, riscul suprasolicitării este uriaș. În județe cu multă populație rurală care trăiește în comune fără medic de familie sau unități sanitare aproapiate, precum Botoșani, cei mai mulți dintre săteni ajung direct la Urgențe, ducând la o avalanșă de prezentări. Șefa UPU de la Botoșani spune că numărul de pacienți va crește și mai mult după eliminarea statutului de coasigurat. Într-un județ cu numeroase probleme sociale precum Botoșaniul înseamnă mai mulți oameni veniți să se trateze pentru orice la Urgențe.

„Și numărul pacienților a crescut și cred că va crește fix din aceste motive care din punct de vedere legislativ au fost puse în practică. Adică coasigurații sau cei care nu au asigurări de sănătate nu pot beneficia de îngrijiri în faza prespitalicească în cabinetele individuale ale medicului de familie. Și atunci un număr care este scăzut de cadre medicale superioare și aici mă refer la medici, dar și la asistenți, pentru că odată cu creșterea numărului noi funcționăm ca un lanț al supraviețuirii, suntem verigi care construim un lanț. Și dacă una este suprasolicitată evident că va duce la o funcționare defectuoasă a acestui lanț”, spune Ramona Guraliuc.

„Să nu uităm că medicul este și el un om ca toți ceilalți”

Pe lângă factorul personal subdimensionat, medicii spun că un alt motiv al suprasolicitării este presiunea tot mai mare din ultimii ani asupra corpului sanitar din spitale. Este vorba, mai ales, despre aparținătorii pacieținilor. În unele cazuri, spun medicii, aceștia își doresc timpii nerealiști de intervenție raportați la problemele de sănătate constatate. Și asta în condițiile în care sunt destui oameni în stare gravă care necesită intervenție imediată. Nu în ultimul rând, personalul medical spune că există și o presiune mediatică, centrată pe potențialele greșeli ale asistenților sau medicilor.

„Totul trebuie să se întâmple într-un timp foarte scurt, apoi sunt amenințările, presiunea mediatică asupra corpului medical. Conduitele medicale care au fost din punctul de vedere al unora defectuoase au ajuns generalizate la întreg corpul medical. Și acestea duc la creșterea presiunii care apasă asupra medicului, a asistentului, a infirmierului, a omului care lucrează în spital și care, după cum constantați și dumneavoastră poate să se ajungă la un final nefericit. Să nu uităm un lucru, medicul este și el un om ca toți ceilalți, dar de la care câteodată așteptările sunt mai mult decât normale”, adaugă medicul botoșănean. Suprasolicitarea este o realitate a oamenilor care lucrează în secțiile de Urgență din toată lumea. De exemplu, Petri Aspegren, lector la Universitatea de Științe Aplicate Oulu din Finlanda și fost paramedic, spune că de multe ori consecințele suprasolicitării medicilor în condiții de stres și presiune mare pot duce la probleme de sănătate fizică și mentală, „multiple și complexe”.

„În îngrijirea de urgență, de exemplu, munca implică expunerea la moarte, suferință umană, violență și amenințarea cu violența, ceea ce este extrem de traumatizant, cu riscul ca aceasta să poată duce la tulburare de stres posttraumatic(…). Oamenii aflați în aceste situații simt adesea un sentiment de neputință și lipsă de speranță. Acestea sunt reacții normale, însă încercările de a le suprima și evita nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Prin urmare, este important ca cei a căror muncă implică gestionarea unor situații dificile să aibă un spațiu sigur pentru a-și împărtăși experiențele și pentru a se exprima ca ființe umane”, precizează Petri Aspegren pentru Organizația Mondială a Sănătății.

Sursa: ADEVARUL