Connect with us

Administratie

Astăzi intră în vigoare noua lege a Zonelor metropolitane. Localitățile se pot asocia pentru a face investiții comune

Publicat

Publicitate

Astăzi, 28 iulie 2022 intră în vigoare Legea privind funcționarea zonelor metropolitane care conține noile regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane. Actul  normativ special a fost oficializat la începutul acestei săptămâni. Botoșaniul are o zonă metropolitană, dar care până acum practic a funcționat doar pe hârtie.

Potrivit avocatnet.ro legea dată în acest sens este gândită pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană, în condițiile în care lucrurile au fost destul de „împrăștiate” până acum. Astfel, în baza noi legi localitățile se pot asocia pentru o coordonare mai bună.

Legea 246/2022 privind zonele metropolitane face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile până acum erau neclare și răspândite în mai multe acte normative. Documentul a fost publicat luni în Monitorul Oficial și se aplică din 28 iulie 2022.

„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent – n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.

În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.

Cum se pot asocia localitățile în zone metropolitane

Publicitate

Anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):

  • Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
  • municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune – primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
  • municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Fiecare zonă metropolitană are organe proprii de conducere – adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din cel puțin un contabil autorizat sau un expert contabil).

Ce atribuții pot îndeplini zonele metropolitane

Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:

  • elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
  • elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
  • asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
  • elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
  • pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ
  • pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
  • elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
  • oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
  • gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
  • promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Cum se finanțează zonele metropolitane

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru poate stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele servicii publice locale ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.

În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lista celor 22 de zone metropolitane din România

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

  • Zona Metropolitană București

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov.

  • Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

  • Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

  • Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

  • Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012. Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

  • Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

  • Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

  • Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău.

Populaţia totală: 418,153 locuitori.

  • Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

  • Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008 Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

  • Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

  • Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005 Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

  • Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012 Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală*: 206,082 locuitori

  • Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

  • Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală*: 100,957 locuitori.

  • Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa

Populaţia totală*: 129,507 locuitori

  • Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

  • Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

  • Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006 Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

  • Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

  • Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni

Populaţia totală*: 86,943 locuitori.

  • Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Zalău,  Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la Vârfu Câmpului. Două tone de furaje s-au făcut scrum după ce proprietarul a aruncat țigara la întâmplare

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, ieri după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Vârfu Câmpului. Depozitul de furaje a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil, din cauza unei țigări aprinse, aruncată la întâmplare.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vârfu Câmpului. Aceștia au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la construcțiile din gospodărie. Au ars aproximativ două tone de furaje.

O țigară aprinsă, aruncată la întâmplare, poate provoca un incendiu într-un timp foarte scurt, mai ales dacă ajunge pe materiale combustibile, cum ar fi vegetație uscată, furaje sau lemne, care au o viteză mare de ardere.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de fumat, iar pentru înlăturarea riscului vă recomandăm:

– nu aruncați mucurile de țigară pe jos, în special în apropierea locuinței, a magaziilor de lemne, a depozitelor de furaje sau a adăposturilor de animale;

– dacă sunteți în autoturism și fumați, aveți grijă să nu aruncați restul de la țigară pe geam pentru că puteți incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii;

Publicitate

– dacă fumați într-o încăpere, folosiți o scrumieră potrivită, grea, care să nu se răstoarne uşor și să fie confecţionată dintr-un material ce nu ia foc. Puteți pune în scrumieră puţină apă, care va favoriza stingerea rapidă a resturilor de ţigări;

– dacă vă întindeți în pat sau în fotoliu pentru a vă odihni, nu aprindeţi ţigara. Este foarte probabil să aţipiţi şi să daţi foc la pat sau la fotoliu. Mucurile de ţigară incandescente pot cădea pe covor sau pe orice alt material combustibil şi astfel poate lua foc întreaga locuinţă;

– stingeți țigara în scrumieră, niciodată în coşul de gunoi şi nu lăsaţi scrumul sau ţigara să ardă în scrumieră.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuvios Ioan a fost ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul. Despre Sfântul Ioan se cunosc relativ puține lucruri. Detaliile pe care le avem despre viața sa provin din Viața Sf. Grigorie Decapolitul și din cea a Sfântului Iosif Imnograful.

Sfântul Ioan s-a născut la sfârșitul celui de-al optsprezecelea secol. Fiind aplecat spre viața de liniștire și de rugăciune încă din copilărie, alege să devină monah. Părintele duhovnicesc în ascultarea căruia a ales să rămână a fost Sfântul Grigorie Decapolitul. A primit tunderea în monahism de la părintele său duhovnicesc într-o mânăstire din Tesalonic. Perioada în care au trăit acești sfinți a fost una dificilă pentru Biserică deoarece o serie de împărați bizantini au luat măsuri persecutorii împotriva celor ce cinsteau sfintele icoane.

Aflând faptul că împăratul Teofil al II-lea a demarat astfel de acțiuni, Grigorie și Ioan merg de la Tesalonic la Constantinopol să participe la efortul de a păstra dreapta credință. În efortul amintit de a păzi dreapta credință, Grigorie Decapolitul l-a trimis pe Iosif la Roma pentru a cere sprijinul papei în lupta duhovnicească și teologică pe care o purtau. În această călătorie Iosif avea să pătimească mult fiind răpit de către un vas de saracini și vândut sclav în insula Creta. A fost răscumpărat de către câțiva prieteni creștini și a putut reveni acasă.

Când Iosif s-a întors la Constantinopol, Sfântul Grigorie Decapolitul trecuse la Domnul. Aici Iosif se însoțește cu Sfântul Ioan, ucenic și ele al lui Grigorie, și merg împreună să viețuiască unde s-a nevoit sfântul lor părinte duhovnicesc, anume la Biserica Sfântului Antipa. Ioan, observa Iosif, imita întru totul pe părintele lor duhovnicesc. Asprimea nevoințelor, intensitatea rugăciunii, bunătatea și atenția către aproapele ale lui Ioan îl făceau pe Iosif să creadă că îl revede pe părintele lor.

Atunci când Sfântul Ioan a trecut la Domnul, Iosif care l-a cinsti ca pe un monah îmbunătățit, a rânduit ca trupul său să fie pus alături de moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, în biserica Sfântului Ioan Gură de Aur. Au stat aici până când a fost construită mănăstirea dedicată lor, moment în care sfintele lor moaște au fost mutate acolo.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Este oficial. Decontarea voucherelor de vacanță, după reguli noi: Declarație pe propria răspundere și factură de 1.600 de lei

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat un noul mecanism pentru decontarea voucherelor de vacanță. Beneficiarii trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că au contribuit cu suma de 800 de lei din fonduri proprii, că au utilizat și cei 800 de lei oferiți de stat și să depună o factură de minimum 1.600 de lei, care urmează să fie decontată.

Modificări esențiale în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță:

Valoarea voucherelor și condiții de eligibilitate

– Angajații din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 lei vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei.
– Voucherele pot acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie să achiziționeze un pachet de cel puțin 1.600 lei și să contribuie cu diferența de 800 lei din fonduri proprii

Cum se decontează voucherele de vacanță

Achiziționarea pachetului turistic: Angajatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minimum 1.600 de lei.

Declarație pe propria răspundere: După achiziție, angajatul completează o declarație pe propria răspundere, confirmând că a contribuit cu 800 de lei din fonduri proprii și că a utilizat voucherul de 800 de lei oferit de stat.

Prezentarea facturii: Angajatul prezintă factura de minimum 1.600 de lei care atestă achiziția pachetului turistic.
Decontarea: Pe baza declarației și a facturii, angajatul primește suma de 800 de lei de la stat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending