Connect with us

Actualitate

Astăzi, 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci – ZIUA CRUCII. Ce nu este bine să faci la sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt

Publicat

Publicitate

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.

Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii  este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

Publicitate

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.

Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.

Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.

De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.

Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul  Viilor și Ziua Șarpelui

În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.

Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor

Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.

Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.

Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.

Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.

De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.

Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.

De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.

Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.

De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.

Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022

Sărbătorile din Calendarul Ortodox 2022:

OCTOMBRIE: 

  •  26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
  • 27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.

NOIEMBRIE: 

  • 8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
  • 21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
  • 30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).

DECEMBRIE:

  • 6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
  • 25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
  • 26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
  • 27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Părintele Irinel-Constantin Puiu, noul paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, a fost învestit de protopopul Petru Fercal

Publicat

Publicitate

Duminică, 14 decembrie, sub binecuvântarea Sfintei Liturghii, Parohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani a primit un nou păstor. Momentul instalării părintelui Irinel-Constantin Puiu a fost trăit cu emoție și rugăciune de întreaga comunitate, fiind, în același timp, prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru slujirea jertfelnică a părintelui Gheorghe Grigorași, care a împlinit aici peste 30 de ani de misiune.

Lăcașul de cult s-a dovedit neîncăpător, iar curtea bisericii a fost, la rândul său, plină de credincioși veniți atât din parohie, cât și din împrejurimi. Oamenii au dorit să fie martori ai acestui moment de continuitate a slujirii, să-l întâmpine cu bucurie pe noul păstor și, în același timp, să-și ia rămas-bun, cu recunoștință și emoție, de la carismaticul părinte Gheorghe Grigorași, cel care vreme de peste trei decenii le-a fost îndrumător, mângâietor și sprijin.

Alături de noul paroh s-au aflat personalități ale vieții bisericești și academice: pr. conf. dr. Paul-Cezar Hârlăoanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, precum și numeroși preoți din municipiu.

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal a subliniat rânduiala lucrării lui Dumnezeu în Biserică și importanța comuniunii. „Este un moment de bucurie pentru această parohie, pentru că Dumnezeu a rânduit prin experiența sfințiilor lor o slujire care se continuă firesc. Mai ales la oraș este nevoie de o slujire zilnică, cu multă dăruire și deschidere. Dacă este comuniune, atunci Dumnezeu este în mijlocul nostru. Părintele Grigorași a lucrat frumos, cu tact, cu bunătate și cu chip bucuros, ținând unită această comunitate. Nădăjduim că și părintele Puiu va continua, cu aceeași râvnă, această lucrare spre bucuria tuturor”, a spus părintele Petru Ferccal în cuvântul său.

Momentul cel mai emoționant a fost, fără îndoială, cuvântul de rămas-bun al părintelui Gheorghe Grigorași, rostit cu glas tremurat, dar cu inimă plină de mulțumire:

„Astăzi este o zi cu emoții, dar și una de recunoștință. Mă întreb când au trecut cei 33 de ani petrecuți aici… Mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. Vine vremea când trebuie să predăm ștafeta, pentru că totul în această lume este trecător. Această parohie nu este doar un loc, ci o comunitate închegată, cu credință și responsabilitate. Părinte Irinel, vă încredințez această comunitate cu nădejdea că veți fi un părinte bun și un îndrumător statornic”, a spus părintele Gheorghe, vizibil emoționat.

Publicitate

O slujire ziditoare, începută în vremuri grele

Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a păstori Parohia „Întâmpinarea Domnului” în anul 1992, într-un context marcat de rănile ateismului comunist. Prima slujbă a fost săvârșită într-o biserică aflată într-o stare precară, fără gard, înconjurată de boscheți, un loc pe lângă care noaptea îți era teamă să treci.

Cu răbdare, muncă și credință, părintele nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, susținut de jertfelnicia familiei, a transformat locul într-un spațiu viu de rugăciune și comuniune. Predica sa, uneori directă și tăioasă, alteori caldă și mângâietoare, a trezit conștiințe și a adus la biserică oameni care mult timp stătuseră departe.

Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, i-a mângâiat pe cei în deznădejde, i-a întărit pe cei statornici și i-a învățat pe cei avuți milostenia.

Părintele Gheorghe Viorel Grigorași s-a născut la 19 ianuarie 1955, în satul Mândrești, comuna Vlădeni, județul Botoșani. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamț (1970–1975) și Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1976–1980), unde și-a susținut teza de licență despre Starea sufletului în „De civitate Dei” la Fericitul Augustin. A slujit în mai multe parohii, iar din 1992 până în 2024 a fost paroh al Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani.

Noul păstor

Noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a câștigat examenul organizat de Arhiepiscopia Iașilor. Hirotonit la 27 iunie 2004 de către P.F. Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a slujit aproape două decenii în Parohia „Sfinții Arhangheli” din Teișoara, comuna Roma, județul Botoșani. În prezent este și preot spiritual al Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani.

În cuvântul adresat credincioșilor, noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a vorbit cu smerenie și emoție despre începutul slujirii sale la Parohia „Întâmpinarea Domnului”, subliniind că această venire nu este o simplă mutare, ci o chemare adânc duhovnicească, purtată cu responsabilitate și rugăciune.

„Cu smerenie în fața dumneavoastră și cu emoție. Venirea mea în mijlocul dumneavoastră nu este o mutare administrativă sau un act formal, ci, prin mila lui Dumnezeu, este o chemare binecuvântată, dar și o cruce. Nu voi fi doar un administrator, ci, înainte de toate, îmi propun să fiu un părinte duhovnicesc, un frate, un rugător pentru fiecare, un slujitor smerit al bucuriilor și mai ales al suferințelor”, a mărturisit părintele Irinel Puiu.

Noul păstor a chemat comunitatea la lucrare comună, la unitate și implicare, amintind că fiecare credincios este purtător de daruri și responsabilități în „via Domnului”. El a subliniat importanța unei vieți liturgice vii, ferite de formalism și răceală, întemeiată pe jertfă, comuniune și dragoste lucrătoare.

Totodată, părintele Irinel Puiu a mulțumit Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru binecuvântare și încrederea acordată, precum și familiei sale, cu un cuvânt aparte de recunoștință adresat soției, preoteasa Daniela, sprijin discret și statornic în bucuriile, dar mai ales în greutățile slujirii preoțești.

Preoteasa Daniela Puiu este absolventă a Facultății de  Economie din Iași. În prezent este studentă în anul III la Universitatea de Medicină din Iași și masterand la Facultatea de Chimie Iași (Criminalistică)

Slujirea sa pastorală începe deja în chip concret. Începând de luni, copiii parohiei îl vor întâlni pe noul lor părinte duhovnicesc, alături de doamna preoteasă, primele activități fiind dedicate pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Astfel, sub semnul copilăriei, al curăției și al bucuriei, se așază primele roade ale unei misiuni ce se dorește vie, lucrătoare și plină de har.

 

 

   

Citeste mai mult

Educație

Când are loc simularea Evaluării Naționale 2026. Calendarul probelor pentru clasa a VIII-a

Publicat

Publicitate

Simularea Evaluării Naționale 2026 pentru elevii de clasa a VIII-a se va desfășura în luna martie și reprezintă una dintre cele mai importante etape de pregătire înaintea examenului final. Prin aceste testări, elevii au ocazia să își evalueze nivelul real de cunoștințe acumulate până în prezent, să se familiarizeze cu structura subiectelor și cu condițiile de examen, dar și să identifice eventualele lacune în vederea unei pregătiri mai eficiente, relatează alba24.ro. Rezultatele obținute în cadrul simulării sunt esențiale și pentru orientarea corectă în procesul de admitere la liceu.

Sesiunea de simulare a examenului va fi în perioada 16-18 martie. Rezultatele vor fi comunicate de către profesori, în 30 martie.

Testările sunt organizate la nivel național, cu aceleași subiecte pentru toți elevii, prin probe scrise la Română și Matematică. Elevii care învață limba maternă vor avea probă și la această materie.

Simulare Evaluare Națională 2026. Calendar

  • 16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
  • 18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor

La sesiunea de simulare, elevii vor trebui să respecte aceleași reguli ca și cele din examen. Nu vor avea voie să comunice între ei sau să utilizeze surse din care să se inspire pentru rezolvarea subiectelor.

Examenul de Evaluare Națională 2026

În anul școlar 2025-2026, elevii de clasa a VIII-a vor termina cursurile în 12 iunie. Aceștia vor fi înscriși la examen de către secretariatele școlilor, automat, în perioada  10-12 iunie. Examenul se desfășoară în perioada 22-26 iunie.

Elevii vor avea o zi liberă între proba de Română și cea de Matematică. De asemenea, vor avea dreptul să-și vadă lucrările înainte să depună contestații.

Publicitate

Evaluare Națională 2026. Calendar

  • 10-12 iunie 2026: Înscrierea la Evaluarea Națională
  • 12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 24 iunie 2026: Matematică – probă scrisă
  • 26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 1 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (14:00 – 18:00)
  • 2-3 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 4-7 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
  • 8 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale

Reguli pentru elevi

  • Interzis accesul cu telefoane, materiale de studiu sau dispozitive electronice
  • Comunicarea cu alți candidați sau cu exteriorul = eliminare din examen cu nota 1
  • Corectare digitalizată de doi profesori; la diferențe >1 punct, lucrarea se reevaluează
  • Nota după contestații este definitivă
  • Rezultatele se afișează anonimizat
  • Elevii își pot vizualiza lucrările înainte de contestații

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 14 decembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 14 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 14 decembrie 2025:

Loto 6/49: 41, 23, 12, 48, 32, 43

Loto 5/40: 36, 39, 6, 19, 15, 33

Joker: 40, 25, 5, 28, 42 +18

Noroc: 2, 9, 8, 5, 4, 7, 5

Publicitate

Noroc Plus: 4, 8, 7, 9, 7, 4

Super Noroc: 9, 4, 9, 7, 5, 5

 

Citeste mai mult

Cultura

Bobul de orez care a uimit Botoșaniul: Poezia lui Eminescu, scrisă pe 4 milimetri, expusă la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Un obiect minuscul, dar cu un impact uriaș, continuă să atragă atenția iubitorilor de cultură și literatură. Este vorba despre celebrul „bob de orez” pe care a fost gravată integral poezia „La mijloc de codru…”, una dintre creațiile emblematice ale lui Mihai Eminescu.

Lucrarea, realizată de artistul Florin Pavel, reprezintă o adevărată performanță de micro-artă. Întreaga poezie a fost gravată cu răbdare și precizie extremă pe un singur bob de orez, cu dimensiuni de doar 4 milimetri pe 1,5 milimetri. Textul este dispus pe șapte rânduri, iar fiecare literă are aproximativ 150 de microni, echivalentul grosimii unui fir de păr.

După ce a fost expusă o perioadă în biblioteca muzeului, donația unică își schimbă acum locul de prezentare. Bobul de orez poate fi admirat în prezent în Muzeul Mihai Eminescu, într-un spațiu special dedicat vizitatorilor, care permite punerea în valoare a acestei piese spectaculoase.

Reprezentanții Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” îi invită pe toți cei interesați să descopere această lucrare rară, care reușește să aducă poezia eminesciană într-o formă neașteptată și memorabilă.

Memorialul Ipotești este deschis publicului de luni până duminică, între orele 8:00 și 16:00.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending