Connect with us
Publicitate

Eveniment

Aproape 300.000 de lei din amenzile aplicate de inspectorii de Muncă din Botoșani în ultimele trei luni. Ce au găsit la firme

Publicat

Publicitate

În ultimele trei luni, conform situaţiei centralizatoare privind activitatea compartimentelor Control Relaţii de Muncă şi Control Muncă Nedeclarată, în cadrul acţiunilor de control, au fost efectuate 276 controale dintre care, 108 controale de fond și 20 controale având ca tematică respectarea unor legi speciale din domeniul relațiilor de muncă. În cadrul acestor controale au fost intervievate  pe baza fișelor de identificare un număr de 389 persoane.

Pentru neconformităţile constatate au fost sancţionaţi 15 angajatori, au fost dispuse 206 măsuri de remediere a deficiențelor, s-a verificat modul de îndeplinire a 127 măsuri dispuse prin procesele-verbale încheiate la controalele anterioare, au fost aplicate 21 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 13 amenzi în valoare totală de 257.300 lei şi 8 avertismente scrise.

 

Publicitate

În conformitate cu Programul Cadru al ITM Botoșani, pe parcursul trim. III al anului 2022 au avut loc următoarele campanii și acțiuni:

 

Campanie Națională de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor, precum şi verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea, modificarea, suspendarea și executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care îşi desfăşoară activități în stațiile de distribuție a carburanților auto cod CAEN-4730

Publicitate

 

În perioada 15-22 iulie 2022, s-au efectuat controale la 12 angajatori care îşi desfăşoară activitatea în stațiile de distribuție a carburanților auto, verificându-se în special respectarea prevederilor legale care reglementează relaţiile de muncă cu privire la:

  • angajarea personalului cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial;
  • transmiterea, în termen legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
  • durata timpului de muncă şi munca suplimentară;
  • întocmirea evidenţei orelor de muncă prestate de salariaţi;
  • repausuri periodice;
  • munca de noapte;
  • acordarea drepturilor salariale;
  • regulamentul intern / contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.

La societăţile controlate, numărul total de angajaţi a fost de 1892, dintre care doar 9 aveau contracte individuale de muncă cu timp parţial. Au fost dispuse 9 măsuri, cele mai frecvente neconformităţi fiind:

Publicitate
  • nerespectarea obligaţiei de a păstra un exemplar al contractului individual de muncă la punctul de lucru;
  • nerespectarea obligaţiei de a elibera salariaţilor sau foştilor salariaţi adeverinţe de vechime şi extras din Revisal la încetarea activităţii acestora;
  • necompletarea reală în documentele de evidenţă a timpului de muncă a numărului de ore efectiv lucrate de către salariaţi, fără precizarea orelor de început şi de sfârşit ale programului de lucru;
  • neinformarea angajaţilor cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat;
  • expirarea contractului colectiv de muncă şi neînceperea negocierii pentru unul nou.

 

 

Campania Naţională privind verificarea modului de respectare de către beneficiari a prevederilor Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri republicată, cu modificările şi completările ulterioare

 

În intervalul 19-22 septembrie 2022, inspectorii de muncă au urmărit modul în care sunt respectate prevederile legale din domeniul relaţiilor de muncă cu privire la:

  • durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor Legii 52/2011;
  • respectarea de către beneficiari a prevederilor legale cu privire la înfiinţarea, completarea şi prezentarea registrului de evidenţă a zilierilor;
  • dovada plăţii remuneraţiei cuvenite zilierului;
  • folosirea zilierilor pentru alte activităţi decât cele expres reglementate de lege.

În cadrul acestei campanii, au fost efectuate controale la un număr de 22 de beneficiari, dispunându-se 7 măsuri pentru remedierea deficienţelor.

 

pectorii din cadrul compartimentelor Control Relații de Muncă și Control Muncă Nedeclarată au efectuat 271 controale având ca tematică respectarea prevederilor HG nr. 905/2017, s-a aplicat un avertisment și s-au dispus 52 de măsuri de remediere a deficiențelor constatate.

 

Acțiune de informare și verificare a modului în care angajatorii respectă prevederile art. 129 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

În cadrul acestei acțiuni care se desfășoară pe parcursul întregului an, se are în vedere controlul angajatorilor care au cel puțin 21 de salariați, cu privire la respectarea prevederilor art. 129 din Legea nr.62/2011.

Ca urmare a acțiunilor de informare a angajatorilor cu privire la obligațiile ce le revin privind negocierea colectivă, în trimestrul III s-au înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani 9 contracte colective de muncă și 2 acte adiționale de prelungire a celor ce urmau să expire. 

Acțiune de control prevăzută în planul de cooperare operativă pentru prevenirea și combaterea muncii ilegale a străinilor în anul 2022, încheiat între INSPECȚIA MUNCII ȘI INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRARI

 

Pe parcursul trimestrului al III-lea, s-au efectuat 6 controale comune cu lucrători din cadrul Biroului pentru Imigrări Botoșani și nu s-au constatat cazuri în care persoane străine să desfășoare muncă fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

Concomitent cu aceste verificări, s-a urmărit și informarea angajatorilor cu privire la obligațiile ce le revin în temeiul O.G.nr.25/2014, privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor, combaterea muncii nedeclarate și angajarea ilegală a cetățenilor străini.

În domeniul Securitate şi Sănătate în Muncă

 

Principalele acţiuni prevăzute în Programul cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii şi în Programul propriu de acţiuni pentru anul 2022 sunt campaniile de control şi conştientizare şi acţiunile specifice în domeniul securității şi sănătății în muncă.

 

Conform situaţiei centralizatoare privind activitatea compartimentelor Control Securitate şi Sănătate în Muncă şi Supravegherea pieţei şi îndrumare angajatori şi angajaţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în perioada 01.07.202230.09.2022, în cadrul acţiunilor de control au fost efectuate un numar de 183 controale, din care 18 controale privind supravegherea pieţei, fiind controlate un număr de 103 produse.

Pentru neconformităţile constatate au fost sancţionaţi un număr de 140 angajatori, au fost dispuse 345 măsuri de remediere, au fost verificate un numar de 53 masuri dispuse anterior, au fost aplicate 321 sancţiuni contravenţionale, dintre care 9 amenzi în valoare de 59.000 lei şi 312 avertismente.

Au fost comunicate 15 evenimente de către angajatori.

Au fost cercetate 14 evenimente de către angajatori şi avizate de I.T.M. şi 1 eveniment a fost cercetat de inspectorat şi avizat de Inspecţia Muncii. Au fost înregistraţi 8 accidentaţi în accidente de muncă, cu incapacitate temporară de muncă.

 

Acţiuni în domeniul S.S.M., conform Programului cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii  şi Programului propriu de acţiuni pentru anul 2022 al Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoşani:

 

Campanie națională de verificare a modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor – cod. CAEN 41, 42, 43

Au fost controlate 23 unităţi cu 935 lucrători, fiind constatate un număr de 44 deficienţe pentru care s-au dispus un număr de 46 măsuri, fiind sancţionaţi un număr de 23 angajatori cu 1 amendă în valoare de 6.000 lei şi 43 avertismente.

 

Campanie națională de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși riscurilor de explozie şi incendiu în silozurile de cereale, fabricile de băuturi alcoolice, rafinării, industria minieră și în spitale

 

Au fost controlate 2 unităţi, fiind constatate un număr de 8 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 8 măsuri, fiind sancţionaţi un număr de 2 angajatori cu 8 avertismente.

 

Campanie naţională de supraveghere a pieţei produselor industriale din domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2022, coordonat de către Comisia Europeană

 

Au fost efectuate 18 controale privind supravegherea pieţei, fiind controlate un număr de 103 produse, nefiind constatate neconformităţi.

 

Acțiune privind verificarea respectării modului de utilizare a echipamentelor de muncă și a tehnologiilor de exploatare în parchetele forestiere, inclusiv la transportul tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere

 

Au fost controlate 5 unităţi, fiind constatate un număr de 19 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 19 măsuri, fiind sancţionaţi un număr de 5 angajatori cu 1 amendă în valoare de 6.000 lei şi 18 avertismente. De asemenea, au fost efectuate 4 controale privind verificarea măsurilor dispuse în prima etapă de control, nefiind constatate întârzieri în realizarea acestora.

 

Acțiune de verificare a modului de identificare a riscurilor care provoacă afecțiuni musculo-scheletice (AMS), precum și a măsurilor luate de angajatori în vederea prevenirii acestora

 

Au fost controlate 5 unităţi, fiind constatate un număr de 11 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 11 măsuri fiind sancţionaţi un număr de 5 angajatori cu 11 avertismente.

 

Acţiune de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncă din întreprinderi mici (10 – 49 lucrători)

 

Au fost controlate 15 unităţi, fiind constatate un număr de 27 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 27 măsuri fiind sancţionaţi un număr de 15 angajatori cu 27 avertismente.

 

 

 

Acțiune pentru prevenirea bolilor profesionale determinate de stresul profesional

 

Au fost controlate 3 unităţi, fiind constatate un număr de 11 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 11 măsuri fiind sancţionaţi un număr de 3 angajatori cu 11 avertismente.

 

 

Acțiune de verificare și control pentru verificarea modului în care sunt respectate cerințele minime de securitate și sănătate în muncă în domeniul comerțului cu ridicata (CAEN 46)

 

Au fost controlate 4 unităţi, fiind constatate un număr de 15 deficienţe pentru care s-a dispus un număr de 15 măsuri fiind sancţionaţi un număr de 4 angajatori cu 15 avertismente.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending