În fiecare an, foarte mulți botoșaneni participă la „Noaptea Muzeelor”. Pentru ca evenimentul cultural, ce va avea loc sâmbătă, 17 mai a.c., să se desfășoare în condiții de siguranță, la nivelul instituțiilor organizatoare trebuie adoptate măsuri care să asigure:

– evitarea supraaglomerării, prin permiterea accesului vizitatorilor doar în limitele în care se poate asigura o supraveghere atentă, prin personalul propriu sau cel voluntar angrenat în activități de ghidaj;

– stabilirea clară a circuitelor de vizitare;

– suplimentarea personalului propriu față de o zi obişnuită, astfel încât eventualele surse de incendiu să poată fi observate în timp util;

– reinstruirea personalului pentru cunoașterea modului de utilizare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor și de evacuare a vizitatorilor, în caz de nevoie;

– asigurarea funcționării instalației de iluminat de securitate pentru evacuarea persoanelor și a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi dotarea acestora cu toate accesoriile necesare;

– verificarea tuturor spațiilor pentru identificarea unor eventuale surse de incendiu, după finalizarea activității cu publicul;

– informarea vizitatorilor cu privire la faptul că în incinta construcțiilor fumatul este interzis;

– respectarea interdicției utilizării, pentru diverse activități, a focului deschis în apropierea muzeelor;

– informarea participanților cu privire la faptul că parcarea autoturismelor, a microbuzelor sau a autocarelor trebuie să se realizeze astfel încât să nu se blocheze sau să diminueze căile de acces către obiective, iar autospecialele de pompieri să poată interveni și ajunge la hidranții exteriori;

– interzicerea amplasării unor standuri comerciale pe căile de evacuare din muzee.

Persoanele care participă la Noaptea Muzeelor, trebuie să respecte următoarele măsuri de prevenire a incendiilor:

– să intre în muzeu, în mod organizat, pentru a vizita spațiile expoziționale;

– să respecte circuitul de vizitare stabilit și îndrumările personalului care asigură ghidajul;

– să supravegheze permanent copiii;

– să nu fumeze și să nu utilizeze focul deschis în locurile în aceste activități sunt interzise.

Reguli de comportare în cazul izbucnirii unui incendiu:

– păstrarea calmului și evitarea îmbulzelii la ieșirea din obiectiv;

– respectarea îndrumărilor primite de la personalul muzeului;

– părăsirea clădirii, fără a mai reveni în interior.

WhatsApp NU mai funcționează pe anumite modele de iPhone. Aplicația a renunțat la suportul pentru versiunile mai vechi de iOS și modelele iPhone, relatează alba24.ro. 

Mii de utilizatori de iPhone nu mai pot folosi WhatsApp, deoarece aplicația a încetat să funcționeze pe modelele mai vechi.

Este o lovitură pentru mulți utilizatori și ar putea însemna că trebuie să investești într-un telefon nou.

Utilizatorii de Android au fost afectați de această schimbare mai devreme în acest an, însă acum a venit rândul celor care folosesc Apple, scrie The Star.

Ce modele de Iphone nu mai pot folosi WhatsApp
iPhone 5,
iPhone 6,
iPhone 6 Plus.
Modelele mai vechi decât acestea, lansate chiar și în 2012, nu mai sunt nici ele compatibile cu WhatsApp.

Așadar, aplicația de mesagerie extrem de populară funcționează acum doar pe telefoanele care au instalat iOS 15.1 sau o versiune mai nouă.

Prin faptul că nu acceptă versiuni mai vechi, WhatsApp va putea să optimizeze aplicația și să introducă noi funcții care pur și simplu nu ar fi posibile cu sistemele de operare învechite.

Asta înseamnă că dispozitivele mai vechi sunt lăsate în urmă, întrucât WhatsApp își adaptează serviciul pentru telefoane mai moderne.

De asemenea, WhatsApp a monitorizat îndeaproape numărul de utilizatori care încă rulează versiuni mai vechi de iOS, pentru a minimiza impactul asupra celor care continuă să folosească dispozitive mai vechi.

Meta, compania care deține WhatsApp, spune că aceste modificări fac parte din actualizările regulate care au scopul de a menține aplicația sigură, funcțională și compatibilă cu modelele mai noi de telefoane, relatează Metro.

Așadar, dacă nu ți-ai actualizat dispozitivul de ceva timp, poate că a venit momentul să o faci.

Poți verifica ce sistem iOS ai accesând meniul de setări, apoi alegând „General” și „Informații”. Acolo vei găsi opțiunea „Versiune”, care îți va indica ce sistem de operare rulează telefonul tău.

Cum să actualizezi dispozitivul Smartphone
Vă puteți actualiza dispozitivul deschizând Setări iPhone > General > Actualizare software.

Este important de reținut că această decizie afectează doar unii utilizatori de iPhone, deoarece utilizatorii de Android nu vor fi afectați de această actualizare și pot continua să folosească WhatsApp așa cum ar face-o în mod normal.

La începutul anului 2025, o altă categorie extinsă de modele de telefoane au rămas fără acces la WhatsApp.

În județul Botoșani, aproape de malurile Prutului, se află peisaje de basm care ascund locuri pline de istorie și legendă. De neratat este „Poiana celor patru stejari”, o pădure crescută în jurul unor arbori seculari despre care localnicii spun că ar fi fost plantați chiar de Ștefan cel Mare, scrie ADEVARUL.

România este plină de peisaje fabuloase și locuri de legendă, chiar și acolo unde puțini s-ar aștepta. De exemplu, în nordul județului Botoșani, se află un adevărat paradis verde, zidit de natură pe malurile Prutului. Dincolo de frumusețea zăvoaielor și a codrilor ce învelesc ambele maluri ale frontierei acvatice, zona este încărcată de istorie și legende din vremuri de demult, cu voievozi, hani tătari și prea-frumoase fete. În acest colț miraculos de Românie, unde natura sălbatică se îmbină cu frumusețea peisajelor rurale, un loc care nu trebuie ratat de niciun turist este poiana celor patru stejari sau locul în care Ștefan cel Mare a lăsat un semn de aducere aminte despre una dintre cele mai mari biruinție din lunga sa domnie.

Stejari de jumătate de mileniu, „părinții” unui codru întreg

La „Poiana celor patru stejari” se ajunge destul de ușor, dacă ai GPS sau dacă întrebi un localnic. Pentru a intra în paradisul verde de la Prut, trebuie întâi să faci un drum de 65 de kilometri din municipiul Botoșani, pe drumul național care duce la Darbani, prin Dorohoi. Drumul reabilitat te duce într-un ținut de vis, paralel cu Codrii Herței și malurile Prutului, până la Darabani. Dacă-ți faci timp, poți cumpăra legume proaspete de la țăranii care vând la poartă.

Odată ajunși la Darabani,turiștii pot descoperi un oraș cochet, unde pot lua masa, bea o cafea și chiar se pot odihni, după un drum lung, în parcul din spatele bisericii vechi de un secol și jumătate. Din Darabani, se urmează drumul către cel mai nordic colț al țării,către Rădăuți Prut. Înainte de a ajunge la Păltiniș, pe un drum care cotește la stânga se intră pe un drum pietruit. După două-trei curbe dreapta-stânga se ajunge la poiană.

Frumusețea locului merită orice strădanie. Există multe variante de plimbare în natură în zonă. Prima dată este indicat să intrăm în „Poiana celor patru stejari”. Printr-un tunel de verdeață, se ajunge în poiană. Veți găsi doar trei stejari, în loc de patru. Explicația este cât se poate de simplă: unul dintre aceștia a fost doborât de furtună, acum câteva decenii. Arborii sunt impresionanți. Bătrâni, plini de cicatricile furtunilor încasate de-a lungul secolelor, fiecare în parte având în jur de 500 de ani. „Acești stejari au fost testați în mod științific și s-a ajuns la concluzia că au în jur de 500 de ani”, spune Ionel David, bibliotecar și specialist în cultură și istorie locală. Pădurarii spun că arborii sunt cât se poate de sănătoși și mai pot trăi încă trei secole.

„Acești copaci au văzut atât de multă istorie”, adaugă dărăbăneanul. Tocmai datorită vechimii lor, în mod oficial, stejarii au fost declarați monument al naturii, iar zona din care fac parte arie protejată. Prin H.C.J nr.170/2010, privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice, cei trei stejari din Poiana Teioasă sunt declaraţi monumente ale naturii. Se spune că cei patru stejari au fost „tații” întregii păduri din zonă.

„Se spune că ei au fost primii copaci în zonă. Iar de acolo s-au răspândite ghindele și a răsărit o pădure întreagă”, mărturisește Ionel David. În 2014, odată cu înființarea Zilelor Nordului, un festival care atrage tineri din toată țara la Darabani, cu sprijinul ONG-urilor, poiana a fost marcată și amenajată turistic. Plimbarea prin poiană este o adevărată plăcere.

Locul unde Ștefan cel Mare s-a odihnit după măcelul de la Lipnic

Poiana stejarilor seculari de la Darabani este și un loc plin de istorie. Legendele locului spun că cei patru stejari au fost plantați de Ștefan cel Mare, în august 1470, după o bătălie dată peste Prut. Mai precis, este vorba de bătălia de la Lipnic. Marele han Mamac și-a trimis hoarda după pradă în Polonia și Moldova. Cea care a trecut Prutul era și cea mai numeroasă și mai puternică, condusă de fratele și fiul Marelui Han. Hoarda a început să prade toate satele care le ieșeau în cale.

Ștefan cel Mare a fost însă anunțat de urgia din Polonia și era pregătit să pună capăt odată pentru totdeauna raidurilor tătărăști. Cu ajutorul cavaleriei ușoare răzeșești, marele voievod i-a împins pe tătari dincolo de Prut. Mai apoi i-a prins în zona Lipnicului (astăzi Republica Moldova). Măcelul a fost cumplit, puțini tătari au scăpat cu viață. Printre cei prinși s-au numărat fiul și fratele hanului Mamac. Cu atâția robi și pradă de război, Ștefan cel Mare s-a întors către Cetatea de Scaun.

„A trecut Prutul exact pe aici, prin zona Darabaniului. Pe atunci, nu era pădurea asta. Voievodul a vrut să se odihnească, cu întreaga armată. Era foarte cald, în luna lui august. Așa că a dat ordin să fie plantați patru stejari, la cele patru colțuri ale cortului. Dacă observați, așa sunt dispuși și acești stejari. Este o legendă, dar noi tindem să-i dăm dreptate. Acei stejari, trăiesc și astăzi”, spune Ionel David. Specialiștii confirmă prezența marelui voievod, pe teritoriul județului Botoșani. „Cu siguranță, Ștefan cel Mare a avut legătură cu Botoșaniul. Drept dovadă stau ctitoriile sale din municipiile Dorohoi și Botoșani. Este foarte posibil să fi trecut Prutul în aceea zonă”, spune istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

Prin zăvoaiele Prutului

Plimbarea prin poiana celor patru stejari poate să-ți ocupe o zi întreagă. Este un loc cu aer curat și miresme plăcute, care îndeamnă la meditație. Trilurile păsărilor cântătoare contribuie la atmosferă, la fel ca şi familia de bufnițe care și-a găsit sălaș în trunchiul gros al unuia dintre stejari. După poiană, nu trebuie ratată o plimbare prin zăvoaiele de pe malurile Prutului, prin mijlocul unei naturi sălbatice și totodată domoale, prietenoase. Nu lipsesc păsările, căprioarele și chiar mistreții.

Sursa: ADEVARUL

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul.

Sfântul Paisie era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de eclesiarh. Sf. Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.
Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova. Sub ascultarea Sfântului Iacob, colaboratori din toate cinurile bisericeşti şi straturile sociale au lucrat împreună spre binele comunităţii şi spre mântuirea lor. Împreună-lucrarea lor reprezintă un model de comuniune între ierarh şi monahi, între cler şi popor, în ascultare şi în dragoste, care a bineplăcut lui Dumnezeu.

Sfintele moaște
În data de 24 aprilie 1990, părinții Mănăstirii Putna au început refacerea schitului de la Sihăstria Putnei, după ce acesta fusese închis pentru mai bine de 200 de ani. În această zi au fost găsite sfintele moaște ale Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan. Mai întâi a fost găsită piatra de mormânt a Cuviosului Sila, în partea dreaptă a bisericii schitului, la exterior, având inscripția „Aici zac oasele ieroschimonahului Sila, care au răposat văleatul 1783, aprilie 23”. La o palmă de pământ se aflau osemintele lui, galbene și frumoase. Pe aceeași latură, lângă naos, a fost aflată piatra de mormânt a Cuviosului Paisie, cu inscripția „Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu Paisie ieroschimonahul, și au răposat la văleatul 17[…]”. Sub această lespede erau rămășițele sale pământești, tot galbene și frumoase, cu o putere harică deosebită. În interiorul bisericii s-au descoperit osemintele Cuviosului Natan. La 15 iunie 2016, în prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, conform binecuvântării și aprobării Sfântului Sinod, a fost desfăcută cripta Sfântului Iacob Putneanul. Părinții mănăstirii au aflat toate osemintele sfântului, care erau precum o pâine coaptă și rumenă – culoarea sfințeniei și a desăvârșirii întru Domnul. Înmormântarea sa a fost una a smereniei: a fost așezat în mormânt îmbrăcat smerit, doar în veșmânt monahicesc de schimnic, cu o singură cruce, simplă, din argint. Cu adevărat, atunci când a părăsit demnitatea de mitropolit s-a lepădat de cele trecătoare ale lumii.