Connect with us

Actualitate

Astăzi, 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci – ZIUA CRUCII. Ce nu este bine să faci la sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt

Publicat

Publicitate

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

Publicitate

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.

Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.

De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul  Viilor și Ziua Șarpelui

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.

Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.

De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022

Sărbătorile din Calendarul Ortodox 2022:

OCTOMBRIE: 

  •  26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  • 27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • 8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • 21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • 30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • 6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • 25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • 26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • 27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic

Publicat

Publicitate

Comuna Avrămeni încheie un an cu investiții importante, în ciuda începutului marcat de dispariția fostului primar, Ioan Bucatariu. Actualul edil, George Telișcă, ales în luna mai după ce anterior a ocupat funcția de viceprimar, transmite că 2025 a devenit un an al continuității și al proiectelor duse până la capăt.

„Chiar dacă anul a început trist pentru întreaga comunitate, am decis să continui toate proiectele începute de domnul Bucatariu și să aduc noi investiții care să ajute comuna să se dezvolte”, a declarat primarul Telișcă.

Cel mai mare proiect aflat în lucru – asfaltarea drumurilor din toate satele – este realizat în proporție de 85%. Lucrările acoperă 10,7 kilometri de drumuri comunale, o modernizare așteptată de localnici de foarte mulți ani.

Un alt proiect major finalizat în 2025 este centrul de zi pentru copiii expuși riscului de separare, spațiu care urmează să fie pus în funcțiune anul viitor și care va oferi sprijin real familiilor vulnerabile din Avrămeni.

În paralel, administrația locală continuă instalarea sistemului de supraveghere cu 65 de camere, amplasate în toate satele comunei, pentru creșterea siguranței publice. „Este un pas important pentru liniștea oamenilor”, spune edilul.

Publicitate

În domeniul educației, toate școlile din comună au fost modernizate complet: mobilier nou, echipamente electronice și dotări care asigură condiții moderne pentru desfășurarea orelor.

Tot în acest an, comuna se pregătește pentru demararea lucrărilor la un parc fotovoltaic de 250 kW, proiect ce va reduce semnificativ costurile administrației cu energia electrică. Lucrările sunt programate să înceapă în luna decembrie.

„Dacă anul 2025 a început prost, noi l-am continuat cu proiecte bune pentru comunitate, și așa vom merge înainte. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru sprijin și vă doresc sărbători fericite!”, a transmis primarul George Telișcă.

Citeste mai mult

Eveniment

Creștere cu 36% a înmatriculărilor de autoturisme noi, în noiembrie; mașinile electrice, salt de 114%

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi se află pe un trend crescător în România la nivelul lunii noiembrie, fiind înregistrat un salt de 36% față de aceeași perioadă din 2024, arată datele preliminare ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Potrivit sursei citate, în intervalul analizat a fost consemnat un volum de 13.817 de autoturisme noi înmatriculate.

În același timp, categoria autoturismelor pur electrice înregistrează o creștere de 114%, în noiembrie 2025 vs noiembrie 2024, până la 1.052 de exemplare înmatriculate.

Însă, la nivelul primelor 11 luni din acest an, înmatriculările de autoturisme noi au fost în scădere cu 0,6% față de perioada similară a anului trecut, atingând 134.653 de unități.

APIA este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, iar din 1996 membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR: Emiterea rovinietelor și a peajelor poate fi îngreunată miercuri din cauza unor lucrări la sistemul informatic

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că miercuri, în intervalul orar 15.00 – 16.00, pot apărea dificultăți în emiterea rovinietelor și a peajelor. Motivul îl reprezintă lucrările programate la infrastructura de comunicații din centrul de date care găzduiește sistemul informatic responsabil de emitere, gestiune și monitorizare.

Reprezentanții CNAIR transmit că aceste lucrări sunt necesare pentru modernizarea și securizarea platformei, astfel încât sistemul să funcționeze în condiții optime. Totuși, șoferii ar putea întâmpina întârzieri în procesul de achiziție a rovinietei sau la efectuarea plății pentru utilizarea unor sectoare de drum cu taxă.

Pentru a evita problemele, CNAIR recomandă achiziția rovinietei în avans. Șoferii au posibilitatea de a o cumpăra cu până la 30 de zile înainte de data la care aceasta devine valabilă, o opțiune utilă mai ales pentru cei care călătoresc frecvent sau au trasee planificate.

Totodată, compania reamintește că peajul poate fi achitat până cel târziu la ora 24.00 a zilei următoare trecerii efectuate. Astfel, chiar dacă pot apărea dificultăți temporare în intervalul menționat, șoferii au în continuare timp pentru a achita tariful fără a risca sancțiuni.

CNAIR a tranîși cere scuze pentru eventualul disconfort creat și dă asigurări că operațiunile din centrul de date sunt gestionate astfel încât impactul asupra utilizatorilor să fie cât mai redus. Compania subliniază că aceste lucrări fac parte din procesul continuu de modernizare a infrastructurii digitale, esențială pentru un sistem rutier eficient și sigur.

Conducătorii auto sunt îndemnați să verifice din timp valabilitatea rovinietei și să folosească platformele oficiale pentru achiziție, pentru a evita eventualele probleme tehnice din perioada lucrărilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul Bolojan și-a ASUMAT răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților

Publicat

Publicitate

Guvernul și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile magistraților, relatează agerpres.ro.

În plenul reunit, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială, dar, în același timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil și răspunde unui angajament luat de țara noastră prin PNRR.

‘Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ’, a afirmat Bolojan.

El a menționat elementele importante ale proiectului.

‘În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani’, a explicat Bolojan.

Publicitate

Acesta a punctat că proiectul răspunde și unui angajament asumat de România prin PNRR.

Marți dimineață, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraților, fără amendamente.

‘Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori și deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi – 6 amendamente, urmează Partidul Alianța pentru Unirea Românilor – 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern’, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Vinerea trecută, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul se va aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat marți că proiectul privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituțională de partidul său și nici nu va face obiectul unei moțiuni de cenzură.

O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curți. Pe 27 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie. Motivul invocat de Curte a fost că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending