Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.
Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului
Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.
Publicitate
În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.
Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.
Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.
Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.
Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.
Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.
Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.
În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.
Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.
De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.
Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui
În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.
Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.
Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii
În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.
De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.
Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.
Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.
Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.
Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.
De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.
Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022
26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.
NOIEMBRIE:
8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).
DECEMBRIE:
6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a anunțat, vineri, că se află în căutarea unui nou sediu pentru Serviciul Poliției Rutiere, după ce Sindicatul Europol a publicat imagini cu spațiile insalubre în care funcționează acest serviciu.
”Avem pretenții de poliție europeană, dar strângem apa cu fărașul la fiecare ploaie. Polițiștii rutieri din Botoșani, la fiecare ploaie, trăiesc cu teama că le poate cădea tavanul sau tencuiala infiltrată peste ei, dar mai ales cu frica de a nu fi electrocutați de curentul care se scurge din prize odată cu apa ce se prelinge pe podea. În ceea ce privește relația cu cetățenii, polițiștii sunt nevoiți să îi invite în oraș pentru a le lua declarații sau ajung să redacteze documentele în parcare, pe capota autospecialei de poliție, doar pentru a evita intrarea în sediul lor, îmbibat de apă în toți pereții, din cauza intemperiilor”, a scris, pe contul său de Facebook, Sindicatul Europol.
Oficialii IPJ au reacționat imediat susținând că vor încerca atât reabilitarea imobilului achiziționat în urmă cu 20 de ani, cât și relocarea Serviciului Rutier.
”Având în vedere imaginile apărute în spațiul public privind un imobil aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, vă comunicăm faptul că imobilul în cauză a fost achiziționat de Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în anul 2006, aflându-se încă de la acel moment într-o stare tehnică precară. De-a lungul timpului, în funcție de fondurile alocate au fost efectuate lucrări de reparații, igienizare și alte amenajări necesare desfășurării activităților specifice. În momentul în care condițiile meteorologice vor permite, se va proceda la realizarea imediată a unor lucrări de reparații sau intervenții de amploare, fiind efectuate în paralel demersuri pentru identificarea unui alt imobil care să permită relocarea structurilor ce își desfășoară activitatea în clădirea respectivă”, au transmis oficialii IPJ. AGERPRES
Extremele lunii februarie. De-a lungul timpului, ultima lună de iarnă ne-a adus de multe ori intervale cu vreme extremă, fie că vorbim de viscole, ninsori abundente și temperaturi deosebit de coborâte, dar în contrast și perioade cu vreme deosebit de caldă.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, pe pagina de Facebook, o retrospectivă a extremelor înregistrate de-a lungul timpului în luna februarie.
Extremele lunii februarie, înregistrate în România
Potrivit ANM, în 2025 s-a remarcat episodul de ninsori prelungite din partea de sud a țării. Astfel, în intervalul 16-19 februarie s-a depus un strat maxim de zăpadă de până la 48 de cm în Muntenia, la stația meteorologică București – Filaret.
Pe de altă parte, în anul precedent 2024, nu a fost înregistrată nici o zi cu strat de zăpadă, în zonele joase de relief. Mai mult, luna februarie a încheiat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună cu o medie a temperaturii aerului la nivelul țării de +6,0 grade (comparativ cu media multianuală a perioadei de referință 1991-2020, de -0,3 grade).
În februarie 2021, în 24 de ore, a avut loc o răcire deosebit de accentuată a vremii, astfel temperaturile au scăzut în medie cu 15 … 20 de grade. De exemplu, la stațiile meteorologice Cernavodă și Călărași, în ziua de 11 februarie, maximele au fost de 20 de grade, iar în data de 12 februarie, de doar minus 2 grade Celsius.
Cel mai puternic viscol din luna februarie, în anul 2020 – 216 km/h, la Sinaia
Anul 2020 a adus două episoade de viscol puternic în zona montană înaltă și în sud-est.
În intervalul 5 – 6 februarie, la stația meteo Sinaia – cota 1400 m, rafala maximă a vântului a atins 216 km/h, iar în estul și nord-estul Munteniei au fost vitezele ale vântului în jurul a 100 km/h.
Publicitate
De asemenea în intervalul 23-24 februarie, la stația meteo Rețițiș – Călimani, rafale au atins 166 km/h.
Cea mai ridicată temperatură din luna februarie, în anul 2016 – 26 de grade Celsius
În schimb, în anul 2016, pe data 16 februarie, România s-a confruntat cu un episod veritabil de mijloc de primăvară.
Atunci, în sud-estul României s-au înregistrat temperaturi maxime de peste 20 de grade Celsius, culminând cu valoare de 26,0 grade la stația meteo Pătârlagele, ceea ce a însemnat egalarea vechiului record absolut din data de 27 februarie 1995, de la Medgidia.
Cea mai grea lună februarie, în anul 1954 – troiene de până la 5 metri
Un februarie cu vreme extremă de iarnă a fost anul 2012, când succesiv am avut perioade cu viscol, urmate de cele cu ger (cea mai scăzută temperatură minimă, de -32,5 grade, s-a înregistrat chiar la începutul lunii la stația meteo Întorsura Buzăului), motiv pentru care luna a încheiat pe locul II ca fiind cea mai rece din șirul de observații cu o medie națională a temperaturii aerului de -6,7 grade (față de media multianuală 1991-2020, de -0,3 grade).
De asemenea în perioada 4 – 6 februarie 2012 s-a remarcat și un episod cu depuneri de polei semnificative, de până la 1 … 2 cm, în sudul țării.
Însă în istorie, cea mai grea lună februarie a rămas cea din anul 1954, când conform relatărilor și a măsurătorilor de la acea vremea, viscolul a lovit în patru reprize.
În Bărăgan vântul a atins viteze și de peste 120 km/h, iar în 24 de ore (între 3 și 4 februarie) a fost consemnat un strat maxim de zăpadă record, de 173 cm, la Călărași, însă troienele au ajuns în unele zone din sud-estul țării și la 3 … 5 metri.
Extremele lunii februarie. Recordurile climatologice pentru România
Maxima absolută: 26,0 grade Celsius la Medgidia în 27 februarie 1995 și la Pătârlagele în 16 februrie 2016 (cu 25,7 grade Celsius la București – Filaret)
Minima absolută: – 38,0 grade Celsius la Vârfu Omu în 10 februarie 1929, iar pentru zonele joase de relief, – 35,8 grade Celsius la Întorsura Buzăului în 8 februarie 2005
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații: 407,9 mm la Stâna de Vale în 1946
Cea mai secetoasă: februarie 1976 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 9,7 l/mp.
Cea mai ploioasă: februarie 1969 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 74,7 l/mp
Cea mai caldă: februarie 2024 – cu o medie națională a temperaturii aerului de + 6.0 grade Celsius
Cea mai rece: februarie 1985 – cu o medie națională a temperaturii aerului de – 8.4 grade Celsius
Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro.
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.
Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.
Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.
Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026
Publicitate
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.
CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect
Pregătirea înscrierii în învățământul primar
12 martie 2026:
Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.
Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.
13 martie 2026:
Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:
nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate
Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE
Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.
Anunțarea criteriilor de departajare
16 martie 2026:
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi
Evaluarea dezvoltării copiilor
16 martie – 30 martie 2026:
Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar
Pentru copiii care au frecventat grădinița:
înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:
înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.
31 martie 2026
Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.
Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar
31 martie – 6 mai 2026
Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;
Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.
Notă:
Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.
Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.
Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.
Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026
Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.
13 mai – 20 mai 2026:
Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.
Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.
21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.
21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.
A doua etapă de înscriere în învățământul primar
22 mai 2026:
Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar
Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.
25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.
9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.
16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.
1 septembrie – 4 septembrie 2026:
Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.
Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.
ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.
Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.
Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.
Declarația Unică (formularul 212)
Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:
persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
transferul aurului de investiții
activități agricole, piscicultură și silvicultură
Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate
persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.
Publicitate
Cine trebuie să depună Declarația Unică
Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.
Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.
Cum se depune Declarația Unică
Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.
În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.
Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.
Decizia de impunere
În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.
Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili” categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).
Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF
De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.
În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.
Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.
În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.
Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.