Connect with us

Administratie

Astăzi intră în vigoare noua lege a Zonelor metropolitane. Localitățile se pot asocia pentru a face investiții comune

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Astăzi, 28 iulie 2022 intră în vigoare Legea privind funcționarea zonelor metropolitane care conține noile regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane. Actul  normativ special a fost oficializat la începutul acestei săptămâni. Botoșaniul are o zonă metropolitană, dar care până acum practic a funcționat doar pe hârtie.

Potrivit avocatnet.ro legea dată în acest sens este gândită pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană, în condițiile în care lucrurile au fost destul de „împrăștiate” până acum. Astfel, în baza noi legi localitățile se pot asocia pentru o coordonare mai bună.

Legea 246/2022 privind zonele metropolitane face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile până acum erau neclare și răspândite în mai multe acte normative. Documentul a fost publicat luni în Monitorul Oficial și se aplică din 28 iulie 2022.

„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent – n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.

În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.

Cum se pot asocia localitățile în zone metropolitane

Publicitate

Anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):

  • Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
  • municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune – primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
  • municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Fiecare zonă metropolitană are organe proprii de conducere – adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din cel puțin un contabil autorizat sau un expert contabil).

Ce atribuții pot îndeplini zonele metropolitane

Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:

  • elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
  • elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
  • asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
  • elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
  • pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ
  • pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
  • elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
  • oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
  • gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
  • promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Cum se finanțează zonele metropolitane

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru poate stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele servicii publice locale ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.

În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lista celor 22 de zone metropolitane din România

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

  • Zona Metropolitană București

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov.

  • Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

  • Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

  • Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

  • Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012. Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

  • Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

  • Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

  • Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău.

Populaţia totală: 418,153 locuitori.

  • Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

  • Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008 Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

  • Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

  • Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005 Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

  • Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012 Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală*: 206,082 locuitori

  • Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

  • Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală*: 100,957 locuitori.

  • Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa

Populaţia totală*: 129,507 locuitori

  • Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

  • Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

  • Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006 Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

  • Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

  • Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni

Populaţia totală*: 86,943 locuitori.

  • Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Zalău,  Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Cât de puternică a ajuns România în Europa. Surse Reuters: OMV a bătut palma şi va furniza gaz românesc Germaniei

Publicat

acum 10 ore

marți, 07.01.2025

de

Publicitate

Compania OMV a încheiat un acord pentru a furniza companiei germane Uniper gaz românesc din proiectul său din Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla începând cu 2027, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune, relatează mediafax.ro.

OMV a fost de acord să furnizeze gaz românesc Germaniei începând cu anul 2027, au spus trei persoane familiarizate cu situaţia în exclusivitate pentru Reuters.

Acordul este încheiat pentru o perioadă de cinci ani şi prevede furnizarea de 15 terawaţi/oră de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, care nu a fost dezvăluit anterior.

Volumul total al contractului reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024 şi ar fi primul acord care susţine mult-aşteptatul proiect de mare adâncime, la mai mult de un deceniu după ce gazul a fost descoperit pentru prima dată în secţiunea românească a Mării Negre.

Neptun Deep, a cărui producţie ar trebui să înceapă în 2027, deţine o cantitate de gaze recuperabile estimată la 100 de miliarde de metri cubi, fiind unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din UE.

Odată ce va intra în funcţiune, România va deveni pentru prima dată cel mai mare producător de gaze din UE şi un exportator net de gaze.

Publicitate

Această mişcare vine după ce luna trecută Rusia a încetat să livreze gaze prin Ucraina şi după o reducere mai amplă a achiziţiilor de energie ale Uniunii Europene de la Moscova din cauza invaziei Ucrainei.

Citeste mai mult

Eveniment

Deținuții de la Penitenciarul Botoșani, aproape de Dumnezeu în cadrul slujbei de Bobotează

Publicat

acum 10 ore

marți, 07.01.2025

de

Publicitate

Pocăința poate începe la orice vârstă și în orice moment, iar acest adevăr s-a reflectat în trăirile deținuților care au participat la slujba de Bobotează oficiată de preotul capelan Brașoveanu Sergiu, la Penitenciarul Botoșani, a transmis Penitenciarul Botoșani.

Slujba a oferit un moment de introspecție și spiritualitate pentru cei privați de libertate, marcând un pas simbolic spre îndreptare și părăsirea păcatelor.

Astfel de activități sprijină dezvoltarea celor trei virtuți creștine fundamentale – nădejdea, dragostea și credința – piloni esențiali pentru schimbare și reintegrare socială.

Prin aceste inițiative, Biserica joacă un rol important în procesul de reabilitare, oferind deținuților șansa de a-și regăsi echilibrul spiritual și de a construi o cale nouă în viață, a mai adăugat Penitenciarul Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Ministerul Educaţiei estimează o SCĂDERE alarmantă a numărului de elevi care susţin examenele naţionale

Publicat

acum 11 ore

marți, 07.01.2025

de

Publicitate

Ministerul Educaţiei a publicat Planul Strategic Instituţional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naţionale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susţină examenele naţionale în 2025 faţă de anul trecut, iar numărul scade şi pentru 2026 şi 2027, relatează mediafax.ro.

Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscrişi, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare şi Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educaţiei nu menţionează în document şi care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susţin examenele naţionale.

„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun aşa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepţional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învăţământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de şcoală. E prima generaţie care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puţini decât în anii următori, pentru că generaţia s-a împărţit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicaţie foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puţin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani şi, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia. Avem mai puţini copii şi această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câţi elevi se înscriu acum în anii de început a şcolii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-şi dorească să scadă numărul celor prezenţi. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toţi aceşti 302.000 chiar se vor prezenta şi vor participa la evaluarea naţională şi vor avea rezultate bune şi la evaluarea şi la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toţi. Câţi vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că şi anul trecut doar 270 din 300 şi ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâţia copii sunt înscrişi în clasa 12 şi a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educaţie, pentru Aleph News.

Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naţionale.

„În primul rând, relevanţa evaluării naţionale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învăţământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiţionează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare naţională, ci un concurs de repartizare. Şi atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivaţi, nu-i interesează un liceu bun sau ştiu că nu au nicio şansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiţii care îi repartizează. Din păcate, scopul iniţial, acela de a da o imagine clară a situaţiei în învăţământul românesc la finalizarea învăţământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplineşte acest obiectiv în momentul de faţă. Majoritatea elevilor învaţă exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea naţională a fost deturnată oarecum şi regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învăţământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani, egal în meciul de revenire al lui Leo Grozavu pe bancă

Publicat

acum 11 ore

marți, 07.01.2025

de

Publicitate

FC Botoșani a încheiat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva echipei PFC Ludogorets 1945, în primul meci al anului 2025 din pregătirile din Antalya.

Partida a marcat revenirea antrenorului Leo Grozavu pe banca tehnică a „roș-alb-albaștrilor”.

Jocul a fost unul echilibrat, cu momente de intensitate de ambele părți, iar echipa botoșăneană a demonstrat dorința de a începe noul an competițional cu o prestație solidă sub coordonarea tehnicianului revenit.

Acest rezultat oferă speranțe fanilor și promite un sezon interesant pentru FC Botoșani, sub conducerea unui antrenor experimentat și cunoscut pentru stilul său energic, dar abia de la viitoarele partide vom vedea dacă revenirea acestuia este un plus sau un minus pentru echipa din nordul Moldovei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending