În vremea regimului comunist, prima zi de școală avea parte de o strălucire aparte. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou, relatează alba24.ro.
În fiecare an, prima zi de şcoală are un farmec aparte. După 1989 au intervenit, însă, atât de multe schimbări încât par universuri diferite. În vremea regimului comunist, uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar elevii care nu aveau carnetul de note la ei nu puteau să intre în şcoală.
Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”.
Publicitate
Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist.
Structura anului școlar în comunism
Pe vremea lui Ceaușescu anul școlar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat.
Publicitate
Cum au apărut ”Pionierii”, ”Șoimii patriei” și UTC-iștii
Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani.
„Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou.
„Şoimiipatriei” aveau uniformă şi multe îndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră (pantalon albastru), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălărie albastră, ciorapi albi, ecuson.
Publicitate
Băieţeii de grădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni albaştri (lungi si scurţi, în funcţie de anotimp), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapi albi şi ecuson.
Îndatoririle copiilor îi vizau pe mai marii ţării: ”cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu”.
După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a.
Publicitate
Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ:
„Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor”.
Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.
Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.
Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea.
Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.
Uniforma obligatorie, manuale unice și munca patriotică
În toţi anii de şcoală, regimul impunea uniforma obligatorie. La gradiniţă, copiii purtau şorţulet bleu cu fundiţă albă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII uniforma consta în sarafan albastru şi cămaşă bleu pentru fete, sacou, pantaloni negri şi cămaşă bleu pentru băieţi.
Fetele purtau obligatoriu bentiţă albă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intra în şcoală fără matricolă, o bucată de pânză pe care erau trecute şcoala la care era înscris elevul si numarul de înmatriculare al acestuia. Cravata roşie şi inelul de plastic erau alte elemente fără de care elevii nu intrau la ore.
Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului. Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă.
Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic. Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu.
Pentru elevii din vremea lui Ceauşescu, şcoala nu însemna doar orele de curs, ci şi ateliere sau munca patriotică. La orele de atelier care nu lipseau din programa şcolară, elevii învăţau să lucreze la strung şi traforaj. Toţi elevii făceau muncă patriotică. „La munci” era termenul consacrat în şcoli pentru zilele de sâmbătă în care, încărcaţi în autobuze, elevii de şcoală generală erau duşi la cules de struguri, fructe, cartofi, porumb sau bumbac.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
MAE condamnă “ferm” toate actele de violenţă împotriva jurnaliştilor şi a mass-media în exercitarea profesiei lor, într-un mesaj transmis cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Libertăţii Presei.
În context, MAE reiterează importanţa libertăţii şi pluralismului media, părţi componente ale libertăţii de exprimare şi liberului acces la informaţie, elemente esenţiale pentru o democraţie consolidată, rezilientă şi pentru un stat de drept funcţional.
“Prin tema din acest an aleasă la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite/UNESCO, A press for the Planet: Journalism in the face of the environmental crisis, comunitatea internaţională subliniază importanţa pe care jurnalismul şi libertatea de expresie îl au în contextul crizei mondiale a protecţiei mediului, activitatea jurnaliştilor fiind esenţială în diseminarea informaţiilor privind chestiuni de actualitate în acest domeniu, precum schimbările climatice, poluarea şi, mai ales, educaţia pentru mediu a tinerei generaţii”, se precizează într-un comunicat transmis, vineri, de reprezentanții instituției conduse de Luminița Odobescu.
Publicitate
MAE îşi exprimă susţinerea pentru jurnalismul independent, siguranţa şi protecţia jurnaliştilor şi a lucrătorilor media şi reafirmă importanţa acţiunilor decisive care asigură funcţionarea mass-media într-un mediu politic, economic şi juridic viabil.
După ce jandarmii botoșăneni au promovat cariera militară în Jandarmeria Română pe Pietonalul Unirii din municipiul Botoșani, în fața Muzeului de Istorie, vineri, oamenii legii s-au aflat în Parcul Cholet din municipiul Dorohoi. Asta pentru oferi informații referitoare la oferta de școlarizare pentru Școlile Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni și Drăgășani, care în sesiunea de admitere aprilie – iulie 2024 au pus la dispoziția candidaților nu mai puțin de 700 de locuri.
„Dacă ai vârsta de maxim 27 de ani, diplomă de bacalaureat și ești într-o formă fizică bună, atunci ai ocazia să te înscrii pentru examenul de admitere până pe data de 14 mai inclusiv.
Unul din cele 700 de locuri poate fi al tău, dacă dorești să lucrezi într-o echipă profesionistă”, dau asigurări jandarmii botoșăneni.
Un număr de 295 de copii au fost părăsiţi în maternităţi şi în alte unităţi sanitare, în 2023, cu 89 mai puţini faţă de anul anterior, conform datelor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).
Dintre aceştia, 223 de copii au fost părăsiţi în maternităţi, 66 în secţiile de pediatrie, iar şase au fost lăsaţi în altă secţie de spital.
Pe de altă parte, anul trecut au fost externaţi 285 de copii părăsiţi în unităţi sanitare. Dintre aceştia, 58 s-au reîntors la familiile lor, unul a ajuns la familie extinsă, 20 au fost plasaţi la familii/persoane şi 192 la asistenţi maternali.
Publicitate
Totodată, un copil a fost trimis la un serviciu de tip rezidenţial, cinci au fost plasaţi în centre de primire în regim de urgenţă, iar opt copii se regăsesc în alte situaţii, conform datelor ANPDCA. AGERPRES
Modificare în grila de programe TV la Digi. Mai multe posturi TV au ieșit din grila DIGI. Este vorba despre o serie de posturi care nu vor mai fi disponibile pentru cei care au cablu TV de la RCS RDS.
Însă, chiar dacă o serie de posturi au fost scoase, firma a adăugat altele noi.
Modificarea grilei a fost făcută la începutul lunii mai.
Publicitate
Ce posturi au fost scoase din grilă
Posturile care au fost scoase de DIGI sunt:
DigiSport 4 (SD)
Profit News
CGTN HD
Cinemax 2 (SD)
Bollywood
Bollywood HD
Prima History
Medika Tv
Atomic Academy
Însă au intrat în grilă noi posturi TV.
Modificare în grila de programe TV la Digi: Ce posturi noi au intrat în grila RCS RDS