Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.
Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului
Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.
Publicitate
În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.
Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.
Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.
Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.
Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.
Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.
Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.
În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.
Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.
De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.
Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui
În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.
Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.
Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii
În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.
De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.
Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.
Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.
Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.
Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.
De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.
Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022
26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.
NOIEMBRIE:
8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).
DECEMBRIE:
6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Trei companii românești s-au înscris în cursa pentru un contract uriaș lansat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care vizează montarea pe drumurile naționale și autostrăzile din România a unor parapete inovatoare pe rulouri, concepute să reducă gravitatea accidentelor și să redirecționeze vehiculele înapoi pe carosabil, în cazul unui impact, relatează alba24.ro.
Potrivit portalului Economedia, ofertele au fost depuse de Delta Bloc, MBS Group și Central Board of Smart Consultants. Valoarea totală a contractului se ridică la 350 de milioane de lei, iar acordul-cadru va fi valabil patru ani (48 de luni).
Parapete care absorb șocul și redirecționează vehiculul
Investiția vizează achiziția, transportul și montarea parapetelor pe rulouri pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi, inclusiv pe bretelele acestora.
Sistemul, originar din Coreea de Sud, a fost testat în numeroase țări și a obținut rezultate remarcabile la testele de impact, datorită designului său tehnic inovator. Spre deosebire de parapetele metalice clasice, care doar absorb o parte din șoc, cele pe rulouri dispersează energia de impact și, datorită rolelor, redirecționează vehiculul înapoi pe carosabil, prevenind ieșirea în afara drumului și reducând riscul de accidente fatale.
CNAIR: „Un sistem inovativ care salvează vieți”
„Parapetele pe rulouri este un sistem de protecție inovativ conceput pentru a evita evenimentele rutiere soldate cu leziuni mortale, datorită capacității acestuia de dispersare a energiilor în lungul parapetului, cu ajutorul rolelor. Vehiculele care intră în contact cu acest sistem sunt redirecționate înapoi pe calea de rulare, fiind astfel evitată părăsirea carosabilului”, precizează CNAIR.
Reprezentanții instituției susțin că performanțele superioare ale acestor sisteme se datorează elementelor avansate de design și siguranță, iar implementarea lor la nivel național ar putea duce la scăderea semnificativă a numărului de accidente grave pe drumurile României.
Credincioșii din Manolești Vale se pregătesc de o sărbătoare cu totul specială. În zilele de 17 și 18 octombrie 2025, Parohia Manolești Vale își va serba hramul de toamnă, închinat Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa” – Izbăvitoarea de cancer, precum și Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, primul iconar al lumii creștine, cel care, potrivit tradiției, a zugrăvit prima icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe.
Programul liturgic va începe vineri, 17 octombrie, la ora 17:00, cu Slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată în sobor de preoți și diaconi. Sărbătoarea va continua sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 09:00, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prilej de rugăciune și binecuvântare pentru toți cei care vor trece pragul bisericii.
În centrul acestei sărbători se află Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, adusă din Sfântul Munte Athos, cunoscută în întreaga lume pentru vindecările minunate și ajutorul oferit celor care suferă de boli grave. Este o icoană cinstită de mii de credincioși, simbol al nădejdii, credinței și iubirii pe care Maica Domnului o revarsă asupra tuturor celor ce o cheamă în rugăciune.
Părintele paroh Ionuț Cașcaval a transmis un mesaj de încurajare pentru întreaga comunitate.
„Maica Domnului este izvor de binecuvântare și nădejde pentru toți cei care o cheamă cu credință. Prin rugăciunea noastră comună, ne unim inimile în iubire și mulțumire, aducând cinstire și Sfântului Evanghelist Luca, cel care, potrivit tradiției, a dăruit lumii chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Părintele paroh Ionuț Cașcaval
Evenimentul este așteptat cu emoție de credincioșii din Manolești Vale, dar și din împrejurimi, care vor avea prilejul de a se bucura de un moment de har, rugăciune și comuniune în preajma Maicii Domnului „Pantanassa”.
Copiii botoșăneni sunt așteptați să se bucure de o nouă aventură pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”, care va prezenta în această săptămână spectacolul muzical și interactiv „Elefănțelul curios”, de Valentin Dobrescu, inspirat dintr-o idee de Rudyard Kipling.
Reprezentațiile vor avea loc joi, 16 octombrie 2025, de la ora 18:00, și duminică, 19 octombrie 2025, de la orele 11:00 și 12:30.
Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, muzica aparține compozitorului Constantin Panaite, iar scenografia este realizată de Mihai Pastramagiu. Pe scenă vor urca îndrăgiții actori Anamaria Chelaru, Ioana Buta, Oana Asofiei și Andrei Bordianu, care vor da viață personajelor din această poveste plină de culoare și voie bună.
„Vă invităm să urmăriţi povestea unui pui de elefant, pe nume Dodo, care e foarte curios şi vrea să ştie tot ce se întâmplă în jurul său. O întrebare aparent banală – ce mănâncă crocodilul la cină? – ajunge să îi pună viaţa în pericol. Totuși, concluzia e că e frumos și important să fii curios”, a transmis regizorul artistic Valentin Dobrescu.
Spectacolul promite să aducă zâmbete nu doar celor mici, ci și părinților care îi vor însoți, fiind o producție plină de ritm, culoare și învățăminte simple, dar esențiale despre curaj și descoperire.
Prețul unui bilet este de 20 de lei. Biletele pot fi cumpărate online, de pe www.entertix.ro sau accesând www.teatrulvasilache.ro, secțiunea Cumpără bilet. De asemenea, pot fi achiziționate de la sediul instituției, de marți până vineri, între orele 10:30 și 12:30, dar și înainte de începerea spectacolelor, în limita locurilor disponibile.
Publicitate
Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începere.
Teatrul „Vasilache” îi așteaptă pe toți cei care iubesc poveștile să redescopere bucuria copilăriei, în compania unui elefănțel curios care dovedește că întrebările pot fi începutul celor mai frumoase aventuri.
Rata anuală a inflației a urcat în luna septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea vine pe fondul măsurilor economice adoptate de Guvernul Bolojan, între care se numără eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorările fiscale aplicate în vară, care au avut efect direct asupra costurilor de producție și transport.
Efectele se văd acum în toate sectoarele: energia, alimentele și serviciile au devenit mai scumpe, iar presiunea asupra bugetelor populației continuă să crească. Potrivit INS, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar alimentele cu 7,86% în ultimul an.
„Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 6,1%”, se arată în comunicatul INS.
Energia electrică, principalul motor al inflației
Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat la energia electrică, care s-a scumpit cu 69,16% în ultimul an, după eliminarea schemei de plafonare prin OUG 6/2025, o măsură controversată luată de Guvernul Bolojan în numele „liberalizării pieței energetice”.
Alte scumpiri importante s-au consemnat la energia termică (+13,63%), detergenți (+8,83%), tricotaje (+8,46%), tutun și țigări (+7,05%) și medicamente (+5,56%).
Publicitate
Alimentele de bază, tot mai greu de suportat
Românii simt creșterea prețurilor la raft, în special la produsele de bază. Fructele proaspete s-au scumpit cu 32,42%, conservele din fructe cu 19,26%, iar cafeaua și cacao cu 19,23%.
Zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 12,6%, uleiul comestibil cu 10,63%, margarina cu 10,13%, pâinea cu 9,40%, iar laptele de vacă cu 11,02%. Ouăle sunt mai scumpe cu 9,01%, iar o ceașcă de cafea costă acum cu 17,08% mai mult decât anul trecut.
La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,45%, vinul cu 6,63%, iar carnea de vită cu 9,41% față de septembrie 2024. Totuși, unele produse au înregistrat scăderi: cartofii (-10,43%), zahărul (-2,44%) și mălaiul (-0,93%).
Serviciile, o nouă sursă de presiune pe buget
Și sectorul serviciilor resimte efectele deciziilor fiscale recente. Cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la serviciile de igienă și cosmetică (+19,52%), călătoriile cu trenul (+18,59%), reparațiile auto (+15,76%), asistența medicală (+13,75%) și transportul urban (+11,74%).
Chiriile au urcat cu 10,11%, în timp ce transportul aerian s-a ieftinit cu 14,91%, iar serviciile telefonice și de telecomunicații au scăzut ușor, cu până la 1,3%.
Inflația rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar analiștii economici avertizează că eliminarea subvențiilor și creșterile de taxe ar putea menține prețurile ridicate până la începutul anului viitor. În lipsa unor măsuri de compensare, impactul asupra puterii de cumpărare va fi tot mai dureros.