Connect with us

Educație

Amintiri despre prima zi de școală din perioada comunismului. Uniformă obligatorie, emblemă personalizată și manuale unice

Publicat

Publicitate

În vremea regimului comunist, prima zi de școală avea parte de o strălucire aparte. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou, relatează alba24.ro.

În fiecare an, prima zi de şcoală are un farmec aparte. După 1989 au intervenit, însă, atât de multe schimbări încât par universuri diferite. În vremea regimului comunist, uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar elevii care nu aveau carnetul de note la ei nu puteau să intre în şcoală.

Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”.

Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist.

Structura anului școlar în comunism

Pe vremea lui Ceaușescu anul școlar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat.

Publicitate

Cum au apărut ”Pionierii”, ”Șoimii patriei” și UTC-iștii

Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani.

„Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou.

„Şoimii patriei” aveau uniformă şi multe îndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră (pantalon albastru), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălărie albastră, ciorapi albi, ecuson.

Băieţeii de grădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni albaştri (lungi si scurţi, în funcţie de anotimp), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapi albi şi ecuson.

Îndatoririle copiilor îi vizau pe mai marii ţării: ”cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu”.

După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a.

Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ:

„Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor”.

Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.

Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.

Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea.

Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.

Uniforma obligatorie, manuale unice și munca patriotică

În toţi anii de şcoală, regimul impunea uniforma obligatorie. La gradiniţă, copiii purtau şorţulet bleu cu fundiţă albă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII uniforma consta în sarafan albastru şi cămaşă bleu pentru fete, sacou, pantaloni negri şi cămaşă bleu pentru băieţi.

Fetele purtau obligatoriu bentiţă albă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intra în şcoală fără matricolă, o bucată de pânză pe care erau trecute şcoala la care era înscris elevul si numarul de înmatriculare al acestuia. Cravata roşie şi inelul de plastic erau alte elemente fără de care elevii nu intrau la ore.

Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului. Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă.

Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic. Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu.

Pentru elevii din vremea lui Ceauşescu, şcoala nu însemna doar orele de curs, ci şi ateliere sau munca patriotică. La orele de atelier care nu lipseau din programa şcolară, elevii învăţau să lucreze la strung şi traforaj. Toţi elevii făceau muncă patriotică. „La munci” era termenul consacrat în şcoli pentru zilele de sâmbătă în care, încărcaţi în autobuze, elevii de şcoală generală erau duşi la cules de struguri, fructe, cartofi, porumb sau bumbac.

Foto: realitatea.net

sursa: adevărul.ro, realitatea.net

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câtă sălbăticie! Bărbat din Stăuceni, reținut după ce și-a bătut crunt concubina și a lipsit-o de libertate

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis, la data de 25 octombrie 2025, o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui bărbat de 46 de ani din comuna Stăuceni, cercetat pentru mai multe infracțiuni grave.

Potrivit anchetatorilor, în seara zilei de 24 octombrie, acesta s-ar fi deplasat la locuința concubinei sale, de 48 de ani, pe care ar fi amenințat-o cu acte de violență, apoi ar fi constrâns-o să-l însoțească într-un imobil din municipiul Botoșani.

Acolo, femeia ar fi fost agresată fizic și lipsită de libertate, suferind leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

În plus, bărbatul ar fi sustras un telefon mobil și mai multe bijuterii din locuință.

După audieri, acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani pentru 24 de ore, urmând ca instanța să decidă asupra măsurii preventive.

Cazul este cercetat pentru amenințare, violență în familie, furt între membri de familie și lipsire de libertate în mod ilegal.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incredibil: Arestat 30 de zile după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă. Este cercetat pentru tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Este incredibil cum se comportă unii dintre noi cu părinții. Un bărbat de 38 de ani, din comuna Dobârceni, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei de omor, după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă.

Incidentul s-a petrecut pe fondul unor neînțelegeri, când bărbatul ar fi pătruns în locuința tatălui său și l-ar fi lovit de mai multe ori cu o bâtă.

Victima a fost transportată de urgență la spital, iar agresorul a fost reținut de polițiști și ulterior prezentat în fața instanței.

Judecătorii au admis propunerea organelor judiciare și au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc agresiunea, iar bărbatul riscă ani grei de închisoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune BLITZ a polițiștilor rutieri: Trei șoferi au rămas fără permis, amenzi de peste 6.000 de lei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat, pe 25 octombrie 2025, o acțiune de tip BLITZ pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul șoferilor botoșăneni.

Activitățile au fost desfășurate pe principalele artere de circulație din județ, acolo unde polițiștii au oprit pentru control 75 de autovehicule și au legitimat aproximativ 80 de persoane.

În urma verificărilor, au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 6.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut trei permise de conducere: unul pentru depășire neregulamentară, altul pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, iar cel de-al treilea pentru conducerea sub influența alcoolului.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, polițiștii rutieri transmițând un mesaj clar de toleranță zero față de șoferii care pun în pericol siguranța publică.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mare sărbătoare pentru români: Sfânta Liturghie arhierească și SFINȚIREA picturii în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului

Publicat

Publicitate

Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.

Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.

La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept

Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Publicitate

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.

”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro

Construcții anexe

Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.

YouTube video

Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

  • Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
  • Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
  • Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.

În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending