Connect with us
Publicitate

Actualitate

Astăzi, 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci – ZIUA CRUCII. Ce nu este bine să faci la sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt

Publicat

Publicitate

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Publicitate

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

Publicitate

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Publicitate

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Publicitate

În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.

Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.

De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul  Viilor și Ziua Șarpelui

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.

Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.

De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022

Sărbătorile din Calendarul Ortodox 2022:

OCTOMBRIE: 

  •  26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  • 27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • 8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • 21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • 30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • 6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • 25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • 26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • 27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Victorie IMENSĂ pe municipalul din Nordul Moldovei. FC Botoșani – Dinamo București: 2 – 1

Publicat

Publicitate

Meci strâns astăzi pe municipalul din Botoșani între două echipe care erau condamnate să câștige. FC Botoșani primea vizita celor de la Dinamo București, ambele echipe fiind candidate foarte serioase pentru retrogradarea în liga secundă, iar o înfrângere astăzi era pentru ambele ca un bilet sigur pentru liga a doua a fotbalului românesc.

La FC Botoșani, antrenorul Bogdan Andone începea meciul cu Ducan, Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, David, Dican, Ferreira, Florescu, Enzo Lopez și Ofosu, în timp ce Dinamo începea partida cu Golubovic, Patriche, Velkovski, Homawoo,, Moura, Milanov, Gnahore, Pavicic, Bordușanu, Selmani și Abdallah.

FC Botoșani începe meciul de pe teren propriu în forță și cu foarte multă determinare, iar golul avea să vină chiar din minutul 14, când un șut puternic al lui Lopez, din laterală spre careu, îl forțează pe dinamovistul Moura să respingă, dar chiar în propria poartă. Scorul devine 1 – 0 pentr FC Botoșani,  iar tribuna freamătă de bucurie.

Publicitate

15 minute mai târziu dinamoviștii au și ei ocazia să înscrie, dintr-un penalty, însă Abdallah ratează absolut inexplicabil, în huiduielile suporterilor de pe municipal.

Cu câteva minute înainte de terminarea primei reprize însă, dinamoviștii reușesc să înscrie, prin Selmani, care îl lobează pe Ducan spre stupefacția apărătorilor de la FC Botoșani.

Dezechilibrul din acest meci se stabilește chiar înainte de terminarea acestei prime reprize, când Abdallah este eliminat de la Dinamo după o intrare criminală la Romario Benzar.

Publicitate

Prima repriză dintre FC Botoșani și Dinamo beneficiază de 16 minute de prelungiri, una dintre cele mai lungi perioade de prelungiri din acest campionat, însă până la pauză nu se mai produc schimbări pe tabela de marcaj

În a doua repriză meciul continuă să fie la fel de aprins, însă în ciuda omului în plus pe teren, FC Botoșani nu reușește să înscrie în timpul regulamentar.

Abia în minutul 90+3 FC Botoșani reușește să înscrie prin Mailat iar echipa din nordul Moldovei ajunge pe loc de baraj, cu șanse mari de a rămâne în prima ligă de fotbal a României.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

România caută „Măcelari de elită” pentru World Butchers’ Challenge 2025. Selecția din Moldova se face la Iași

Publicat

Publicitate

Nu mai puțin de 10  locuri sunt disponibile în echipa „Măcelari de elită”, care va reprezenta România la cel mai prestigios eveniment mondial dedicat măcelăriei, World Butchers’ Challenge (WBC). Concursul este programat a avea loc anul viitor, la Paris, iar România este singura țară din sud-estul Europei care va concura în această competiție, relatează cluj24.ro.

Participarea unei echipe românești la WBC este un proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” din Cluj în colaborare cu Top Chef Măcelar, cu scopul de a revitaliza meseria de măcelar.

„În urmă cu 30 de ani, când am pus bazele carmangeriei împreună cu tatăl meu, Ștefan, meseria de măcelar era respectată și apreciată. Astăzi este necesară o reevaluare a acestei meserii la nivel național, pentru ca tânăra generație să fie atrasă de acest meșteșug.

Publicitate

Participarea la WBC va fi începutul acestui proces.

Vrem să producem o schimbare de percepție, fără de care va fi greu să păstrăm dinamismul și dezvoltarea industriei cărnii în România”, a declarat Cosmin Moldovan, președintele Fundației „Ștefan Moldovan” și directorul general al companiei Moldovan Carmangerie.

 

Publicitate

Măcelari

 

Selecții regionale

Pentru a-i găsi pe cei 10 meseriași, Fundația „Ștefan Moldovan”, susținută de Auchan și BCR, organizează patru selecții regionale, sub genericul „Măcelari de elită”.

Publicitate

„Meseria de măcelar este una foarte importantă în comerțul alimentar, care se remarcă prin exigență, deschidere și corectitudine.

Pasiunea și respectul față de meserie sunt elementele cheie pe care orice concurent trebuie să le demonstreze atât în cadrul concursului, cât și pe viitor, în practică.

Ne bucurăm să fim parte din acest eveniment care recunoaște și celebrează valoarea unică pe care măcelarii o aduc fiecărei mese și urăm succes tuturor concurenților”, a declarat Mihai Toader, Business Unit Director Auchan România.

Publicitate

Unde se fac înscrierile

Înainte de selecția propriu-zisă, doritorii sunt invitați să se înscrie pe site-ul elitamacelarilor.ro, după cum urmează:

22 aprilie – 12 mai pentru candidații din zona Clujului

6-20 mai pentru zona Timișoarei

20 mai – 3 iunie pentru zona Iașului

10-24 iunie pentru zona Bucureștiului

Măcelarii care se înscriu au posibilitatea să aleagă, în funcție de vârstă și de abilitățile tehnice, una dintre următoarele categorii pentru care să concureze: ucenic măcelar (sub 30 de ani), tânăr măcelar (sub 35 ani) sau maestru măcelar.

Probele selecției

Selecțiile vor avea loc în hipermarketurile Auchan din Cluj-Napoca (18 mai), Timișoara (25 mai), Iași (8 iunie) și București (29 iunie). Candidații vor avea la dispoziție câte 45 de minute pentru a tranșa semicarcase de porc sau vită și pentru a transforma carnea rezultată în diferite preparate.

Juriul va puncta fiecare candidat în funcție de tehnica de realizare a tranșării, precum și de creativitatea și complexitatea preparatelor finale.

Cele patru zile de competiție vor fi adevărate spectacole, la care toți cei prezenți în Auchan vor fi invitați să asiste, iar apoi să deguste preparatele rezultate.

Cei selectați se vor alătura celor trei maeștri măcelari care și-au câștigat deja recunoașterea în cadrul Top Chef Măcelar: Ionuț Alexandru Anghel și Gabriel Arghir de la Carmangeria Ozana (locul I în 2022 și 2023), precum și Sandu Mirea de la hipermarketul Auchan Drumul Taberei din București (locul II în 2022).

Doi tineri măcelari, aleși în urma selecțiilor și susținuți de BCR, vor concura în preziua competiției WBC pentru titlurile de World Champion Butcher Apprentice și World Champion Young Butcher. Astfel, echipa care va reprezenta România la WBC va fi formată din căpitan, șase titulari seniori, doi tineri ucenici și patru rezerve.

Antrenamente la Cluj

Odată formată, echipa „Măcelari de elită” va intra într-o perioadă de antrenamente, care vor avea loc în spațiul pus la dispoziție de compania Moldovan Carmangerie din Cluj. De asemenea, echipa va fi prezentată în cadrul ediției 2024 a Top Chef Măcelar, unde va susține o demonstrație specială.

World Butchers’ Challenge a debutat ca o întrecere între echipe de măcelari din Noua Zeelandă și Australia. Este un eveniment bianual ajuns la cea de-a opta ediție, care se va desfășura în 30-31 martie 2025 la Paris (Franța). România va participa alături de alte 14 țări: Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Indonezia, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și USA.

Proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” în colaborare cu Top Chef Măcelar, CarnEXPO, IndustriaCărnii.ro și AgroTransilvania Cluster.

Citeste mai mult

Eveniment

Din nou praf saharian deasupra României. Depuneri de praf în zonele în care va ploua

Publicat

Publicitate

Încă o masă de aer încărcată cu praf saharian traversează România, iar meteorologii atrag atenția asupra momentelor în care depunerile de praf vor fi observabile.

În perioada 23 aprilie ora 9-24 aprilie ora 13.00, circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană.

Aceasta va avansa către sud-estul Europei.

Publicitate

Va fi deasupra României marți (23 aprilie) și în prima parte a zilei de miercuri (24 aprilie).

Depunerile de praf vor putea fi observate în zonele și în intervalele în care va ploua.

Miercuri după-amiaza, masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa spre nord-est și se va îndepărta de țară

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Gheorghe, este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie, dar și patronul spiritual al municipiului Botoșani.

Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Publicitate

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie alba24.ro.

Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.

Obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Publicitate

Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.

În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Publicitate

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul

De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Credințe popular și tradiții de Sfântul Gheorghe:

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Publicitate

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Ce se spune când cântă broaștele

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending