Connect with us

Actualitate

Amenzi majorate pentru șoferii care circulă fără rovinietă. Sumele pot fi chiar și cu 7900 de lei mai mari. De când se aplică

Publicat

Publicitate

Amenzi mai mari, începând din luna august 2022, pentru șoferii care circulă pe drumurile naționale și pe autostrăzi fără rovinietă.

Pentru șoferii de autoturisme care nu au rovinietă amenzile cresc cu 25-50 de lei, iar în cazul mașinilor de transport persoane și a camioanelor, sumele pe care le vor plăti dacă nu achită taxa de drum pot fi cu până la 7.900 de lei în plus față de amenzile din prezent.

Proiectul de lege care prevede creșterea amenzilor pentru circulația pe drumurile naționale fără rovinietă a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, după ce primise votul favorabil în Senat la începutul lunii mai.

Noile amenzi se vor aplica după 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, cel mai probabil din luna august.

Ce amenzi vor plăti pentru șoferii fără rovinietă

Amenda plătită acum pentru autoturismele fără rovinietă este între 250 și 500 de lei. După aprobarea proiectului de lege, amenzile vor ajunge la 275 – 550 de lei.

Cu sume mult mai mari vor crește limitele de amendă pentru mașinile de transport persoane și marfă care circulă fără rovinietă.

Publicitate
  • Mașinile cu masa mai mică sau egală de 3,5 tone vor plăti amenzi majorate la sume între 950 de lei și 1.900 de lei, de la 750 – 1.250 de lei acum.
  • Pentru camioanele de până în 7,5 tone, amenzile cresc de la 1.250 – 1.750 de lei la 1.550 – 3.100 de lei.
  • Camioanele cu masa peste 7,5 tone și mai mică de 12 tone, amenzile vor fi și mai mari, ajungând la 2.750 – 5.500 de lei, de la 1.750 – 2.250 de lei acum.

Amenzile pentru mașinile de transport marfă de peste 12 tone:

  • pentru cele cu maximum 3 axe – între 3.550 de lei și 7.100 de lei, de la 2.750 de lei – 3.000 de lei acum;
  • pentru cele cu minimum 4 axe – între 5.950 de lei și 11.900 de lei, de la 3.000 – 4.000 de lei acum.

Amenzile pentru mașinile de transport persoane:

  • pentru autovehiculele cu mai mult de 9 locuri pe scaune – între 1.550 de lei și 3.100 de lei, de la 1.250 – 1.750 de lei acum;
  • pentru mașinile cu mai mult de 23 de locuri pe scaune – între 2.750 de lei și 5.500 de lei, de la 1.750 – 2.250 de lei acum.

Amenda poate fi achitată la jumătate din minimul acesteia, în termen de 15 zile de la comunicare.

Noile amenzi prevăzute în Legea pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România vor intra în vigoare din luna august.

Motivul pentru care au crescut amenzile pentru lipsa rovinietei

Creșterea amenzilor pentru lipsa rovinietei a fost propusă de Guvern în condițiile în care acestea au rămas la același nivel din 2010, în timp ce tarifele pentru folosirea rețelei de drumuri naționale a crescut în tot acest timp cu 20%.

Mai mult, în ultimii ani, a crescut numărul amenzilor aplicate șoferilor care circulau fără rovinietă. Numai în 2021 au fost date 734.143 de amenzi, față de 357.531 în anul 2015, scrie impact.ro

”Creșterea exponențială a numărului de contravenții aplicabile a condus la concluzia că valoarea actuală a amenzilor nu este în măsură să descurajeze fenomenul contravențional”, au precizat inițiatorii proiectului de lege.

Valoarea amenzilor s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda minimă și de patru ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda maximă.

Cât costă acum rovinieta

Taxa de drum poate fi achitată pentru 1 zi (cu excepția autoturismelor și a mașinilor de până în 3,5 tone), 7 zile, 30 de zile, 90 de zile sau un an, tarifele fiind diferite în funcție de perioadă, dar și de tipul mașinii.

Pentru autoturisme, rovinieta costă acum:

  • pentru 7 zile – 14,83 lei (3 euro)
  • pentru 30 de zile – 34,61 lei (7 euro)
  • pentru 90 de zile – 64,27 lei (13 euro)
  • pentru 12 luni – 138,43 lei (28 euro)

Prețurile pentru rovinieta care trebuie plătită în cazul mașinilor de până în 3,5 tone:

  • pentru 7 zile – 29,66 (6 euro)
  • pentru 30 de zile – 79,10 lei (16 euro)
  • pentru 90 de zile – 177,98 lei (36 euro)
  • pentru 12 luni – 474,60 lei (96 euro)

Pentru camioanele de până în 7,5 tone, rovinieta costă:

  • pentru 1 zi – 19,78 lei (4 euro)
  • pentru 7 zile – 79,10 (16 euro)
  • pentru 30 de zile – 158,20 lei (32 euro)
  • pentru 90 de zile – 454,83 lei (92 euro)
  • pentru 12 luni – 1.582,02 lei (320 euro)

Pentru camioanele cu masa egală sau mai mare de 12 tone, prețul rovinietei est diferit în funcție și de numărul de axe.

Pentru mașinile cu maximum 3 axe, rovinieta este:

  • pentru 1 zi – 44,49 lei (9 euro)
  • pentru 7 zile – 177,98 (36 euro)
  • pentru 30 de zile – 355,95 lei (72 euro)
  • pentru 90 de zile – 1.018,42 lei (206 euro)
  • pentru 12 luni – 3.559,54 lei (720 euro)

Pentru mașinile cu maximum 4 axe, rovinieta este:

  • pentru 1 zi – 54,38 lei (11 euro)
  • pentru 7 zile – 271,91(55 euro)
  • pentru 30 de zile – 598,20 lei (121 euro)
  • pentru 90 de zile – 1.705,6 lei (345 euro)
  • pentru 12 luni – 5.982 lei (1.210 euro)

Pentru mașinile de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, dar până în 23 de locuri, rovinieta costă:

  • pentru 1 zi – 19,78 lei (4 euro)
  • pentru 7 zile – 98,88 (20 euro)
  • pentru 30 de zile – 257,08 lei (52 euro)
  • pentru 90 de zile – 592,26 lei (120 euro)
  • pentru 12 luni – 1.582,02 lei (320 euro)

Pentru mașinile de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune, rovinieta este:

  • pentru 1 zi – 34,61 lei (7 euro)
  • pentru 7 zile – 173,03 (35 euro)
  • pentru 30 de zile – 449,89 lei (91 euro)
  • pentru 90 de zile – 1.038,20 lei (210 euro)
  • pentru 12 luni – 2.768,53 lei (560 euro)

Cum se poate plăti rovinieta

Taxa de drum poate fi achitată prin SMS, în punctele de distribuție, la terminale asistate/neasistate, pe portaluri sau prin aplicații destinate telefoanelor mobile.

La achitarea tarifului de utilizare a drumurilor naționale prin intermediul SMS trebuie să urmezi mai mulți pași:

  • transmiți la numărul de telefon alocat, prin mesaj text, numărul de înmatriculare al vehiculului și tipul acestuia;
  • primești un mesaj text prin ești informat că rovinieta va fi emisă pentru datele furnizate;
  • primești un mesaj text că rovinieta a fost emisă, care va conține următoarele informații înregistrate în baza de date SIEGMCR: seria rovinietei,
  • numărul de înmatriculare al vehiculului, tipul vehiculului, anul, luna, ziua expirării valabilității rovinietei.

Pe lângă aceste date, în baza de date se vor înregistra și:

  • seria unică a tranzacției;
  • numărul de identificare al vehiculului, astfel cum acesta este furnizat automat de baza de date a Direcției Regim Premise de Conducere și Înmatriculare Vehicule;
  • anul, luna, ziua și ora de la care este valabilă rovinieta.

De exemplu, pentru a obține rovinietă în cazul unui autoturism cu numărul de înmatriculare AB-00-WWW, din 30 iunie 2022, pentru 7 zile, pașii sunt:

  • trimiți SMS la 7500 cu textul “AB00WWW”;
  • primești SMS cu textul “Vrei rovinieta cat. A (autoturism)-7zile, pt. AB00WWW, tarif X EUR. Cost total X,Y EUR+TVA. Trimite DA pt.confirmare”;
  • trimiți la 7500 SMS cu textul “DA”;
  • primești SMS cu textul “A fost emisa rovinieta … Categoria A, pentru vehiculul AB00WWW, valabil pana la …………… ora 23:59:59.

Atenție însă că dacă după primirea SMS-ului de confirmare a emiterii rovinietei primești un alt SMS cu textul “Rovinieta nu a fost emisa. SMS-ul de confirmare emitere rovinieta nu a putut fi transmis.

Trimite nr. înmatriculare urmat de cat. rovinieta coresp. tip vehicul” înseamnă că tranzacția nu a putut fi taxată de operatorul de telefonie mobilă, iar rovinieta nu este valabilă.

Cele mai frecvente greșeli făcute de șoferi când cumpără rovinietă

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere atenționează că cel mai des șoferii greșesc numărul mașinii când vor să achite rovinieta.

Astfel, cea mai frecventă greșeală este de inversare a cifrelor aferente numărului de înmatriculare a vehiculului (de exemplu 89, în loc de 98) sau tastarea literei O în loc de 0 (zero). Greșeli sunt și la combinația de trei litere aferentă numărului de înmatriculare (de exemplu, WWV în loc de WWW).

Cum verifici valabilitatea rovinietei

Pe site-ul Companiei Naționale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere ( CNAIR) există o secțiune specială pentru verificarea valabilității rovinietei.

Adresa pentru verificarea rovinietei sunt următoarele: cnadnr.ro/ro/verificare-rovinieta sau erovinieta.ro

Prin acest serviciu se poate verifica valabilitatea rovinietei în momentul căutarii, după numărul de înmatriculare și numărul de identificare (seria de șasiu).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending