Connect with us

Administratie

Astăzi intră în vigoare noua lege a Zonelor metropolitane. Localitățile se pot asocia pentru a face investiții comune

Publicat

Publicitate

Astăzi, 28 iulie 2022 intră în vigoare Legea privind funcționarea zonelor metropolitane care conține noile regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane. Actul  normativ special a fost oficializat la începutul acestei săptămâni. Botoșaniul are o zonă metropolitană, dar care până acum practic a funcționat doar pe hârtie.

Potrivit avocatnet.ro legea dată în acest sens este gândită pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană, în condițiile în care lucrurile au fost destul de „împrăștiate” până acum. Astfel, în baza noi legi localitățile se pot asocia pentru o coordonare mai bună.

Legea 246/2022 privind zonele metropolitane face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile până acum erau neclare și răspândite în mai multe acte normative. Documentul a fost publicat luni în Monitorul Oficial și se aplică din 28 iulie 2022.

„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent – n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.

În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.

Cum se pot asocia localitățile în zone metropolitane

Publicitate

Anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):

  • Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
  • municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune – primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
  • municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Fiecare zonă metropolitană are organe proprii de conducere – adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din cel puțin un contabil autorizat sau un expert contabil).

Ce atribuții pot îndeplini zonele metropolitane

Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:

  • elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
  • elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
  • asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
  • elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
  • pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ
  • pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
  • elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
  • oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
  • gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
  • promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Cum se finanțează zonele metropolitane

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru poate stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele servicii publice locale ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.

În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lista celor 22 de zone metropolitane din România

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

  • Zona Metropolitană București

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov.

  • Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

  • Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

  • Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

  • Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012. Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

  • Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

  • Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

  • Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău.

Populaţia totală: 418,153 locuitori.

  • Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

  • Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008 Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

  • Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

  • Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005 Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

  • Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012 Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală*: 206,082 locuitori

  • Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

  • Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală*: 100,957 locuitori.

  • Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa

Populaţia totală*: 129,507 locuitori

  • Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

  • Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

  • Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006 Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

  • Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

  • Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni

Populaţia totală*: 86,943 locuitori.

  • Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Zalău,  Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Jocurile de noroc ilegale pot fi raportate, din 1 iulie, pe WhatsApp. Ce trebuie să conțină sesizarea

Publicat

Publicitate

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc lansează, de marți, 1 iulie 2025, o linie de contact prin intermediul aplicației WhatsApp, pentru sesizări privind piața neagră a jocurilor de noroc din România, a anunțat instituția.

Persoanele care au informații legate de existența unor activități de jocuri de noroc nelicențiate pot sesiza în mod direct ONJN, la numărul de WhatsApp: 0761 890 899, potrivit sursei citate.

”În cadrul sesizării, cetățenii sunt rugați să ofere cât mai multe detalii, inclusiv fotografii și adresa exactă, pentru ca echipele de control să poată acționa rapid și eficient.

Totodată, dacă se dețin informații despre website-uri nelicențiate pe care se desfășoară jocuri de noroc, publicul este rugat să transmită, la numărul de contact oferit, linkul către site și o captură de ecran.

Această măsură a fost inițiată în urma mai multor sesizări primite din partea publicului privind activități desfășurate la negru, în locații nelicențiate, din domeniul jocurilor de noroc”, a anunțat Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Jocurile de noroc ilegale pot fi raportate, din 1 iulie, pe WhatsApp. Verificări în teren

ONJN precizează că luni, în urma unei sesizări pe un număr de WhatsApp al instituției, referitoare la existența unor mijloace de joc neautorizate, s-a dispus trimiterea unei echipe de control la fața locului. Informația a fost confirmată și au fost dispuse indisponibilizarea mijloacelor de joc și sesizarea organelor de urmărire penală.

Publicitate

De la schimbarea conducerii ONJN (25 aprilie 2025) și până în prezent, s-au efectuat 2181 de acte de control, au fost aplicate 70 de sancțiuni contravenționale însumând 1.785.000 lei, au fost depuse 10 plângeri penale și au fost confiscate aprox. 50 de mijloace de joc.

Veniturile obținute din jocurile de noroc ilegale

”Veniturile obținute din jocurile de noroc ilegale sunt una dintre principalele surse de finanțare a altor activități criminale, inclusiv terorism, spălarea banilor, și reprezintă totodată un spațiu necontrolat, lipsit de orice formă de protecție pentru jucători.

Deși în spațiul public din România se vorbește prea puțin sau deloc despre piața neagră, aceasta are, la nivel mondial, o dimensiune nebănuită. Se estimează că, la nivelul UE, din totalul veniturilor din jocurile de noroc, peste 70 % merg în piața neagră, iar sub 30 % în piața reglementată (taxată)”, mai precizează ONJN.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va continua acțiunile de combatere a pieței negre pentru a descuraja astfel de practici și încurajează cetățenii să sesizeze orice neregularitate privind desfășurarea jocurilor de noroc la negru.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Medicii atrag atenția asupra scăderii vârstei persoanelor care suferă de accidente vasculare cerebrale

Publicat

Publicitate

Vârsta persoanelor care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) a scăzut până la 35 de ani, a declarat, miercuri, medicul neurolog Cristina Luchian de la Spitalul Județean de Urgență ‘Mavromati’ Botoșani.

Potrivit sursei citate, în 2024 au fost înregistrate la unitatea medicală din Botoșani aproximativ 700 de cazuri de AVC, fie ischemic, fie hemoragic. Înmulțirea numărului de astfel de cazuri este pusă pe seama modului de viață.

‘Cea mai tânără pacientă, pe care am înregistrat-o zilele trecute, are 35 de ani. A avut un accident vascular cerebral hemoragic. Într-adevăr, vârsta a scăzut. Stilul de viață predominant… Mult stres’, a afirmat Luchian într-o conferință de presă.

Medicul neurolog atrage atenția populației să accidentul vascular diagnosticat în primele ore de la producerea sa poate fi eligibil pentru tromboliza intravenoasă, care dă șanse pacientului să fie recuperat.

‘Majoritatea ajung târziu la medic. Ori nu realizează, ori spun că mai stau puțin, că le trece, dar orice minut pierdut înseamnă pierdere’, a adăugat medicul. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Când pot angajații declanșa un conflict colectiv de muncă? Tot ce trebuie să știi

Publicat

Publicitate

Conflictul colectiv de muncă apare atunci când între angajați și angajatori intervin neînțelegeri legate de negocierea, desfășurarea sau încheierea contractelor ori acordurilor colective de muncă.

Legea garantează lucrătorilor dreptul de a iniția astfel de conflicte în contextul negocierilor contractuale. Totuși, revendicările care necesită modificarea legislației sau adoptarea unor acte normative nu pot face obiectul unui conflict colectiv.

Situații în care poate fi declanșat un conflict colectiv:

  • Angajatorul sau organizația patronală refuză să demareze negocierile pentru un contract colectiv, deși nu există unul în vigoare sau cel anterior a expirat.
  • Angajatorul nu acceptă revendicările angajaților.
  • Negocierile nu duc la un acord până la termenul stabilit de comun acord de ambele părți

 

Când există premisele declanșării unui conflict, sindicatul reprezentativ sau, în lipsa acestuia, reprezentanții aleși ai angajaților, trebuie să informeze în scris angajatorul sau organizația patronală. În notificare trebuie incluse revendicările, justificarea acestora și propunerile de soluționare.

Angajatorul are obligația să primească și să înregistreze această sesizare și să răspundă în scris în maximum două zile lucrătoare, punctând clar poziția față de fiecare revendicare.

Publicitate

Dacă aceste aspecte sunt discutate direct între reprezentanții angajaților și ai angajatorului și sunt consemnate într-un proces-verbal, obligația de notificare este considerată îndeplinită.

Ce se întâmplă în timpul unui contract colectiv în vigoare?

Pe durata valabilității unui contract colectiv, nu pot fi declanșate conflicte colective de muncă. Orice neînțelegeri sau încălcări ale prevederilor contractuale se soluționează fie amiabil, fie în instanță. Totuși, acest lucru nu exclude apariția unor proteste spontane, neorganizate oficial de sindicate sau de reprezentanții salariaților.

Dacă în urma negocierilor părțile ajung la un acord, conflictul colectiv se consideră încheiat.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 45 de ani, din Dorohoi, dus cu escortă la locul de detenție. Motivul pentru care a fost trimis după gratii

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au identificat, luni, un bărbat, de 45 de ani, din municipiul Dorohoi, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Dorohoi, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

 

Acesta a fost condamnat la un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Bărbatul a fost depistat în municipiul Dorohoi, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending