Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.
Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului
Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.
Publicitate
În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.
Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.
Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.
Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.
Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.
Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.
Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.
În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.
Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.
De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.
Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui
În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.
Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.
Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii
În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.
De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.
Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.
Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.
Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.
Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.
De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.
Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022
26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.
NOIEMBRIE:
8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).
DECEMBRIE:
6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Marți, 15 iulie 2025, la Botoșani, la fel ca în toată țara, va avea loc proba scrisă din cadrul Concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar, sesiunea 2025.
Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a transmis astăzi într-un comunicat că accesul candidaților în sălile de concurs în vederea susținerii probei scrise se va face în intervalul orar 7.00 – 8.00. După primirea subiectelor, durata de redactare a lucrărilor este de 4 (patru) ore.
La prezentarea în centrul de concurs, candidații vor avea asupra lor buletin de identitate/ carte de identitate/ carte de identitate provizorie, pașaport sau, în mod excepțional, permisul de conducere sau cartea de alegător.
Primele rezultate vor fi afișate în data de 22 iulie 2025, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani și pe site-ul titularizare.edu.ro.
Contestațiile se depun/se transmit, în scris, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani sau la adresa de e-mail: titularizarebt@isjbt.ro
în data de 22 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 21:00;
în data de 23 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 12:00.
Contestația la proba scrisă se depune/se transmite la inspectoratul școlar personal de către candidat sau prin împuternicit, acesta din urmă prezentând procura notarială în original.
Publicitate
Candidatul anexează la contestația depusă/transmisă la inspectoratul școlar și o copie a buletinului de identitate/cărții de identitate. Nu pot fi contestate lucrările scrise ale altor candidați.
Rezultatele finale vor fi publicate în data de 30 iulie 2025.
În județul Botoșani, pentru susținerea probei scrise s-au înscris 744 de candidați, dintre care 140 de candidați provin din promoția curentă.
Subiectele și baremele de evaluare pentru cele 42 discipline de concurs sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluareși vor fi publicate după susținerea probei scrise, pe site-ul subiecte.edu.ro, la ora 15:00.
La nivelul județului Botoșani sunt disponibile 158 de posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată (97 în mediul urban și 61 în mediul rural). Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată vizează următoarele discipline/specializări: 23 posturi de Învățător/institutor pentru învățământul primar/profesor pentru învățământul primar (126 de candidați) și 14 posturi de Educator/institutor pentru învățământul preșcolar/profesor pentru învățământul preșcolar (154 de candidați).
„Examenul de titularizare reprezintă un moment de maximă importanță în parcursul profesional al cadrelor didactice, este pasul esențial spre construirea unei cariere în învățământul preuniversitar, dar și o asumare profundă a misiunii nobile de a modela minți și caractere. Prin obținerea titularizării, candidații dobândesc nu doar stabilitate, ci și recunoașterea competențelor profesionale.
Tuturor candidaților, le transmit întreaga mea apreciere pentru alegerea acestei profesii și mult succes la concurs!” a declarat inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC.
La nivelul județului Botoșani, proba scrisă a Concursului Național de ocupare a posturilor/catedrelor vacante/rezervate din data de 15 iulie 2025, se va desfășura în trei centre de concurs, repartizarea candidaților pe sălile de concurs fiind publicată la adresa:
LIMBA SI LITERATURA ROMANA SI MATEMATICA, ELEMENTE DE PEDAGOGIE SCOLARA, METODICA PREDARII LIMBII SI LITERATURII ROMANE / COMUNICARII IN LIMBA ROMANA SI METODICA PREDARII MATEMATICII / MATEMATICII SI EXPLORARII MEDIULUI IN INVAȚAMANTUL PRIMAR
10.
MATEMATICA
11.
MECANICA
12.
PROTECTIA MEDIULUI
13.
SOCIOLOGIE
CENTRUL NR. 2:
LICEUL „DEMOSTENE BOTEZ” TRUŞEŞTI
Localitatea Trușești, Str. Demostene Botez, Nr. 16, Județul Botoșani
ESTETICA SI INGRIJIREA CORPULUI OMENESC (MAISTRI INSTRUCTORI)
8.
INDUSTRIE ALIMENTARA
9.
INDUSTRIE ALIMENTARA (MAISTRI INSTRUCTORI)
10.
ISTORIE
11.
LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA
12.
LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA
13.
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
14.
LIMBA SI LITERATURA ROMANA, INTRODUCERE IN PEDAGOGIE – EDUCATIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCATIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV – EDUCATIVE IN CRESA
15.
RELIGIE ORTODOXA
CENTRUL NR. 3:
LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU VLAHUȚĂ” ȘENDRICENI
Localitatea Șendriceni, Str. Principală, Nr. 44, Județul Botoșani
FC Botoșani se pregătește de startul oficial al noii ediții de Superligă, programat în weekendul 12–14 iulie. Primul meci al botoșănenilor va avea loc luni, 14 iulie, de la ora 19:00, pe teren propriu, împotriva vicecampioanei Farul Constanța.
Pentru sezonul 2025–2026, clubul a operat mai multe schimbări în lot. Printre transferurile de vară se numără sosirile lui Dumiter (UTA), Bordeianu (Poli Iași), Suta (Gabela) și Mailat (Sepsi). În schimb, au părăsit echipa Celea, Mouadib, Iacob, Chică-Roșă, Șeroni, R. Filip și Matricardi.
Tehnicianul Leo Grozavu mizează pe un prim „11” competitiv, format din: Anestis – Adams, Miron, Suta, Ilaş (U21) – Bordeianu, Aldair, Mitrov – Cîmpanu, Mailat și Enzo Lopez. Portughezul Aldair Ferreira rămâne omul de bază al echipei și principala vedetă a lotului.
Startul de sezon nu va fi lipsit de provocări pentru botoșăneni. După partida cu Farul, urmează deplasarea la Dinamo București (21 iulie) și meciul de acasă cu Unirea Slobozia (28 iulie). În etapa a patra, FC Botoșani se va deplasa la Rapid.
Oficialii clubului au transmis deja că obiectivul este consolidarea unei echipe echilibrate, capabile să adune puncte importante și să evite emoțiile din sezonul trecut. Suporterii sunt așteptați în număr cât mai mare la stadion pentru a susține echipa încă de la primul fluier al noii ediții de campionat.
Consiliul Județean Botoșani a anunțat prin vocea vicepreședintelui Dorin Birta finalizarea și recepția lucrărilor de modernizare a drumului județean DJ 294B, pe sectorul Dobârceni – Murguța – Ștefănești, o investiție importantă pentru comunitățile din zonă.
Lucrările au vizat un tronson de 10,6 kilometri, care acum oferă condiții optime de siguranță și confort pentru participanții la trafic.
„Recepția lucrărilor a fost realizată cu succes. Acum se poate circula în cele mai bune condiții pe toată lungimea acestui drum. Este o arteră vitală pentru locuitorii din Dobârceni, Murguța și Ștefănești, care asigură legătura directă cu drumul național DN 24C și facilitează deplasările către județul Iași, dar și spre Vama Stânca – Costești”, a transmis vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, Dorin Birta.
Acesta a subliniat că modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere județene rămân printre cele mai importante priorități ale mandatul actualilor consilieri județeni. „Modernizarea infrastructurii rutiere județene a fost și rămâne principalul meu obiectiv. Pentru îndeplinirea acestui scop am depus eforturi susținute pe tot parcursul activității mele de vicepreședinte al Consiliului Județean.”
Totodată, oficialul a evidențiat importanța colaborării și atragerii de fonduri pentru dezvoltarea județului. „Finalizarea acestui proiect demonstrează încă o dată că munca în echipă aduce rezultate pe măsură. Aceste realizări sunt cea mai bună motivație pentru continuarea demersurilor de atragere a fondurilor necesare dezvoltării județului Botoșani”, a explicat Birta.
Investiția în modernizarea drumului DJ 294B este parte din strategia Consiliului Județean din ultimii cinci ani pentru a îmbunătăți rețeaua de transport, de a stimula dezvoltarea locală și de a crește siguranța rutieră în județ. Autoritățile județene dau asigurări că vor continua să prioritizeze astfel de proiecte pentru a facilita mobilitatea și accesul la servicii în toate comunitățile botoșănene.
Se pregătesc modificări majore la impozitul pe proprietate din 2026, iar acesta va fi calculat în funcție de valoarea de piață, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat premierul Ilie Bolojan, citat de alba24.ro.
Acesta a spus că impozitul pe proprietate urmează să fie recalculat astfel încât să reflecte cât mai fidel valoarea de piață a bunului imobiliar.
Noul mecanism ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, după o perioadă de analiză și consultare cu autoritățile locale.
„În ceea ce priveşte impozitele pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autorităţile publice locale, în aşa fel încât să reflecte cât mai cu acurateţe valoarea proprietăţii”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că noua formulă de calcul va ține cont de mai mulți factori, printre care suprafața imobilului, localizarea acestuia, rangul localității și distanța față de centrele urbane majore.
„Această valoare a proprietăţii este dată de suprafaţă şi de localizarea într-o anumită zonă a unei localităţi – dacă este într-o reşedinţă de judeţ sau într-o comună aflată la 80 de kilometri.
Publicitate
Toţi aceşti indicatori vor fi analizaţi, iar în funcţie de ghidul notarilor sau de evaluările realizate de primării, vor fi stabilite mecanismele de impozitare”, a adăugat Bolojan.
Oficialul a oferit și un exemplu de aplicare a noii formule: pentru un imobil situat în București, impozitul ar urma să fie mai mare decât pentru unul dintr-un alt oraș reședință de județ, iar acesta, la rândul său, mai mare decât într-un orășel mic sau într-o comună.
Modificări la impozitul pe proprietate 2026. Proiectul, prezentat la 1 septembrie
Bolojan a mai precizat că pachetul legislativ privind noul impozit pe proprietate va fi finalizat și prezentat public până la 1 septembrie, pentru a oferi autorităților locale timpul necesar pregătirii și implementării măsurilor.
Veniturile rezultate vor rămâne la bugetele locale, urmând să fie gestionate direct de administrațiile publice.
„Trebuie să reflecte această valoare de piaţă. Asta va fi calculată în perioada următoare. Și va fi un pachet pe care ni l-am asumat că îl vom pune în practică și îl vom anunţa până la data de 1 septembrie, în aşa fel încât primăriile să îşi poată face calculele, evaluările, analizele şi să îl poată aplica de la 1 ianuarie 2026”, a conchis premierul.