Connect with us
Publicitate

Actualitate

ANAF va avea mai mulți inspectori antifraudă. S-a suplimentat personalul de specialitate cu 220 de posturi

Publicat

Publicitate

Se completează și modifică astfel Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, scrie alba24.ro .ANAF va avea mai mulți inspectori antifraudă. Guvernul a aprobat, prin hotărâre, suplimentarea personalului de specialitate cu 220 de posturi. Totodată, au fost operate schimbări în legea de funcționare a Direcției Antifraudă.

Au fost eliminate competențele privind domeniul vamal, rămase în vechea legislație, au fost actualizate atribuțiile conform OUG 23/2024, prin care se face reorganizarea ANAF. De asemenea, se introduc atribuții pentru aplicarea sistemului Ro e-Sigiliu și a procesului de digitalizare.

Controalele operative, curente, tematice devin controale antifraudă.

Publicitate

 

Mai mulți inspectori antifraudă la ANAF. Atribuții

Cei 220 de inspectori antifraudă vor desfășura activități specifice RO e-Sigiliu. Vor fi echipați cu uniforme specifice pentru derularea activităților operaționale pe teren.

Potrivit Guvernului, creșterea numărului de posturi este necesară pentru

Publicitate
  • implementarea unui sistem dedicat pentru urmărirea trasabilității transporturilor susceptibile de evaziune fiscal
  • diminuarea unor manifestări/fenomene infracționale de contrabandă și fraudă fiscală
  •  consolidarea disciplinei financiare și fiscale și creșterea conformării voluntare în cazul transporturilor rutiere de bunuri.

În acest scop, implementarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu

  • va asigura respectarea trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri cu risc vamal/fiscal pe teritoriul României
  • va îmbunătăți activitatea autorităților cu competențe specifice din administrația centrală prin modernizarea și adaptarea procedurilor/metodelor de supraveghere vamală/fiscală la realitatea actuală.

Majorarea numărului de posturi al ANAF a fost stabilită prin Memorandumul nr.43657/2023 (ședința Guvernului din data de 29 noiembrie 2023) și actualizată prin HG în 23 mai 2024.

ANAF funcționează la acest moment cu un număr total de 22.287 posturi. Prin actualizarea legislației va avea număr maxim de 22.507 posturi, inclusiv cele de conducere.

Publicitate

Modificări în funcționarea ANAF

ANAF i se vor atribui noi atribuții/competențe pe linia digitalizării, pe baza:

  • OUG 109/29.11.2023 privind înfiinţarea, dezvoltarea şi administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanţelor
  • OUG 116/15.12.2023 – implementarea unor proiecte de digitalizare.

Prin structurile de specialitate ANAF, se urmărește evidențierea/urmărirea/monitorizarea veniturilor suplimentare rezultate din utilizarea S.I.I.S.N. (sistem informatic de interes strategic național) și a modulelor de valorificare pentru gestionarea veniturilor publice.

Atribuțiile ANAF se completează cu asigurarea aplicării unitare a prevederilor legislaţiei privind digitalizarea, date prin lege în competenţa sa, împreună cu Ministerul Finanţelor.

Din atribuțiile ANAF se elimină frauda vamală (aplicarea Legii nr. 388/13.12.2023). Activitatea vamală aparține exclusiv Autorității Vamale Române.

Sintagmele ”control operativ și inopinat”, ”control curent” și ”control tematic” utilizate până în prezent în cadrul HG nr. 520/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt înlocuite cu sintagma ”control antifraudă”.

S-a introdus înființarea celei de-a treia funcții de vicepreședinte ANAF cu rol de legătură și transpunere a deciziilor între Ministerul Finanțelor și Agenție, respectiv între aparatul propriu și unitățile subordonate.

S-a reglementat diversificarea tipurilor de sigilii de unică folosință utilizate în activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). Inspectorii vor folosi sigilii de unică folosință, personalizate și înseriate, pe lângă cele metalice. Au fost semnalate cazuri în care cele metalice nu puteau fi aplicate (pe uși de sticlă, de exemplu).

De asemenea, s-a stabilit completarea uniformei de vară a inspectorilor antifraudă din cadrul (cu tricouri, pe lângă pantalon și geacă).

Reorganizarea ANAF

S-a propus reorganizarea structurii de coordonare control fiscal din cadrul ANAF în trei structuri, prin divizarea activității pe unități operaționale.

În același scop este și reorganizarea structurii de audit public intern ca direcție generală având în cedere de rapoartele Curții de Conturi a României, precum și preluarea activității de audit și a personalului aferent de la nivelul DGAMC.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili se reorganizează ca direcţie generală, fără personalitate juridică, prin absorbția acesteia în cadrul ANAF.

În cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală funcționează structuri teritoriale județene cu sediul în județele din aria de activitate a acestora. Sediul și numărul structurilor de la nivelul fiecărui județ se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției.

Persoanele care ocupă funcţii publice specifice utilizate în cadrul Agenţiei pentru Direcţia generală antifraudă fiscală sunt împuternicite să efectueze control pe întreg teritoriul naţional.

Direcţia generală antifraudă fiscală este condusă de un inspector general antifraudă, ajutat în activitatea sa de inspectori generali adjuncţi antifraudă.

Direcția generală executări silite cazuri speciale funcționează cu atribuții de îndrumare și coordonare a activităților de ducere la îndeplinire (anterior cu atribuții de ducere la îndeplinire) a măsurilor asigurătorii și efectuare a procedurii de executare silită, prin sechestrare și valorificare bunuri, în cazurile speciale de executare silită care fac obiectul hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală, precum și alte cazuri stabilite prin ordin al președintelui Agenției, respectiv de valorificare a bunurilor sechestrate și/sau confiscate în materie penală, precum și a celor confiscate în materie civilă, prin modalitățile prevăzute de lege, inclusiv de coordonare și monitorizare a modalităților de executare silită și valorificare, în materie penală.

În subordinea serviciilor cu atribuții de executare silită funcționează compartimente (anterior structuri teritoriale).

Vezi integral: HG-66 ANAF antifraudă

Modificări în structura ANAF prin ordonanța din martie

Potrivit OUG nr. 23/18.03.2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a ANAF, reorganizarea activității acesteia, s-au aprobat:

  • înființarea unui post de vicepreședinte pentru activitatea de digitalizare, cu rol de legătură și transpunere a deciziilor între Ministerul Finanțelor și ANAF, determinat de necesitatea coordonării directe a activității de digitalizare a instituției și de îndeplinirea obiectivelor acesteia
  • reorganizarea activității Direcției generale antifraudă fiscală prin:
    • utilizarea funcției publice specifice – inspector antifraudă susţine şi reflectă într-o manieră consistentă dezvoltarea activității și care permite îmbunătățirea structurii de control operativ în lupta împotriva evaziunii și fraudei fiscale
    • așezarea activității operative a DGAF pe structuri județene de antifraudă fiscală pentru eficientizarea activității, operativitatea verificărilor și creșterea calității controalelor
    • preluarea la nivel central a activității Direcției generale de administrare a marilor contribuabili și pierderea, de către aceasta, a personalității juridice, concomitent cu comasarea unor activități
    • întărirea structurilor suport de la nivel central și desființarea unor posturi de conducere
  • s-a prevăzut organizarea în cadrul direcțiilor regionale antifraudă fiscală a unor structuri teritoriale cu sediul la nivelul județelor; operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene se va realiza începând cu data de 1 ianuarie 2025

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

31 octombrie: Halloween. Originile unei sărbători care a ajuns și în România

Publicat

Publicitate

Haloween este o sărbătoare anuală, în data de 31 octombrie. Această zi, exportată în toată lumea din Statele Unite ale Americii, a devenit tot mai populară în rândul românilor, mai ales pentru generațiile tinere. De cele mai multe ori, atunci când ne gândim la Haloween ne imaginăm copii costumați în diverși monștri și creaturi supranaturale, care colindă străzile pentru a primi bomboane și alte surprize dulci, dovleci ornamentali și alte decorațiuni pe care oameni le folosesc pentru a-și împodobi casele, scrie alba24.ro.

Cu toate că această celebrare are o componentă comercială puternică, originile sale sunt legate de spiritualitate și obiceiurile unei civilizații antice.

Haloween: Originile celebrării

Rădăcinile Haloween-ului sunt strâns legate de cultura celtică.

Publicitate

Celții au fost o populație din perioada antichității, care au trăit acum 2.000 de ani, pe teritoriile de astăzi ale Franței, Marii Britanii și Irlandei.

Mai exact, este vorba despre sărbătoarea religioasă Samhain.

În tradiția celtică, această sărbătoare marca sfârșitul verii și al recoltelor și începutul întunericului și al iernilor aspre, o perioadă asociată adesea cu moartea, scrie History.

Publicitate

Celții credeau că în noaptea de Samhain bariera dintre lumea viilor și cea a morților devine aproape inexistentă. Acest fapt ar fi permis spiritelor malefice să intre în lumea oamenilor.

Pentru a comemora această zi, druizii (preoți celtici) aprindeau focuri controlate pentru ca membri comunității să sacrifice părți din recoltă și animale.

În timpul ceremoniei, celții purtau costume alcătuite din capete și piei de animale. Acesta era un simbol al situației materiale a fiecărui individ.

Publicitate

După ce Imperiul Roman a cucerit zonele populate de celți, elemente din Samhain au fost asimilate de cultura romană.

Foto: Alba24

Citeste mai mult

Eveniment

Ce sunt și cum funcționează fermele de troli despre care se tot vorbește în ultimele zile

Publicat

Publicitate

În ultimele zile, s-a discutat intens în spațiul public despre un candidat la președinția României, care ar beneficia de sprijinul unor consultanți externi ce utilizează așa-numitele „ferme de troli.” Presa centrală nu a oferit însă o imagine clară a acestui fenomen, dând impresia că aceste ferme sunt doar niște grupuri de conturi care comentează în favoarea unui candidat. Dar realitatea din spatele fermelor de troli moderne este cu totul alta, iar acest articol își propune să explice în detaliu cum funcționează aceste structuri de influență digitală, informează ziarpiatraneamt.ro.

O „fermă de troli” reprezintă un ansamblu organizat de conturi false pe rețele sociale și alte platforme online, având scopul de a manipula opinia publică, de a promova agende ascunse sau de a ataca anumite figuri publice. La nivel de bază, aceste ferme sunt folosite pentru răspândirea dezinformării și crearea de controverse, dar și pentru publicitate sau campanii de influență. Controlate de organizații politice, grupuri de interese, companii și uneori chiar actori statali străini, fermele de troli urmăresc destabilizarea proceselor democratice prin manipularea percepțiilor publicului larg sau crearea unei imagini false despre un produs promovat.

Pe măsură ce tehnologia a evoluat, tehnicile acestor ferme s-au rafinat, depășind stadiul simplu al comentariilor și intrând într-o sferă de influență mai subtilă. Cu câțiva ani în urmă, o „fermă de troli” funcționa prin bombardarea unor pagini sau postări cu mesaje pro sau contra unui subiect pentru a influența opinia publicului. Însă astăzi, platformele mari de social media, precum Facebook, au introdus mecanisme de protecție, care identifică și blochează majoritatea conturilor false. De aceea, strategiile de trolling actuale sunt orientate spre amplificarea artificială a popularității unui mesaj nu spre comentarii directe.

Publicitate

Cum funcționează, de fapt, o fermă de troli în 2024? Mecanismele de trolling profesionist presupun crearea unei postări într-o pagină oarecare, fără urmăritori, pentru a capta algoritmii rețelei de socializare. În acel moment, „armata de troli” intervine, oferind mii de reacții – like-uri, distribuiri – care transformă postarea într-una „virală.” Algoritmii percep această activitate intensă drept popularitate autentică și, astfel, mesajul respectiv este recomandat automat unui număr mai mare de utilizatori. Prin această strategie, postarea câștigă rapid tracțiune, obținând vizibilitate mult peste nivelul normal, fără ca trolii să comenteze sau să dezbată direct. Acest proces de amplificare digitală nu necesită opinii, ci doar interacțiuni masive pentru a crea impresia de „interes public” și a transforma mesajul într-un fenomen virtual.

În România, unde infrastructura și resursele pentru trolling profesionist sunt limitate, tehnicile sofisticate de acest tip sunt rare. De regulă, echipele locale utilizează conturi false pentru a adăuga câteva comentarii la postările politicienilor sau pentru a le crește temporar și foarte puțin popularitatea în scop electoral. Aceste tactici sunt însă departe de amploarea și puterea unei ferme adevărate de troli, așa cum am observat în campaniile internaționale de succes, precum Brexit sau alegerile din SUA. În astfel de contexte, fermele de troli au potențialul de a crește impactul electoral al unui candidat cu 5% până la 10%, prin manipularea percepției publicului.

Pentru publicul larg, este esențial să înțeleagă că „ferma de troli” adevărată nu are nimic de-a face cu câteva zeci de conturi false, create la ordinul unui politician frustrat pentru a încuraja sau ataca anumiți candidați pe rețelele sociale. O veritabilă fermă de troli funcționează ca o structură masivă și costisitoare, capabilă să învingă algoritmii de protecție și să manipuleze opinia publică la o scară amplă. Diferența între un grup de conturi false și o fermă de troli profesională este comparabilă cu diferența dintre un pistol cu apă și o rachetă intercontinentală. Astfel, dacă observăm un fenomen de viralizare masivă și rapidă a unui mesaj, este bine să ne întrebăm dacă suntem martorii unei mișcări spontane sau a unei campanii bine orchestrate de o fermă de troli.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Doi pietoni au fost acroșați de o maşină care a ieşit în afara părţii carosabile, la Suceava

Publicat

Publicitate

Doi pietoni au fost acroşaţi, miercuri seară, de o maşină care a ieşit în afara părţii carosabile pe raza oraşului Milişăuţi, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, la faţa locului au intervenit pompierii militari ai Detaşamentului Rădăuţi cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean.

“Este vorba despre un autoturism care a ieşit în afara părţii carosabile şi a acroşat doi pietoni. Ambii pietoni, bărbat şi femeie, primesc îngrijiri medicale la locului evenimentului şi ulterior vor fi transportaţi la spital pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate”, au transmis oficialii ISU. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: 13 români sunt dispăruți după inundațiile catastrofale din Spania. 95 de persoane au murit în țara afectată de dezastru

Publicat

Publicitate

13 cetățeni români sunt dați dispăruți după inundațiile catastrofale din Spania, în urma cărora au murit cel puțin 95 de persoane. Anunțul a fost făcut, miercuri, de Ministerul Afacerilor Externe, care a transmis că se fac verificări, scrie antena3.ro.

În regiunea Valenciană locuiesc aproximativ 160.000 de români, potrivit purtătorului de cuvânt al MAE, Radu Filip.

Actualizare ”În continuarea comunicărilor Ministerului Afacerilor Externe cu privire la situația cetățenilor români din Comunitatea Valenciană, în contextul inundațiilor care au afectat Regatul Spaniei, soldate cu numeroase victime, dispăruți și pagube materiale, MAE, prin intermediul Consulatului României la Castellón de la Plana, verifică informațiile cu privire la semnalarea dispariției a 13 cetățeni români. Oficiul consular se află în contact permanent cu autoritățile spaniole, verificările fiind în curs. În contextul acestor demersuri, Ambasada României la Madrid este în contact, pe linia atașaților pentru afaceri interne, cu autoritățile centrale spaniole. Reprezentanții Consulatului României la Castellón de la Plana rămân în continuare în contact permanent cu autoritățile locale competente și sunt pregătiți să acorde asistență consulară dacă situația o va impune. Totodată, reprezentanții oficiului consular mențin legătura cu cetățenii care au semnalat că se află în situații dificile, până la identificarea unor soluții dispuse de autoritățile locale. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 677 842 467”, se arată în comunicatul emis de MAE.

Publicitate

Știrea inițială

Reprezentanţii Consulatului României la Castellon de la Plana verifică informaţiile cu privire la dispariţia a cinci cetăţeni români în contextul inundaţiilor din regiune, fiind notificate autorităţile spaniole, a informat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe.

Astfel, MAE, prin intermediul Consulatului de la Castellon de la Plana, s-a autosesizat şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a verifica dacă printre cei afectaţi se află şi cetăţeni români.

Publicitate

Conform MAE, încă de la debutul acestor fenomene meteorologice, reprezentanţii consulatului au acordat sprijin în relaţia cu autorităţile locale cetăţenilor români care, prin intermediul telefonului de urgenţă, au solicitat informaţii şi asistenţă consulară. În dialogul cu cetăţenii români, reprezentanţii oficiului consular au subliniat necesitatea respectării instrucţiunilor autorităţilor locale. Până la acest moment, toţi cetăţenii români care au apelat telefonul de urgenţă se află în afara oricărui pericol, a indicat Ministerul de Externe.

De asemenea, au fost contactate autorităţile locale din Comunitatea Valenciană, respectiv delegatul Guvernului în Comunitatea Valenciană şi subdelegatul Guvernului în Provincia Valencia, pentru a solicita notificări cu privire la existenţa unor posibili cetăţeni români printre victimele şi persoanele afectate de inundaţiile produse.

Consulatul României la Castellon de la Plana este în contact permanent cu autorităţile competente, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară dacă situaţia o va impune, a evidenţiat MAE.

Publicitate

Sursa: antena3.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending