Connect with us

Actualitate

Aproape o mie de morţi în accidente rutiere de la începutul anului

Publicat

Publicitate
Numărul accidentelor rutiere grave, al deceselor soldate şi al răniţilor de la începutul anului şi până în prezent este cel mai mic din ultimii 10 ani, dar, deşi statistica are cifre în scădere, dramele petrecute pe drumurile din ţară au un impact deosebit de fiecare dată, a afirmat, duminică, director adjunct al Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), comisar-şef de poliţie Ioniţă Valentin, transmite Agerpres.
El a precizat că de la începutul anului până în prezent, la nivel naţional, au fost înregistrate 2.926 de accidente grave, soldate cu decesul a 980 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.286. Comparativ cu perioada similară a anului 2022, au fost înregistrate cu 131 mai puţine accidente, cu 98 mai puţine persoane decedate şi cu 122 mai puţine persoane rănite grav.
„Valorile celor 3 indicatori, înregistrate, sunt cele mai mici din ultimii 10 ani”, a spus Ioniţă Valentin.
Referindu-se la acţiunile desfăşurate de către Poliţia Română, la nivel naţional, în perioada 7 – 10 septembrie, pentru prevenirea evenimentelor rutiere şi creşterea gradului de disciplină rutieră şi rezultatele obţinute de la începutul anului până în prezent, comisarul-şef a menţionat că au fost efectuate 41.905 testări ale conducătorilor auto, 1.913 fiind pentru depistarea prezenţei substanţelor psihoactive în organism şi 39.996 pentru depistarea consumului de băuturi alcoolice.
„În urma acestor testări au fost constatate 132 de infracţiuni pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi 120 pentru conducerea unui vehicul sub influenţa drogurilor. De asemenea, au fost constatate 9 infracţiuni pentru refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice şi 137 de infracţiuni de alta natură. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 9.210 sancţiuni contravenţionale, 6.581 pentru nerespectarea regimului de viteză, 328 pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi 258 pentru depăşire neregulamentară. Au fost reţinute 2.041 de permise de conducere, dintre care 884 de pentru viteză şi retrase 1.046 de certificare de înmatriculare”, a detaliat Ioniţă.
Directorul adjunct al Direcţiei Rutiere a atras atenţia că respectarea regulilor de circulaţie de către toţi cetăţenii ar reduce semnificativ tragediile care se întâmplă în jurul nostru.
Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave au fost nerespectarea regimului legal de viteză, indisciplina pietonilor, indisciplina bicicliştilor şi neacordarea priorităţii de trecere.
„Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, au fost desfăşurate peste 30.000 de acţiuni, care au vizat combaterea principalelor cauze. Poliţiştii au constatat peste 2.500 de infracţiuni privind conducerea unui vehicul sub influenţa unor substanţe psihoactive, precum şi peste 7.500 de infracţiuni privind conducerea sub influenţa alcoolului. În perioada menţionată, la nivel naţional, au fost înregistrate 90 de accidente cauzate de consumul de alcool sau droguri la volan, în urma cărora au decedat 56 de persoane şi au fost rănite grav 98. Tot referitor la totalul accidentelor înregistrate în această perioadă, 5 au avut la bază consumul de substanţe psihoactive al conducătorilor auto, în urma cărora 8 persoane au decedat, iar 7 au fost rănite grav”, a mai spus Ioniţă.
El a mai amintit că, începând cu luna iulie a acestui an, a fost modificată legislaţia în domeniul rutier.
„Astfel, persoana care conduce un autovehicul sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive ori fără permis şi comite un accident de circulaţie, soldat cu decesul victimei, va fi condamnată la închisoare cu executare, fiind eliminată posibilitatea condamnării cu suspendarea executării pedepsei în astfel de cazuri, ca urmare a modificării Codului penal. Această modificare legislativă a fost adusă la cunoştinţa participanţilor la trafic în mod direct de către poliţiştii rutieri, de la prevenire şi specialişti ai Agenţiei Naţionale Antidrog, urmând ca acţiunile de informare să continue în cadrul Campaniei organizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”, a mai punctat Ioniţă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii intră în vacanță joi, după finalizarea cursurilor

Publicat

Publicitate

Elevii vor intra de joi, după finalizarea cursurilor, în vacanța prilejuită de Sărbătorile Pascale, urmând să se întoarcă la școală pe 28 aprilie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Vacanța de vară va începe pe 20 iunie, după terminarea cursurilor.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie.

Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie.

Anul școlar viitor va debuta pe 8 septembrie. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus. Obiceiuri și tradiții populare

Publicat

Publicitate

Miercurea Mare este o zi foarte importantă în săptămâna care Paștele în tradiția creștină ortodoxă, și are o profundă încărcătură spirituală. Este o zi a reflecției și a pocăinței, marcată de semnificații biblice importante legate de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos pe pământ.

În Miercurea Mare, Biserica face pomenire de trădarea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, care l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți.

Acest act de trădare este văzut ca o lecție spirituală despre pericolul lăcomiei, al ipocriziei și al slăbiciunii sufletești.

Miercurea este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.

„Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-l ucidă.” (Matei, 26:4).

Şi tot acum, Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece apostoli, se duce la arhierei pentru a-l vinde pe Hristos: „A zis: «Ce voiţi să îmi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre?»

Publicitate

Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.” (Matei, 26, 15-16).

Evangheliile povestesc că Iisus a petrecut ziua de miercuri în Betania, în familia prietenilor săi, Lazăr, cel înviat din morţi, Marta şi Maria, şi în casa lui Simon Leprosul.

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.

Conform scrierilor teologice, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosițe după înmormântarea Mântuitorului.

A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ”.

A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.

„Pe când se afla Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir scump şi l-a turnat pe capul Lui, când şedea El la masă.

Şi văzând aceasta ucenicii Lui, le-a părut rău şi au zis:

«Pentru ce s-a făcut această pagubă? Căci acest mir se putea vinde pe un preţ mare şi se putea da săracilor».

Iisus, însă, înţelegând aceasta le-a zis:

«Pentru ce aduceţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut ea pentru Mine. Căci pe săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă aveţi pururea.

Aceasta, turnând acest mir pe trupul Meu, M-a pregătit pentru îngropare.

Şi drept vă spun: oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în lumea toată, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei»”. (Matei, 26:6-13).

Miercurea Mare: Obiceiuri și tradiții populare

Miercurea Mare este adesea considerată ultima zi în care gospodinele pot începe curățenia generală de Paște, pentru că de joi încep pregătirile rituale (vopsirea ouălor, coacerea cozonacilor etc.).

În unele zone, femeile nu mai spală rufe după această zi, considerând că e păcat să muncești în timp ce se retrăiește Patima lui Hristos.

Postul este ținut cu strictețe – fără ulei sau vin. Este însă ziua în care se fac planurile pentru masa de Paște.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie, se mătură curţile, se repară gardurile, se curăţă şurile, se scoate nămolul din şanţuri, se face curăţenie şi în grajdul animalelor.

Dacă luni este ziua de scos lucrurile la aerisit, văruit casele, spălat sau se reparat mobila, geamurile şi perdelele, apoi muncile la câmp sunt permise doar până miercuri.

De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Această zi ne îndeamnă la introspecție sinceră asupra propriei vieți, renunțarea la egoism și falsitate, la iertare și la apropiere de Dumnezeu.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfintele Mucenițe Agapia, Irina și Hionia

Publicat

Publicitate

În anul 304 trei surori din Tesalonic, Grecia, anume: Agapia, Hionia și Irina au fost întemnițate pentru că s-au găsit la ele mai multe cărți de rugăciune și epistole. Mai erau învinuite că împreună cu alte trei creștine, Casia, Filipa și Eutihia și un bărbat anume Agaton, nu au vrut nici să jertfească, nici să mănânce din carnea adusă la templu.

Cele trei surori au fost supuse judecății, însă ele au răspuns și au mărturisit pe Hristos cu mult curaj în fața judecătorului Dulcețiu. Pentru aceasta Agapia și Hionia au fost arse de vii în următoarea zi, iar sora lor mai mică, Irina, a fost adusă din nou în fața judecătorului. Însă nici Irina nu a renunțat la credința creștină, deși primise felurite amenințări.

În consecință, ea a primit cununa muceniciei, asemenea surorilor sale, fiind arsă de vie.

Citeste mai mult

Actualitate

Aur european pentru Botoșani: Andreea Cotruța aduce trei medalii, aur și două argint, la haltere în curtea CS Botoșani

Publicat

Publicitate

Halterofila Andreea Cotruța, botoșăneanca noastră de la CS Botoșani, a obținut o medalie de aur și două de argint la categoria 59 kg, astăzi, marți seară, în cadrul Campionatelor Europene de haltere desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova.

Cotruța a obținut aurul la total, cu 208 kg, după ce a luat argint la smuls, cu 94 kg (a ratat ultima încercare, la 97 kg), și la aruncat, cu 114 kg (ratând două tentative, la 118 kg și 120 kg).

La cat. 55 kg, Estefania Dobre s-a clasat pe locul 13 la smuls, cu 75 kg, a fost a 14-a la aruncat, cu 93 kg, iar la total a ocupat locul 13, cu 168 kg.

În concursul masculin, al cat. 61 kg, Daniel Dorobete a fost al nouălea la smuls, cu 115 kg, al zecelea la aruncat, cu 135 kg, și tot al zecelea la total, cu 250 kg. La aceeași categorie, Daniel Jigău a încheiat pe 11 la ambele stiluri (95 kg la smuls, 125 kg la aruncat), cât și la total (220 kg).

După trei zile, bilanțul delegației României este de patru medalii de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Mihaela Cambei a cucerit trei medalii de aur la cat. 49 kg, o medalie de argint a fost câștigată de Cristian Luca la cat. 55 kg (stilul smuls), iar medaliile de bronz, una a fost câștigată de Ioana Mădălina Miron (cat. 45 kg, smuls) și alta obținută de Cosmina Pană (cat. 49 kg, smuls).

România participă la Campionatele Europene de seniori de la Chișinău cu un lot de 15 sportivi (8 băieți și 7 fete).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending