În vremea regimului comunist, prima zi de școală avea parte de o strălucire aparte. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou, relatează alba24.ro.
În fiecare an, prima zi de şcoală are un farmec aparte. După 1989 au intervenit, însă, atât de multe schimbări încât par universuri diferite. În vremea regimului comunist, uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar elevii care nu aveau carnetul de note la ei nu puteau să intre în şcoală.
Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”.
Elevi în uniforme, săli de clasă cu poza tovarăşului deasupra catedrei, manuale unice, abecedare cu texte patriotice, sesiuni de muncă pe câmp, îndatoriri şi obligaţii pentru copii, încă de la intrarea în grădiniţă. Aşa arăta sisemul de învăţământ românesc în vremea regimului comunist.
Structura anului școlar în comunism
Pe vremea lui Ceaușescu anul școlar era împărţit în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat.
Publicitate
Cum au apărut ”Pionierii”, ”Șoimii patriei” și UTC-iștii
Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani.
„Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor. Menirea organizaţiilor era de a creşte copiii ”croiţi” pe măsura omului nou.
„Şoimiipatriei” aveau uniformă şi multe îndatoriri. Fetiţele purtau fustiţă albastră (pantalon albastru), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, pălărie albastră, ciorapi albi, ecuson.
Băieţeii de grădiniţă erau îmbrăcaţi cu pantaloni albaştri (lungi si scurţi, în funcţie de anotimp), bluză portocalie cu epoleţi, fundă roşie cu tricolor, şapcă albastră, ciorapi albi şi ecuson.
Îndatoririle copiilor îi vizau pe mai marii ţării: ”cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu”.
După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în altă organizaţie, „Pionerii”. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a.
Cei mici erau primiţi în rândurile organizaţiei de colegii lor mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ:
„Eu, …(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învaţ bine, să fiu harnic si disciplinat, să cinstesc cravata rosie cu tricolor”.
Pionerii aveau şi eu uniformă: nelipsita cravată roşie cu inel, cămaşă albă, fustă sau pantaloni negri.
Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.
Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea.
Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori. Excluderea din UTC se făcea, de cele mai multe ori, printr-un proces la nivelul organizaţie şi era consecinţă a unei fapte grave.
Uniforma obligatorie, manuale unice și munca patriotică
În toţi anii de şcoală, regimul impunea uniforma obligatorie. La gradiniţă, copiii purtau şorţulet bleu cu fundiţă albă, iar în ciclul primar şorţuleţ pepit alb-albastru. La clasele V-VIII uniforma consta în sarafan albastru şi cămaşă bleu pentru fete, sacou, pantaloni negri şi cămaşă bleu pentru băieţi.
Fetele purtau obligatoriu bentiţă albă, iar băieţii şapcă. Nimeni nu intra în şcoală fără matricolă, o bucată de pânză pe care erau trecute şcoala la care era înscris elevul si numarul de înmatriculare al acestuia. Cravata roşie şi inelul de plastic erau alte elemente fără de care elevii nu intrau la ore.
Carnetul de elev, în care erau trecute notele de la şcoală, conţinea şi îndatoririle fundamentale ale elevului. Carnetul de elev trebuia semnat de părinţi şi păstrat cu mare grijă.
Abecedarele şi manualele din vremea comunistă aveau format unic. Manualele erau gratuite pe toata durata studiilor si erau publicate în tiraje mari. Prima carte pe care o primeau elevii intraţi în sistemul de învăţământ se deschidea cu fotografia mult iubitului conducător, Nicolae Ceauşescu.
Pentru elevii din vremea lui Ceauşescu, şcoala nu însemna doar orele de curs, ci şi ateliere sau munca patriotică. La orele de atelier care nu lipseau din programa şcolară, elevii învăţau să lucreze la strung şi traforaj. Toţi elevii făceau muncă patriotică. „La munci” era termenul consacrat în şcoli pentru zilele de sâmbătă în care, încărcaţi în autobuze, elevii de şcoală generală erau duşi la cules de struguri, fructe, cartofi, porumb sau bumbac.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
”Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravențiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervențiile pentru protejarea vieții și a ordinii publice”, scrie șeful statului, sâmbătă, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați, iar autoritățile locale au obligația de a comunica public dotarea polițiștilor locali cu astfel de echipamente.
Datele sunt păstrate timp de maximum șase luni și apoi distruse, cu excepția cazurilor în care constituie probe într-o procedură judiciară.
Pentru a implementa tehnic acest nou sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene.
Publicitate
Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților, spune președintele, pe Facebook.
***
Camera Deputaților a adoptat proiectul, ca for decizional, pe 17 decembrie 2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr.155/2010, cu un nou capitol: ‘Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto – audio – video portabile și protecția datelor cu caracter personal’ – prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto – audio – video și implicit de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto – audio – video portabile de tip BodyCam. Inițiativa vizează instituirea cadrului normativ expres pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care utilizarea mijloacelor de înregistrare se poate desfășura, doar în conformitate cu principiile protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești ale persoanelor vizate.
Structurile de Poliție Locală sunt obligate să comunice publicului dotarea polițiștilor locali cu mijloace de înregistrare foto – audio – video portabile prin afișarea unor semne vizibile pe uniformele sau echipamentele acestora și prin publicarea informațiilor relevante.
Înregistrările realizate prin intermediul mijloacelor de tip BodyCam sunt păstrate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile, prevede proiectul.
Polițiștii locali desemnați să utilizeze mijloacele de înregistrare foto – audio – video portabile sau să acceseze datele cu caracter personal care se colectează prin intermediul acestora sunt instruiți cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării utilizării/accesului și, ulterior, cel puțin o dată pe an.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal realizează, din oficiu, un control al operațiunilor de prelucrare a datelor colectate de către structurile de Poliție Locală prin intermediul mijloacelor de înregistrare. AGERPRES
Guvernul își propune să absoarbă în acest an cele zece miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, sâmbătă, la Botoșani, premierul Ilie Bolojan.
El a spus, la finalul unei întâlniri cu primarii din județul Botoșani, că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă ”cel mai important capitol de investiții”.
”Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbția până în august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.
Totodată, șeful Executivului a arătat că a discutat cu primarii din Botoșani despre planurile de extindere a infrastructurii mari.
”Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care cuprinde și 4,3 miliarde de euro pentru cele două capete de autostradă, care vor rezolva problema conectării mari a acestei regiuni înspre București. Este un lucru foarte important. Am discutat despre planurile de extindere a infrastructurii mari și, de asemenea, despre problemele care țin de administrație. Asta înseamnă aspecte care țin de proiectele de investiții, cele Anghel Saligny și cele din PNRR”, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că a discutat cu administrația locală din Botoșani și subiecte legate de reducerea numărului de posturi din primării și despre majorarea taxelor și impozitelor.
Publicitate
”Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă privitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație și de măsuri prin care Guvernul poate să susțină buna funcționare a administrației. De asemenea, unul dintre aspectele discutate a fost un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de susținere după modelul Regiunii de sud-est a unui proiect de investiții teritoriale integrate în așa fel încât zona de nord-est a României să beneficieze de investiții suplimentare care să creeze condiții de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.
La discuții au mai participat președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, prefectul Raluca Curelariu, dar și mai mulți șefi de instituții publice deconcentrate. AGERPRES
Premierul Ilie Bolojan a avut, sâmbătă dimineață, o întrevedere cu primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, și cu prefectul Raluca Curelariu, în prezența președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, scrie AGERPRES.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES
Discuțiile au durat aproximativ 50 de minute, la finalul cărora șeful Executivului a părăsit clădirea Primăriei Botoșani pe o ușă secundară, pentru a evita o nouă confruntare cu un grup de protestatari, care l-au huiduit la sosire.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES
Publicitate
Primarul Cosmin Andrei a declarat, la finalul întrevederii, că nu este ”prea optimist” cu privire la soluționarea problemelor municipiului, care au fost ridicate în discuțiile cu Ilie Bolojan.
”Am acceptat solicitarea domnului Iftime (n.r. – președintele CJ și al PNL Botoșani) din curtoazie și dintr-un interes administrativ, să avem această discuție cu domnul prim-ministru, în urma căreia nu sunt foarte optimist. Și nu spun acest lucru într-un mod subiectiv, ci ținând cont și de contextul economic. Am pus pe lista de discuții principalele obiective care privesc municipiul Botoșani, așa cum era firesc. Și aici am discutat despre spitalul de boli paliative, despre Stadionul Municipal, despre plățile întârziate în infrastructura școlară, care iată că pun serioase probleme constructorilor”, a afirmat Cosmin Andrei.
El a solicitat, de asemenea, ca județele slab dezvoltate să beneficieze de fonduri guvernamentale mai mari pentru a putea reduce decalajele față de județele dezvoltate.
”Am discutat și chestiuni principale pe care ne-ar plăcea ca domnul prim-ministru să le îmbrățișeze în ceea ce privește subsidiaritatea Uniunii Europene, decizia transferată către autorități locale, o mai mare putere de decizie și o plajă de manevră din punct de vedere financiar, să rămână mai mulți bani la autoritățile locale, pentru că noi cunoaștem cel mai bine care sunt nevoile orașului. Am transmis o sugestie, cu modestia pe care consider că am avut-o, pentru o abordare în aceeași manieră în care face Uniunea Europeană abordările privind alocările financiare, un sprijin mai mare celor care au rămas în urmă, iar municipiul, județul Botoșani este în urmă față de celelalte județe și municipii din țară din cauza unei poziționări geografice și din cauza conflictului pe care îl avem la graniță. Dacă Uniunea Europeană acordă bani, sume de coeziune, pentru ca îi să ajungem din urmă pe cei mai bogați, poate așa ar trebui să facă și Guvernul României, să-și îndrepte atenția către noi, cu sume considerabil mai mari, să îi ajungem din urmă pe cei din vestul țării, care sunt privilegiați, care nu au război la graniță, care au infrastructură atât rutieră, cât și feroviar”, a transmis primarul.
De asemenea, edilul a discutat despre situația grea în care se află societatea de termoficare, care este în pragul falimentului din cauza plăților uriașe pentru certificate verzi.
”Am adus în discuție și situația societății Modern Calor, care este la limită din punctul meu de vedere. Dacă nu primim sprijin anul acesta, societatea aceasta va intra în faliment și este importantă în ecuația sistemului energetic național pentru că Moder Calor, în primul rând, produce energie electrică. Nemaivorbind de chestiunea socială, cu locuri de muncă și locuințele pe care le încălzim în sistem centralizat”, a mai spus primarul din Botoșani.
Ilie Bolojan se întâlnește și cu oamenii de afaceri din județ, la Camera de Comerț și Industrie, iar apoi are o întrevedere cu primarii. AGERPRES
Un bărbat a murit, sâmbătă dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe DN 28B, la limita dintre municipiul Botoșani și localitatea Cătămărăști Deal.
Bărbatul se angajase regulamentar în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni, fiind lovit de o mașină care se deplasa dinspre Cătămărăști Deal spre municipiu.
La fața locului a ajuns și un echipaj de ambulanță SMURD – TIM, însă personalul medical nu a putut decât să constate decesul victimei.
Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. AGERPRES