Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Este o sărbătoare mare, cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, scrie alba24.ro.
Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
Crucea, simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului
Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.
Publicitate
În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.
Evenimente ce marchează istoria Zilei Înălțării Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia: „Prin acest semn vei învinge”.
Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.
Acolo au fost descoperite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el.
Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.
Când Macarie a aşezat lângă ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.
Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.
În anul 335 după Hristos, Patriarhul a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită și Biserica Învierii Domnului, sfințită pe 13 septembrie 335.
Pe 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru toate persoanele care au vrut să o vadă.
De atunci, această zi a rămas definitiv ca sărbătoare Înălțării sau Arătării Sfintei Cruci.
Superstiții de Ziua Crucii – de ce i se spune Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui
În calendarul popular, ziua Înălțării Sfintei Cruci mai poartă denumirea și de Ziua Crucii, Ziua Șarpelui sau Cârstovul Viilor și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.
Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.
La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.
Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Tradiții și obiceiuri străvechi de Ziua Crucii
În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.
De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.
Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz, în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.
Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.
Ziua Crucii – tradiții legate de culesul viilor
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică.
Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate plante magice.
Aceste plante îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și asupra păsărilor și animalelor din ogradă.
Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă.
De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.
Alte sărbători creștine care vor mai fi până la sfârșitul anului 2022
26 – Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Dezlegare la ulei și vin).
27 – Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află în Catedrală Patriarhală; Sf. Mc. Nestor.
NOIEMBRIE:
8 – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri.
21 – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) (Post negru).
30 – Sf. Ap. Andrei, cel întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei saguna, mitropolitul Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, Ep. Etiopiei (Dezlegare la ulei și vin).
DECEMBRIE:
6 – Sf. Ier. Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei (Dezlegare la peste).
25 – Nașterea Domnului (Crăciunul).
26 – A două zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana; Sf. Ier. Eftimie Mart., ep. Sardei (Hărți).
27 – A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. întâiul Mc. și Arhid. ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un incendiu violent s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Coțușca. Acoperișul unei case, dar și mai multe anexe au fost cuprinse de flăcări. Nu au fost persoane rănite, însă pagubele sunt însemnate.
Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, Stației Săveni și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Coțușca, cu trei autospeciale de stingere, timp de aproape trei ore. Nu mai puțin de patru butelii au fost scoase din interiorul clădirilor cuprinse de flăcări, fiind eliminat riscul de explozie.
Intervenția a fost îngreunată de cantitatea mare de materiale combustibile din gospodărie, precum și de suprafața mare afectată. Incendiul a fost observat și anunțat cu întârziere.
Au fost salvate bunurile din două camere, dar și o anexă unde era baia și bucătăria.
Cauza probabilă a incendiului a fost scurtcircuitul.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:
Publicitate
▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;
▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;
▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;
▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;
▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;
▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.
Un adolescent în vârstă de 16 ani, din orașul Săveni, județul Botoșani, este căutat de polițiști după ce a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit.
Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Poliției Orașului Săveni, la data de 11 februarie 2026, oamenii legii au fost sesizați cu privire la dispariția lui Olaru Marian Sebastian, născut la data de 3 septembrie 2009, domiciliat în Săveni, județul Botoșani.
Conform celor semnalate, minorul a părăsit locuința fără a mai reveni până în prezent.
Semnalmente
Adolescentul are o înălțime de aproximativ 1,65 metri, cântărește în jur de 60 de kilograme și are o constituție slabă. Are părul brunet, tuns scurt, și ochii verzi.
La momentul plecării, acesta purta pantaloni tip blugi de culoare neagră, o geacă din tercot neagră, ghete maro și avea asupra sa un ghiozdan albastru.
Publicitate
Apel către cetățeni
Polițiștii desfășoară activități specifice pentru găsirea minorului și solicită sprijinul cetățenilor. Persoanele care pot oferi informații utile cu privire la locul în care s-ar putea afla Olaru Marian Sebastian sunt rugate să contacteze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.
Cheltuielile României cu dobânzile au ajuns în 2025 la un nivel record, de peste 50,5 miliarde de lei, iar necesarul de împrumut pentru 2026 este estimat la peste 13% din PIB, avertizează senatorul Cătălin Silegeanu.
Într-o declarație politică susținută, miercuri, în plenul Senatului, parlamentarul a semnalat că statul trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde de euro în 2026, cel mai ridicat nivel din istorie.
„PNL și PSD ne-au adus la sapă de lemn. În 2025 cheltuielile statului cu dobânzile au crescut la un record de 50,5 miliarde lei, cu peste 14 miliarde lei mai mult decât în 2024. În 2026, România trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde euro, cel mai ridicat nivel din istorie, iar necesarul brut de împrumut este estimat la 275 miliarde lei, adică peste 13% din PIB. Cu alte cuvinte, stăm cu mâna întinsă și implorăm creditorii să ne mai păsuiască!”, arată Cătălin Silegeanu.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, România și-a acoperit deficitele prin împrumuturi repetate de pe piețele financiare, la dobânzi de peste 6% pentru scadențe medii și lungi, niveluri semnificativ mai ridicate decât cele ale altor state din regiune.
„În paralel, am ratat jumătate din granturile și împrumuturile cu dobânzi sub 1% prin PNRR, pentru că PNL și PSD au creat un sistem de pensii speciale de neatins, au politizat tot ce înseamnă guvernanță corporativă și au protejat marii evazioniști fiscali. Nu mai vorbim despre reforma administrației publice sau decarbonizare, obiective imposibil de recuperat într-un calendar cu mult depășit”, afirmă Cătălin Silegeanu.
Senatorul precizează că „programul de relansare economică” promovat de PSD și schemele de plafonare în energie însumează sub 10 miliarde de lei pe an, adică de cinci ori mai puțin decât costurile cu dobânzile.
Publicitate
„Singura <<reformă>> pe care au avut grijă să o ducă până la capăt este cea fiscală. Ne-au impus taxe și impozite cu 70% mai mari ca să plătim dobânzi de 10 miliarde de euro pe an! <<Programul de relansare economică>> și schemele de plafonare în energie nu înseamnă, adunate, nici un sfert din suma asta!”, conchide parlamentarul botoșănean.
Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de teatru, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressyși „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec.
Sâmbătă, 14 februarie, de la ora 1900, botoșănenii sunt așteptați la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.
Regia: Vladimir Anton Scenografia: Gelu Rîșca Coregrafia: Victoria Bucun Asistent regie: Răzvan Amitroaei
Distribuția: FUNDĂ – Alexandra Vicol PORECLĂ – Răzvan Amitroaei CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu PREOT – Alexandru Dobynciuc CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache SATANĂ – Valentin Popa SOȚIE – Oana-Maria Tudoran Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)
Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții.
Duminică, 15 februarie,de la ora 1900, vă invităm la spectacolul„Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.
Publicitate
„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.
Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)
Durata spectacolului: 1h 40′
Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.