Connect with us

Actualitate

Astăzi, 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci – ZIUA CRUCII. Ce nu este bine să faci la sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

Publicitate

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.

Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.

De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul  Viilor și Ziua Șarpelui

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.

Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.

De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022

Sărbătorile din Calendarul Ortodox 2022:

OCTOMBRIE: 

  •  26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  • 27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • 8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • 21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • 30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • 6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • 25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • 26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • 27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

DNSC: Mai multe site-uri web au fost indisponibile din cauza unor probleme ale serviciilor Cloudflare

Publicat

acum 6 minute

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Mai multe site-uri web au fost indisponibile marți din cauza unor probleme ale serviciilor Cloudflare, care între timp au fost remediate, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

‘În cursul zilei de astăzi, mai multe site-uri web (inclusiv site-ul DNSC, dar și site-uri ale unor entități de presă sau rețele de socializare) au devenit indisponibile din pricina unor probleme de furnizare a serviciilor companiei Cloudflare. Problemele semnalate au fost remediate între timp’, au anunțat reprezentanții DNSC pe pagina de Facebook a instituției.

Cloudflare este o companie care oferă servicii de securitate și de creștere a performanței site-urilor web, funcționând ca un proxy invers care direcționează traficul dintre vizitatori și serverul unui site. Din cauza acestui rol intermediar, indisponibilitatea serviciilor companiei determină erori la accesarea site-urilor web aflate sub gestiune, fără să semnaleze o problemă cu infrastructura site-ului respectiv, explică sursa citată.

‘DNSC transmite că acest eveniment a fost datorat unor erori operaționale și nu este o consecință a unui atac cibernetic. Analiza tehnică nu a identificat elemente care să indice o compromitere a sistemelor’, precizează specialiștii în cybersecurity. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC/Facebook.com

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, la Memorialul Ipotești

Publicat

acum 20 de minute

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Atunci când muzica schimbă existențe. Destinul tragic a două personalități de referință ale scenelor muzicale și ale artelor spectacolului austriece și europene – Alma (1906-1944) și tatăl ei, Arnold Rosé (1863-1946) – este explorat în expoziția eveniment „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, care va putea fi vizitată între 21 noiembrie 2025 și 1 februarie 2026, la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (vernisaj – 21 noiembrie, ora 17.00). Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești, în colaborare cu Asociația „Un concept Luna” și Forumul Cultural Austriac.

               Cei doi prodigioși instrumentiști aveau o relație destul de puțin cunoscută cu România – Arnold Rosé s-a născut la Iași, în 1863, înainte ca familia sa să se mute la Viena; de asemenea, în anii 1920, cvartetul Rosé cânta nu rareori cu George Enescu. Cariera celor doi violoniști Rosé, ca și cea a multor altor muzicieni, s-a încheiat brusc în 1938, când Austria a fost anexată de Reich-ul nazist. În timp ce tatăl ei a reușit să se refugieze în Marea Britanie, Alma Rosé a fost arestată și deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Aproape din întâmplare, Alma Rosé a fost auzită cântând și, la ordinul conducătorilor lagărului, ea a creat și dirijat o adevărată orchestră de femei. Astfel, ea a reușit să salveze viețile a numeroase muziciene evreice înainte de a muri ea însăși în acel lagăr, în 1944. Majoritatea instrumentistelor din această orchestră au supraviețuit și au fost eliberate în 1945. Peste 66.000 de evrei austrieci au căzut victime ale Holocaustului.

               Expoziția de la Ipotești prezintă totodată o cercetare a muzicologului Vlad Văidean despre turneele realizate de Cvartetul Rosé în România, la începutul secolului 20, precum și despre relația dintre Arnold Rosé și George Enescu. Această secțiune este realizată cu sprijinul Muzeului Național „George Enescu” din București.

               Oferită de Haus der Geschichte Österreich (Muzeul de istorie recentă a Austriei) și de Forumul Cultural Austriac, expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este prezentată într-un concept scenografic supervizat de Luana Popa și Dinel Teodorescu („Un concept Luna”), special pentru Memorialul Ipotești.

               Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este însoțită de o prezentare extinsă a dezvoltării proiectului VR HUMAN VIOLINS – PRELUDE, scris și regizat de Ioana Mischie. HUMAN VIOLINS – PRELUDE este un proiect VR interactiv, despre puterea de transformare a muzicii în cele mai întunecate vremuri. A fost premiat cu Smart Award (FIPADOC, FR, 2025), cu Premiul european XR pentru cea mai bună regie artistică (Festivalul Stereopsia, BE, 2024) și a fost selectată in cadrul primei competiții Cannes Immersive, fiind menționată printre cele mai bune opt proiecte imersive din întreaga lume în anul 2024. Este totodată prima co-productie romano-franceza in domeniul VR.

               Proiectul este inspirat de un fapt real: în timpul Holocaustului, evreilor li s-a permis să aleagă un singur obiect înainte de a pleca în lagăre și mulți au ales să-și ia cu ei viorile. HUMAN VIOLINS PRELUDE urmărește povestea ficționalizată a unei fete, pe nume Alma, pasionată de sunetul viorii sale, publicul având posibilitatea de a duce mai departe moștenirea muzicii ei.

Publicitate

               HUMAN VIOLINS PRELUDE este scris și regizat de Ioana Mischie, produs de STORYSCAPES în colaborare cu DAPROD, co-finanțat de AFCN. Parteneri: Studioset si Noe-Fi Studios.

Citeste mai mult

Eveniment

Pachetul fiscal, ADOPTAT de Parlament. Ce măsuri conține legea, de la majorarea impozitelor până la noi obligații pentru firme

Publicat

acum 25 de minute

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Pachetul fiscal, ADOPTAT: Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, cu 253 de voturi „pentru”, pachetul fiscal care majorează impozitele pe locuințe și autoturisme și introduce noi obligații pentru firme și PFA-uri, scrie alba24.ro.

Proiectul, blocat inițial la Curtea Constituțională, merge acum la promulgare, după ce articolele declarate neconstituționale, cele privind testele poligraf, au fost eliminate. Noile taxe ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Votul final a fost unul categoric: 253 de parlamentari au votat „pentru”, 128 „împotrivă”, în timp ce 3 aleși nu au votat și alți 3 s-au abținut.

Singurele articole eliminate sunt cele declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (CCR), referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și ai Autorității Vamale, în timp ce avizul psihologic de integritate a fost păstrat, potrivit Digi24.

Legea face parte din cele cinci proiecte pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025, transmite Europa Liberă, care a făcut și un inventar al măsurilor.

Pachetul fiscal, ADOPTAT: Ce conține legea votată marți în Parlament

1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri (din 2026)

Publicitate
  • Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
  • Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
  • Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
  • Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
  • Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.

2. Modificări la contribuțiile sociale

  • Se stabilește o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime.

3. Măsuri pentru disciplină financiară

  • Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de 5 luni pot fi declarate inactive.
  • Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
  • Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
  • Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.

4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat

  • Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei.
  • Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei.
  • Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.

5. Noi taxe: auto și ecologice

  • Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
  • Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an.
  • Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

6. Impozit minim pentru marile companii

  • Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.
  • Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.

7. Taxe în turism

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.
Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

8. Fiscalizarea criptomonedelor

Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale.

  • Se mențin scutiri pentru câștigurile mici.

Citeste mai mult

Eveniment

MAI reorganizează dispeceratele: 20% dintre polițiștii de birou, trimiși pe teren. Cum vor fi rezolvate sesizările cetățenilor

Publicat

acum 32 de minute

marți, 18.11.2025

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reorganizează dispeceratele județene din poliții. Aproximativ 20% din personal va fi redirecționat pentru munca în teren.

Apelul de la 112 va fi trimis de la dispeceratul județean direct la echipele din teren. Nu vor mai fi dispecerate locale de poliție, doar cel la nivel de județ.

Prin ordinul ministerial semnat marți, s-a dispus punerea etapizată în aplicare a Noului Sistem de Dispecerate al Ministerului Afacerilor Interne.

Realocarea de personal către structurile operative din teren

”În prezent, în sistemul Ministerului Afacerilor Interne funcționează 802 servicii de permanență operate cu aproape 6.000 de posturi, majoritatea la nivel județean.

Noul model prevede realocarea a aproximativ 20% din personal către structurile operative din teren.

Un sistem unitar de organizare la nivelul MAI, prin care apelul la 112 este transmis direct de la dispeceratul județean de Poliție către echipele de intervenție din teren, procesarea rapidă a datelor și redistribuirea optimă a resurselor.

Publicitate

Deci, munca birocratică va fi preluată de tehnologie, iar polițiștii de birou vor merge acum în stradă lângă cetățean sau în structuri operative care combat diverse tipuri de infracționalitate”, a anunțat ministrul Cătălin Predoiu.

Implementarea noului sistem, etapizat

Potrivit oficialului MAI, ”modernizarea este posibilă prin noile platforme digitale dezvoltate intern de MAI, de ex. aplicațiile iTrack și Geoportal”.

Implementarea se va realiza etapizat, la nivelul fiecărei arme, cu proiecte pilot de integrare inter-arme (poliție, jandarmerie, frontieră) la frontiera internă și externă Schengen, mai precizează ministrul.

”În cadrul acestui proces vom consulta și organizațiile sindicale, obiectivul rămâne clar: o intervenție MAI mai rapidă, mai interoperabilă, mai eficientă, pentru a crește protecția cetățeanului simultan cu utilizarea mai eficientă a banului public”, susține Predoiu.

Cum vor fi rezolvate sesizările cetățenilor

Reprezentanții MAI au menționat, marți, în conferință de presă, că mare parte a sesizărilor la dispeceratele de poliție vin prin sistemul 112.

Majoritatea serviciilor de dispecerat sunt la nivel județean, însă acestea există și la polițiile municipale, în orașe și zona rurală, dar și în sectoarele și secțiile de poliție din București.

Reforma prevede un singur dispecerat, la nivel județean. Cetățenii au solicitat o operaționalizare cât mai rapidă a solicitărilor, precizează aceștia.

”În prezent un cetățean care sună la 112 este preluat de operatorul de la STS, este direcționat la dispeceratul de la nivel județean, apoi direcționat către alt dispecerat, la nivel de localitate, dacă este cazul. Avem trei niveluri. Ne propunem să avem un singur nivel de discuție, între personalul MAI (operator) și cetățean. Sesizarea va fi direcționată direct de operatorul din dispecerat, într-o formulă rapidă, către patrula, echipa din teren, fără a mai trece prin alt intermediar”, spune secretarul de stat MAI, Bogdan Despescu.

Operatorii vor vedea, prin intermediul localizării GPS ale autospecialelor și sistemelor de colectare a datelor, unde se află echipele din teren. Astfel, acestea vor putea fi direcționate unde este nevoie sau suplimentate, potrivit sursei citate.

Calendarul de implementare a noilor măsuri începe din decembrie 2025 și va continua în 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending