O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Locuitorii din satul Aurel Vlaicu, aparținând comunei Avrămeni, se bucură de începerea lucrărilor de asfaltare a drumurilor locale, un proiect așteptat de mult timp de comunitate. Potrivit administrației locale, lucrările au început astăzi și vor continua, în etape, și în celelalte sate: Timuș, Panaitoaia și Dimitrie Cantemir.

Primăria a anunțat că, imediat după finalizarea asfaltării, vor fi demarate lucrările pentru consolidarea acostamentelor, amenajarea rigolelor de scurgere a apei pluviale și asigurarea accesului facil către proprietățile locuitorilor.

„Așa cum am promis, ne ținem de cuvânt și continuăm lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din comună. Este un pas important spre creșterea confortului și siguranței pentru toți cetățenii noștri”, a transmis administrația locală.

Totodată, autoritățile precizează că în paralel cu acest proiect se lucrează și la alte investiții menite să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunei, fără a oferi deocamdată detalii suplimentare.

Proiectul de asfaltare vine ca răspuns la solicitările repetate ale locuitorilor și reprezintă o etapă esențială în îmbunătățirea condițiilor de trai și a mobilității locale.

Patru cabinete de medicină de familie din județul Botoșani, aflate în localitățile Albești, Concești, Frumușica și Răchiți, au fost dotate cu echipamente medicale moderne în cadrul programului „Primul pas spre sănătate”, implementat de Organizația Salvați Copiii și finanțat de Fundația OMV Petrom.

Scopul acestui program este reducerea mortalității infantile în România, țara cu cea mai ridicată rată a acestui indicator din Europa.

Cabinetele botoșănene se numără printre cele 17 din regiunea Moldovei care au beneficiat de această investiție importantă în sănătatea publică. Echipamentele livrate sunt esențiale pentru diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea stării de sănătate a mamelor și copiilor din mediul rural, acolo unde accesul la servicii medicale este adesea limitat.

Printre echipamentele primite se numără ecografe portabile cu sonde, defibrilatoare semiautomate, electrocardiografe, dopplere fetale și vasculare, analizoare de colesterol și glicemie, truse complete de mică chirurgie, mese ginecologice și de consult pediatric, pulsoximetre, cântare pentru nou-născuți și mobilier medical. În total, au fost distribuite 202 echipamente în cele 17 cabinete din program.

Grație acestor dotări, 2.834 de mame și femei însărcinate, precum și 2.690 de copii cu vârsta de până la 3 ani din zonele defavorizate, vor beneficia de îngrijire medicală îmbunătățită, direct în comunitatea lor.

Pentru locuitorii din comunele botoșănene incluse în proiect, accesul la aceste echipamente înseamnă nu doar o mai bună monitorizare a sarcinii și sănătății copilului, ci și reducerea deplasărilor costisitoare către spitalele din oraș. Astfel, proiectul contribuie la scăderea presiunii pe unitățile medicale județene și la creșterea calității serviciilor oferite în sistemul primar de sănătate.

Programul „Primul pas spre sănătate” vizează la nivel național dotarea a 100 de cabinete medicale din mediul rural. Valoarea totală a investiției se ridică la 1,5 milioane de euro.

Organizația Salvați Copiii continuă astfel o misiune asumată de peste trei decenii: susținerea copiilor și a mamelor din România prin politici publice, programe sociale și parteneriate strategice cu autoritățile și mediul privat.

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a modificat, miercuri, proiectul de lege privind pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare, după ce cu o zi în urmă i-a dat raport de adoptare în forma inițiatorilor, relatează agerpres.ro.

Comisia a eliminat tabelele prin care se eșalona vârsta de pensionare a magistraților, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în acest amendament.

Potrivit președintelui Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, în urma acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

‘Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eșalonare potrivită’, a precizat Solomon.

Proiectul de lege intră miercuri în dezbaterea și votul plenului Camerei Deputaților.