În fiecare an, la 50 de zile de la Sărbătoarea Sfintelor Paşti, creştinii sărbătoresc Rusaliile.
Sărbătoarea de Rusalii cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.
Sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile, duminică și luni (a doua zi de Rusalii), relatează alba24.ro.
Catolicii (cu excepția greco-catolicilor) și ortodocșii au sărbătorit Paștele la date diferite, deci la fel se va întâmpla și cu Rusaliile.
Astfel, în 2024, Rusaliile Catolice se sărbătoresc în data de 19 mai, iar cele ortodoxe în 23 iunie.
- Zi liberă de Rusalii pentru românii ortodocși: angajații din sectorul public se pot bucura de o zi liberă de sărbătoarea Rusaliilor. Astfel, se formează o minivacanţă de trei zile pentru bugetari, anume sâmbătă (22 iunie), duminică (23 iunie) și luni (24 iunie), transmite Euronews.
În lumea satului tradițional, această zi este marcată de mai multe obiceiuri și tradiții.
De exemplu, în această zi, oamenii duc la biserică ramuri de tei sau nuc pentru a fi sfințite, apoi împodobesc cu ele intrarea în casă și ferestrele, astfel încât locuința să fie protejată de spiritele rele.
Rusaliile în credința populară. Cine au fost Ielele
În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.
Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.
Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.
Boala seamănă, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.
Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare.
Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.
Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.
În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.
De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
19 mai: Rusaliile Catolice. Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor morți.
În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților.
În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.
Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.
Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim.
Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele.
Obiceiuri de Rusalii catolice
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Rusaliile catolice este pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, locul pe care și Papa Francisc l-a vizitat în 2019.
Pelerinajul de Rusaliile catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.
Ce zile libere mai au românii în 2024:
- 1 iunie – Ziua Copilului (sâmbătă)
- 23 iunie – Rusalii (duminică)
- 24 iunie – A două zi de Rusalii (luni)
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)
- 16 august (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (duminică)
- 25 decembrie – prima de Crăciun (miercuri)
- 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (joi)
- 27 decembrie (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024).