În vremea regimului comunist, prima zi de școală avea parte de o strălucire aparte. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou, relatează alba24.ro.
În fiecare an, prima zi de şcoală are un farmec aparte. După 1989 au intervenit, însă, atât de multe schimbări încât par universuri diferite. În vremea regimului comunist, uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar elevii care nu aveau carnetul de note la ei nu puteau să intre în şcoală.
Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”.
Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist.
Structura anului școlar în comunism
Pe vremea lui Ceaușescu anul școlar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat.
Publicitate
Cum au apărut ”Pionierii”, ”Șoimii patriei” și UTC-iștii
Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani.
„Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou.
„Şoimiipatriei” aveau uniformă şi multe îndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră (pantalon albastru), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălărie albastră, ciorapi albi, ecuson.
Băieţeii de grădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni albaştri (lungi si scurţi, în funcţie de anotimp), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapi albi şi ecuson.
Îndatoririle copiilor îi vizau pe mai marii ţării: ”cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu”.
După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a.
Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ:
„Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor”.
Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.
Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.
Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea.
Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.
Uniforma obligatorie, manuale unice și munca patriotică
În toţi anii de şcoală, regimul impunea uniforma obligatorie. La gradiniţă, copiii purtau şorţulet bleu cu fundiţă albă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII uniforma consta în sarafan albastru şi cămaşă bleu pentru fete, sacou, pantaloni negri şi cămaşă bleu pentru băieţi.
Fetele purtau obligatoriu bentiţă albă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intra în şcoală fără matricolă, o bucată de pânză pe care erau trecute şcoala la care era înscris elevul si numarul de înmatriculare al acestuia. Cravata roşie şi inelul de plastic erau alte elemente fără de care elevii nu intrau la ore.
Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului. Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă.
Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic. Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu.
Pentru elevii din vremea lui Ceauşescu, şcoala nu însemna doar orele de curs, ci şi ateliere sau munca patriotică. La orele de atelier care nu lipseau din programa şcolară, elevii învăţau să lucreze la strung şi traforaj. Toţi elevii făceau muncă patriotică. „La munci” era termenul consacrat în şcoli pentru zilele de sâmbătă în care, încărcaţi în autobuze, elevii de şcoală generală erau duşi la cules de struguri, fructe, cartofi, porumb sau bumbac.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Noi derogări de la ”ordonanța trenuleț”: Guvernul dă liber, treptat, la majorări salariale pentru bugetarii de lux. Sunt vizați angajații Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, după ce alte derogări vizează angajații din domeniul transporturilor, cum ar fi RAR, CNAIR, ISCTR și altele, scrie alba24.ro.
Guvernul aprobă derogări de la ”ordonanța trenuleț” pentru care companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, potrivit Hotnews.
Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an.
Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă, mai scriu jurnaliștii publicației.
Alte derogări de la ordonanța trenuleț: Și Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect prin care permite unor instituții publice finanțate integral din venituri proprii să majoreze salariile, potrivit Economedia.
După măsurile anunțate inițial, acum se stabilesc derogări de la ”ordonanța trenuleț” exact pentru categoriile cele mai bine plătite.
Publicitate
Austeritatea bugetară a durat, așadar, mai puțin de două luni, iar Guvernul pare că se pregătește astfel de următoarele alegeri, cele prezidențiale, care vor avea loc în luna mai.
”Ordonanța trenuleț” prevede că salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii.
De asemenea, nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H.C., în vârstă de 40 de ani, din comuna Santa Mare, jud. Botoșani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.
S-a reţinut următoarea situație de fapt:
În ziua de 08.01.2025, în intervalul orar 21.30-22.00, pe fondul unei discuții contradictorii cu persona vătămată C.A.M., legată de restituirea unei sume de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul unei alte persoane, de unde s-a înarmat cu o bărdiță, după care a mers la domiciliul persoanei vătămate, pe care a amenințat-o cu moartea și i-a aplicat o lovitură cu bărdița pe direcția cap/umăr, de care persoana vătămată s-a apărat cu brațul stâng, suferind o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Sâmbătă, 1 MArtie, debutează Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025, o inițiativă dedicată promovării valorilor vieții și sprijinului acordat femeilor aflate în criză de sarcină. Pe parcursul acestei luni, parohii, asociații, instituții și comunități locale se implică activ în organizarea unor evenimente menite să crească gradul de conștientizare și solidaritate față de cei vulnerabili.
Activitățile desfășurate includ conferințe, dezbateri, concursuri, activități artistice și de creație, cateheze, campanii de conștientizare, proiecții de filme, ateliere pentru tineri și familii, precum și vizite și oferire de daruri mamelor, femeilor însărcinate și persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt organizate târguri, ateliere de povești și campanii de informare, toate având scopul de a susține viața și pe cei aflați în situații dificile. Prin această inițiativă, comunitățile se unesc pentru a promova respectul pentru viață, sprijinul concret și empatia față de femeile care se confruntă cu o criză de sarcină, oferindu-le ajutor și resurse pentru a depăși provocările cu care se confruntă.
În această zi va fi lansat Imnul pentru viață, interpretat de bursierii înscriși în Proiectul de susținere la studii din Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” și compus de Olivia Neagu, voluntar în cadrul Departamentului Pro Vita Iaşi.
Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.
La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.
‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.
El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.
‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.
Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.
Publicitate
Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.
‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.
În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.