Connect with us

Actualitate

Astăzi, 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci – ZIUA CRUCII. Ce nu este bine să faci la sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt

Publicat

Publicitate

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

Publicitate

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.

Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.

De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul  Viilor și Ziua Șarpelui

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.

Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.

De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022

Sărbătorile din Calendarul Ortodox 2022:

OCTOMBRIE: 

  •  26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  • 27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • 8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • 21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • 30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • 6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • 25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • 26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • 27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De vineri se schimbă vremea. ANM a emis cod GALBEN de vreme rea în mai mult de jumătate de țară

Publicat

Publicitate

Chiar dacă astăzi la Botoșani și în întreaga țară a fost vreme de primăvară autentică, ANM a emis cod GALBEN de vreme rea pentru ziua de mâine în mai mult de jumătate de țară.

Atenționarea de vreme rea este valabilă de pe data de 10 ianuarie aproape în toată țara, de la ora 14, cu intensificări ale vântului și viscol la munte.

În zona noastră, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…70 km/h în Moldova, sudul Banatului, Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei și sud-vestul Munteniei. La munte, mai ales la altitudini mari, rafalele vor depăși 70…90 km/h și va fi viscol. În a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă (10/11 ianuarie) vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze de 40…50 km/h la munte, precum și în sudul și estul teritoriului.

În intervalul menționat, temporar vor fi precipitații moderate cantitativ, mai ales sub formă de ploaie în zona joasă din Banat, Crișana și Moldova, mixte în Maramureș și Transilvania și predominant ninsoare în zonele de deal și munte unde se va depune strat nou de zăpadă.

În celelalte regiuni vor fi ploi slabe și doar pe alocuri lapoviță sau ninsoare. Temperaturile maxime vor scădea semnificativ, vineri (10 ianuarie) în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar sâmbătă (11 ianuarie) și în celelalte regiuni, iar minimele vor deveni preponderent negative.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 9 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 9 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 43, 29, 24, 46, 14, 11

Loto 5/40: 22, 13, 2, 27, 1, 5

Joker: 39, 29, 44, 5, 34 + 14

Noroc: 7 6 9 7 3 2 2

Publicitate

Noroc Plus: 2 8 7 0 7 1

Super Noroc: 5 9 8 9 6 9

Citeste mai mult

Educație

Primar, gimnazial și liceal: Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. În ce condiții

Publicat

Publicitate

Elevii care obțin media 10 pe linie vor avea posibilitatea de a finaliza doi ani de studii într-un singur an școlar, conform unei metodologii publicate recent în Monitorul Oficial. Această oportunitate este disponibilă o singură dată pentru fiecare ciclu de învățământ: primar, gimnazial și liceal, relatează alba24.ro.

Pentru a beneficia de acest program, elevii trebuie să participe la cel puțin 50% dintre orele aferente anului curent și la minimum 40% din orele celui de-al doilea an de studii. În plus, pentru promovare, elevii trebuie să obțină calificativul „Foarte Bine” la finalul celui de-al doilea modul în învățământul primar sau o medie de cel puțin 9 la gimnaziu și liceu.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar

Ordinul ministrului educației pentru aprobarea Metodologiei privind promovarea a 2 ani de studii într-un an școlar în învățământul preuniversitar a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 ianuarie.

Potrivit metodologiei, elevii capabili de performanțe școlare înalte pot promova doi ani de studii într-un an școlar, ca parte a parcursului educațional subsumat învățământului preuniversitar obligatoriu.

Accelerarea promovării se realizează prin parcurgerea a doi ani de studii într-un singur an școlar de către elevii care au rezultate școlare excepționale și care au capacitatea fizică și intelectuală de a se adapta cerințelor parcurgerii acestui proces și integrării lor într-o clasă cu elevi de vârstă mai mare.

Parcurgerea a doi ani de studii într-un singur an școlar se face pentru doi ani de studii consecutivi:

Publicitate
  • anul în care este înscris elevul în urma promovării, în regim obișnuit, denumit în continuare „an curent/clasă curentă”
  • anul următor acestuia, pe care elevul îl parcurge suplimentar, în același timp cu anul curent, denumit în continuare „al doilea an de studiu”

Parcurgerea a doi ani de studii într-un an școlar se poate realiza o singură dată în fiecare dintre ciclurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.

Clasele de început de ciclu de învățământ se exclud din program. În învățământul primar, înscrierea în program se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. Accesul elevilor la program

Potrivit metodologiei, elevii care se înscriu în programul de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar trebuie să îndeplinească următoarele criterii de selecție:

Pentru cei care se înscriu pentru parcurgerea claselor a III-a și a IV-a:

  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, calificativul „Foarte bine” la fiecare disciplină de studiu;
  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, calificativul „Foarte bine” la purtare;

Pentru cei care se înscriu în program la nivel gimnazial și liceal:

  • media generală 10 la fiecare disciplină de studiu pentru elevii din învățământul gimnazial și liceal;
  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, media anuală 10 la purtare;

Pentru toți elevii care se înscriu în program:

  • să promoveze un test interdisciplinar din curriculumul clasei anterioare clasei curente, cu un punctaj de cel puțin 80% din totalul punctajului acordat pe test.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. Documente necesare pentru înscriere

Pentru înscrierea elevilor în programul de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar trebuie depuse următoarele documente:

  • cererea părintelui/reprezentantului legal al elevului;
  • dosarul personal al elevului;
  • rezultatul obținut la testul interdisciplinar;
  • avizul favorabil al consilierului școlar;
  • avizul favorabil al medicului școlar sau al medicului de familie;
  • avizul consiliului profesoral al unității de învățământ.

Dosarul personal al elevului cuprinde:

  • portofoliul educațional al elevului, întocmit conform legislației în vigoare;
  • raportul profesorului pentru învățământul primar/dirigintelui, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”;
  • raportul fiecărui profesor al clasei, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”, în cazul elevilor din învățământul gimnazial și liceal;
  • raportul consilierului școlar privind capacitatea de adaptare la parcurgerea a doi ani de studii într-un an școlar și de integrare într-o clasă cu elevi de vârstă mai mare, finalizat cu
    propunerea „admis”/„respins”;
  • raportul medicului școlar sau al medicului de familie privind starea de sănătate și dezvoltarea fizică a elevului, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”

Desfășurarea programului de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar

Parcurgerea celor doi ani de studii într-un an școlar se realizează prin:

  • frecventarea a cel puțin 50% din cursurile școlare aferente anului curent și a cel puțin 40% din cursurile școlare aferente celui de-al doilea an de studiu conform planului personalizat de învățare elaborat de comisia de monitorizare;
  • studiu individual;
  • consultații/tutoriale asigurate de profesorul pentru învățământul primar/profesorii clasei celui de-al doilea an de studiu.

În vederea promovării a doi ani de studii într-un an școlar, elevul va fi evaluat la fiecare disciplină/modul din planul-cadru de învățământ al celor doi ani.

Pentru încheierea situației școlare, elevul susține evaluări periodice sumative, pe durata anului școlar, după cel de-al doilea modul și pe durata celui de-al cincilea modul.

Probele de evaluare pot fi: scrise, orale, practice și de aptitudini incluse în planul personalizat de învățare, calendarul acestora fiind stabilit de comun acord de către părinte/tutorele
legal, elev și dirigintele clasei și avizat de către consiliul profesoral.

Conținutul probelor de evaluare va respecta curriculumul școlar.

Înregistrarea situației școlare se face în cataloagele și registrele matricole ale celor două clase în care elevul este înmatriculat.

Întreruperea programului de promovare a doi ani de studii într-un an școlar se realizează în următoarele situații:

  • la cererea elevului sau a părintelui/reprezentantului legal al elevului;
  • dacă la finalul celui de-al doilea modul, calificativul obținut este „Bine” — pentru elevii din ciclul primar, respectiv media notelor la evaluarea curentă pe discipline este mai mică de 9 — pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal;
  • dacă elevul nu promovează evaluările periodice sumative la cel puțin 3 dintre disciplinele/modulele la care a optat pentru evaluarea sumativă;
  • la recomandarea argumentată a comisiei.

În urma întreruperii programului, elevul își continuă studiile în clasa curentă.

Citeste mai mult

Eveniment

Concediu 2025: Grecia se așteaptă la un val de turiști români, după intrarea României în Schengen

Publicat

Publicitate

Reprezentanții din sectorul turismului din nordul Greciei se așteaptă pe o creștere semnificativă a numărului de turiști români, odată cu integrarea completă a Bulgariei și României în spațiul Schengen, relatează alba24.ro.

Numărul turiștilor din cele două țări este de așteptat să crească și să umple hotelurile din Pieria, Halkidiki, dar și din Salonic. Asta după ani întregi în care turiștii au fost descurajați de întârzierile uriașe la frontieră.

„Le spunem bun-venit celor două țări în Spaţiul Schengen”, spune Iraklis Tsitlakidis, președintele Uniunii Hotelierilor din Pieria, pentru TheOpinion. „Așteptam calitatea de membru de mulți ani”, a adăugat el.

„Această acţiune nu poate avea decât efecte pozitive pentru Grecia, Bulgaria și România”, a adăugat Tsitlakidis, care în declarațiile sale anterioare pentru TheOpinion a subliniat că lipsa românilor a fost deosebit de resimţită în vara lui 2024.

„Încet-încet, schimbarea va începe să se vadă în sistemul de rezervări”, a adăugat acesta, spunând că este încă prea devreme pentru a trage concluzii.

Drept o „evoluţie foarte bună” a caracterizat, la rândul ei, Eleni Lampoura, secretarul Asociației pentru Apartamente de Închiriat „I ASPROVALTA”, aderarea oficială a Bulgariei și României la zona Schengen.

Publicitate

Aceste două țări împreună cu Serbia oferă cel mai mare volum de vizitatori în regiune în mod tradiţional.

„În anii precedenți, problema cu cozile de la graniță era uriașă”, adaugă ea, menționând că de multe ori acest fapt a acționat ca un factor de descurajare pentru călătorii care doreau să viziteze Grecia.

„Această mare tracasare i-a direcţionat de multe ori spre plajele din Bulgaria sau România în locul Greciei”.

„Sperăm la o creștere a fluxului de turiști, deoarece deservim în principal turismul rutier”, mai spune Eleni Lampoura, subliniind totuși cât de important este ca şi administrația locală, statul și companiile turistice să asigure o infrastructură cât mai bună.

„Când ne așteptăm la mai mulți oameni, trebuie să investim și în cea mai bună infrastructură” a adăugat Lampoura.

Grecia a susținut România pentru aderarea la Schengen

În noiembrie 2023, reprezentanți ai turismului din Halkidiki au ridicat problema aderării Bulgariei și României la Spaţiul Schengen printr-o interpelare adresată Comisiei Europene în care se sublinia necesitatea acestei aderări.

„Sunt două știri importante”, spune Grigoris Tassios, președintele Asociației Hotelierilor din Halkidiki, pentru TheOpinion, „prima este că anul trecut ne-am întors la nivelul sosirilor din 2019, iar a doua este că s-a pus punct tracasării celor care călătoresc spre regiunea noastră”.

„Deja este mult mai probabil ca mai ales cei din centrul și nordul României să vină să ne viziteze, spre deosebire de trecut”, a adăugat Tassios.

„Următorul pas este îmbunătățirea infrastructurii la granițele terestre, dacă vrem să fim considerați o țară europeană, așa cum a început deja să se întâmple cu punctul de trecere de la Kipoi”, a conchis el.

În urmă cu un an, a existat și o inițiativă a unor europarlamentari români, Vlad Gheorghe și Dacian Cioloș, care au propus un ”Schengen regional” care să fluidizeze traficul la frontiere, în drumul spre Bulgaria și Grecia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending