Connect with us

Eveniment

Amenzi majorate pentru șoferi, motocicliști, bicicliști și pietoni: Cât costă nerespectarea legii în 2025 în România

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Amenzile pentru șoferi, motocicliști, bicicliști și pietoni au crescut în 2025. De la 1 ianuarie 2025, odată cu majorarea salariului minim, sancțiunile aplicate pentru contravențiile rutiere au devenit mai mari. Punctul de amendă, care fusese plafonat la 165 de lei până la sfârșitul anului 2024, a ajuns acum la peste 200 de lei, relatează alba24.ro.

Majorarea salariului minim de la 1 ianuarie, de la 3.700 la 4.050 lei, va însemna și creșterea amenzilor aplicate pentru contravențiile rutiere.

Noul punct de amendă are o valoare de 202,5 lei, față de 165 lei cât era la finalul anului 2024.

Amenzi mai mari pentru șoferi

Un punct-amendă reprezintă valoric 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, potrivit Codului rutier.

În vara anului 2024, Guvernul a înghețat valoarea punctului de amendă la 165 lei pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024. Măsura a fost luată astfel încât punctul amendă să nu crească odată cu salariul minim brut, de la 3.300 lei la 3.700 lei. Dacă nu s-ar fi stabilit plafonarea lui, punctul de amendă ar fi crescut la 185 de lei.

Publicitate

În anul 2025, odată cu majorarea salariului minim la 4.050 lei, punctul de amendă a crescut la 202,5 lei.

Executivul ar putea decide, în această lună, prelungirea plafonării valorii punctului-amendă, ceea ce ar însemna că actualele amenzi se vor aplica în continuare.

Amenzi pentru șoferi: clase de sancțiuni prevăzute de Codul rutier

Codul rutier prevede clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă.

Clasele de sancțiuni sunt următoarele:

  • Clasa I: 2-3 puncte de amendă – între 405 lei și 607,5 lei
  • Clasa a II-a: 4-5 puncte de amendă – între 810 lei și 1.012,5 lei
  • Clasa a III-a: 6-8 puncte de amendă – între 1.215 lei și 1.620 lei;
  • Clasa a IV-a: 9-20 puncte de amendă – între 1.822,5 lei și 4.050 lei;
  • Clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amendă (de la 4.252,5 lei la 20.250 lei) – se aplică doar persoanelor juridice.

Amenzi pentru șoferi: Clasa I, 2-3 puncte de amendă – între 405 și 607,5 lei

Constituie contravenții și se sancționează cu 2 sau 3 puncte amendă următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice:

  • conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel puțin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respectiv;
  • nerespectarea obligației de semnalizare a manevrei de schimbare a direcției de mers;

Amendă pentru traversarea pietonilor prin locuri nepermise sau pe culoarea roșie – până la 607,5 lei

  • nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulația pe drumurile publice;
  • neîndeplinirea obligației proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul și tractor agricol sau forestier de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulație;
  • nerespectarea normelor privind circulația pe drumurile publice de către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate și cortegiilor;
  • nerespectarea semnificației semnalului luminos intermediar de forma uneia sau a unor săgeți de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în jos spre dreapta, care anunță schimbarea semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulație reversibilă;
  • conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberării documentului de constatare a avariei;

Amendă pentru nepurtarea centurii de siguranță – până la 607,5 lei

  • nerespectarea obligației pasagerilor aflați într-un autovehicul și tractor agricol sau forestier de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranță omologate;
  • nerespectarea obligației de către persoana transportată pe motocicletă sau pe moped de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecție omologată;
  • nerespectarea obligației conducătorului de vehicul, cu excepția conducătorului de autovehicul destinat transportului public de persoane prin servicii regulate, de a lăsa liber tramvaiul la apropierea acestuia, când drumul are o singură bandă.
  • nerespectarea regulilor de circulație de către conducătorii de animale;
  • nerespectarea obligației de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule și tractoare agricole sau forestiere conduse de persoane care au mai puțin de un an vechime de la dobândirea permisului de conducere;
  • lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comanda a vehiculului;
  • nerespectarea de către pasageri sau călători a obligațiilor ce le revin atunci când se află în vehicule;
  • nerespectarea semnificației culorii galbene a semaforului;
  • conducerea unui vehicul ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zăpada de natura a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;
  • conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea numărului de înmatriculare ori plăcuțele nu corespund standardelor în vigoare;
  • conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu deficiențe majore, altele decât cele prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 11.

Amenzi pentru șoferi: Clasa a II-a, 4-5 puncte de amendă – între 810 și 1.012,5 lei

Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 – 5 puncte amendă) următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

  • nerespectarea semnalelor polițiștilor de frontieră în punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de circulație ai Ministerului Apărării Naționale, ale personalului echipelor mobile din cadrul Autorității Vamale Române, precum și ale organelor fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ale agenților de cale ferată, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulației, pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, precum și cele ale patrulelor școlare de circulație și ale nevăzătorilor;
  • nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepția celor care conduc autovehicule prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) și b);
  • nerespectarea semnificației indicatoarelor și marcajelor de obligare;
  • neîndeplinirea obligației de a solicita autorității competente, în termenul prevăzut de lege, eliberarea unui nou permis de conducere sau certificat de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei și conținutului celor în vigoare;
  • lipsa dotărilor specifice la autovehiculele și tractoarele agricole sau forestiere destinate învățării conducerii auto, prevăzute în reglementările în vigoare;

Amendă pentru folosirea unor anvelope cu alte dimensiuni – până la 1.012,5 lei

  • conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele pentru care au fost omologate ori sunt uzate peste limita admisă;
  • conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier care, în mers sau staționare, poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă;
  • nerespectarea traseelor stabilite de poliția rutieră pentru pregătirea practică sau susținerea examenului pentru obținerea permisului de conducere;
  • nerespectarea obligației de către conducătorul vehiculului, cu excepția conducătorului de autovehicul destinat transportului public de persoane prin servicii regulate, de a circula pe un singur șir, indiferent de direcția de deplasare, într-o intersecție în care circulă și tramvaie și de a lăsa liber traseul tramvaiului atunci când spațiul dintre șina din dreapta și trotuar nu permite circulația pe două șiruri;
  • efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activități de natura a-i distrage atenția de la conducere ori folosirea instalațiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranță a lui și a celorlalți participanți la trafic;
  • nerespectarea obligației ce revine conducătorului de motocicletă sau moped de a avea în funcțiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulația pe drumurile publice;
  • neutilizarea echipamentului de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizant de către persoana care execută lucrări în zona drumului public sau de către agentul de cale ferată care asigură trecerea la nivel;

Amendă pentru lipsa trusei medicale, a triunghiurilor reflectorizante sau a stingătorului – până la 1.012,5 lei

  • conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care nu este dotat cu trusă medicală, două triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, omologate;
  • nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor sau a trotinetelor electrice, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 101 alin. (1) pct. 8.

Amenzi pentru șoferi: între 810 lei și 1.012,5 lei  + suspendarea permisului pentru 30 de zile

Potrivit Codului Rutier, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 – 5 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

  • depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;

Amendă pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului – până la 1.012,5 lei

  • nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului;
  • nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
  • neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2)

Amendă pentru folosirea telefonului mobil la volan – până la 1.012,5 lei

  • folosirea telefoanelor mobile atunci când conducătorii de vehicule se află în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip «mâini libere», concomitent cu încălcarea unei reguli pentru circulația vehiculelor;
  • adoptarea unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice.

Amenzi pentru șoferi: Clasa a III-a, 6-8 puncte de amendă – între 1.215 și 1.620 lei;

Potrivit Codului rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a (6 – 8 puncte amendă) de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

  • conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier cu permis de conducere a cărui valabilitate a expirat;
  • neîndeplinirea obligațiilor de preschimbare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului și tractorului agricol sau forestier ori remorcii în cazurile prevăzute de lege;
  • nepăstrarea distanței laterale suficiente față de vehiculul care circulă din sens opus;
  • nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificației indicatoarelor și marcajelor de interzicere sau restricție ori a celor temporare, cu excepția celor care interzic accesul sau depășirea care se încadrează în altă clasă de sancțiuni;
  • nerespectarea obligației de a permite părăsirea intersecției conducătorului vehiculului rămas în interiorul acesteia;

Amenzi pentru bicicliști și cei care circulă pe trotinetele electrice – până la 1.620 lei

  • conducerea unei biciclete sau a unei trotinete electrice pe drumurile publice fără mijloace de iluminare și dispozitive reflectorizant-fluorescente în stare de funcționare pe timp de noapte ori fără îndeplinirea condițiilor tehnice minime stabilite prin regulament, conducerea unei biciclete sau a unei trotinete electrice pe autostradă, nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a interdicției de trecere la culoarea roșie a semaforului, a semnalelor agentului de cale ferată, la trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător ori a semnalelor, indicațiilor ori dispozițiilor polițistului rutier, nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a interdicției privind circulația sub influența alcoolului, a produselor ori substanțelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, a interdicției privind interacțiunea motrică directă cu un alt vehicul aflat în mers ori cu persoane aflate în acesta ori a interdicției privind circulația în interiorul sau în afara localităților fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, stabilite prin regulament, sau nerespectarea de către conducătorul unei biciclete sau trotinete electrice a obligației de a circula cu viteză redusă, a obligației de a se asigura că nu se apropie un vehicul feroviar sau a obligației de a opri la trecerea la nivel cu calea ferată, stabilite prin regulament;
  • nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament;
  • montarea la autovehicul și tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate;

Amendă pentru conducerea unor autovehicule cu deficiențe majore la sistemele de frânare, direcție, iluminare sau de avertizare sonoră – până la 1.620 de lei

  • conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai cu deficiențe majore la sistemul de frânare sau mecanismul de direcție, la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc;
  • nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în pasaje subterane și tuneluri;
  • nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor și al obiectelor în sau pe vehicule;
  • pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu ușile deschise, circulația cu ușile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului;
  • deschiderea ușilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staționat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic;
  • oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în alte locuri decât în stațiile semnalizate ca atare;
  • nerespectarea regulilor privind circulația pe benzi;

Amendă pentru motocicliștii care circulă într-o roată – până la 1.620 lei

  • conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două roți, fără a se asigura contactul cu partea carosabilă pe ambele roți;
  • nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. (2);
  • folosirea telefoanelor mobile atunci când conducătorii de vehicule se află în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip <mâini libere>;
  • conducerea pe drumurile publice a altor vehicule decât cele care trebuie înmatriculate sau înregistrate, vehiculele trase sau împinse cu mâna, bicicletele și trotinetele electrice;
  • nerespectarea obligației de a menține permanent curate parbrizul, luneta și geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea în timpul mersului.

Amenzi pentru șoferi: între 1.215 și 1.620 lei + suspendarea permisului pentru 60 de zile

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (6 – 8 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

  • nerespectarea regulilor privind trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care a/au rezultat numai avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
  • nerespectarea interdicției temporare de circulație instituite pe un anumit segment de drum public;
  • nerespectarea regulilor de circulație la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloana;

Amendă pentru circulația pe contrasens – până la 1.620 de lei

  • circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire;
  • neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului;
  • neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;
  • nerespectarea regulilor privind depășirea;
  • adoptarea unui comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Amenzi pentru șoferi: Clasa a IV-a, 9-20 puncte de amendă – între 1.822,5 și 4.050 lei

Potrivit Codului rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:

  • conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care prezintă deficiențe periculoase sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat;
  • conducerea unui vehicul cu tracțiune animală neînregistrat;
  • neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, în cazurile și termenele prevăzute de lege;
  • conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de mărfuri fără a deține atestatul profesional;
  • neefectuarea verificării medicale periodice;
  • deținerea simultană a două permise de conducere naționale, dintre care unul eliberat de o autoritate competentă străină;

Amendă pentru lipirea de afișe pe indicatoarele rutiere – până la 4.050 de lei

  • lipirea de afișe, inscripții sau înscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora;
  • deținerea, montarea sau folosirea în circulația pe drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcționarea normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei;
  • folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au regim de circulație prioritară;
  • nerespectarea de către proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul a obligației de a comunica, în termenul indicat în cuprinsul solicitării poliției rutiere sau poliției locale, după caz, datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a-l conduce pe drumurile publice, prevăzute la art. 39;
  • neîndeplinirea obligațiilor ce îi revin conducătorului de vehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri;
  • nerespectarea obligațiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu tracțiune animală;
  • nerespectarea dispozițiilor art. 74 privind circulația pe autostrăzi;
  • efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu autovehicule și tractoare agricole sau forestiere și remorci care circulă în baza autorizației pentru probe;
  • conducerea, punerea în circulație sau tractarea unui vehicul supus înmatriculării, în baza autorizației pentru probe eliberate în condițiile art. 13 alin. (7), în afara județului sau a municipiului București în raza căruia își are sediul titularul autorizației;
  • nerespectarea semnificației luminii roșii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulație reversibilă;

Amendă pentru injurii, gesturi obscene sau aruncarea pe drum a gunoaielor – până la 4.050 lei

  • săvârșirea de către conducătorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participanților la trafic;
  • aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substanțe sau vehicule, după caz;
  • nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
  • neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea de poliție rutieră la care au fost invitate pentru soluționarea oricărei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
  • pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roți sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanțe sau materiale ce pun în pericol siguranța circulației;
  • transportul animalelor pe locurile din față ale vehiculelor;

Amendă pentru lipsa anvelopelor de iarnă – până la 4.050 lei

  • conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau fără a avea montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate;
  • neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul și tractor agricol sau forestier înmatriculat într-un stat care nu este semnatar al Convenției asupra circulației rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;
  • lovirea, deteriorarea sau ocolirea porților de gabarit instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată;
  • lovirea și/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere semnalizat corespunzător;
  • montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui durată a semnalului depășește mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului depășește pragul fonic prevăzut de lege;
  • neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele de viteză admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;

Amendă pentru aplicarea de folii neomologate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale – până la 4.050 lei

  • aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale, cu excepția celor omologate și/sau certificate de către autoritatea competentă și care sunt marcate corespunzător;
  • aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
  • încălcarea obligațiilor referitoare la circulația pe drumurile publice a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa și/sau gabaritul depășit.
  • nerespectarea obligației de comunicare prevăzute la art. 80^1 și la art. 81 alin. (3) sau comunicarea de date inexacte ori incomplete.
  • conducerea unui vehicul a cărui înmatriculare este suspendată;
  • neîndeplinirea de către medic a obligației prevăzute la art. 22 alin. (6) și alin. (6^2).

Amenzi pentru șoferi: între 1.822,5 lei și 4.050 lei + suspendarea permisului pentru 90 de zile

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:

  • conducerea sub influenta băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune;
  • conducerea vehiculului cu deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție;

Amendă pentru depășirea vitezei maxime admise cu mai mult de 50 km/h – până la 4.050 lei

  • depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
  • deținerea, montarea sau folosirea în circulația pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau luminoasă pe vehiculele care nu au acest drept;
  • nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere sau depășirea, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
  • circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor

Amenzi pentru șoferi: între 1.822,5 lei și 4.050 lei + suspendarea permisului pentru 120 de zile

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul ori de tractor agricol sau forestier a următoarelor fapte:

  • depășirea cu mai mult de 70 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;

Amendă pentru șoferii care nu opresc la trecerea la nivel cu calea ferată – până la 4.050 lei

  • neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune;
  • efectuarea, de către conducătorul de autovehicul, pe autostradă sau pe drumul expres, a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, a circulației în sens contrar sensului de circulație, a circulației sau traversării de pe un sens de circulație pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părți carosabile.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Programul „Eminescu fără frontiere”: 25 de ani de dialog cultural, marcați de Ziua Culturii Naționale și în Republica Turcia

Publicat

acum 42 de minute

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere marchează, în anul 2026, o nouă etapă de dezvoltare prin extinderea sa în Republica Turcia, consolidându-și statutul de platformă internațională de cooperare culturală și educațională. Demersul deschide noi perspective de dialog intercultural și diplomație culturală, aducând opera lui Mihai Eminescu mai aproape de publicuri diverse, dincolo de granițe.

Inițiat în anul 2014, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” s-a dezvoltat ca o platformă deschisă de cooperare culturală, menită să extindă și să diversifice manifestările dedicate operei și personalității lui Mihai Eminescu, dincolo de cadrul unui eveniment singular. Programul a fost inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii lor instituționali, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, ca răspuns firesc la amploarea și impactul crescând al Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”.

Conceput ca un program complementar și interdependent Festivalului Național de poezie și proză „Mihai Eminescu”, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” oferă un cadru flexibil de inițiere, conectare și promovare a unor evenimente literar-artistice autonome, concursuri, spectacole, expoziții și manifestări tematice dedicate operei eminesciene. Acestea sunt organizate de instituții publice și private, unități de învățământ, organizații neguvernamentale sau comunități culturale din România, Republica Moldova și diaspora românească, fără a afecta structura, regulamentul sau procesul de jurizare ale Festivalului Național.

Programul își propune să creeze și să asigure un cadru optim de manifestare cultural-artistică, în spirit educațional și competitiv, care să permită descoperirea, formarea, promovarea și valorificarea disponibilităților culturale, artistice, estetice, interpretative și de creație ale preșcolarilor, elevilor, tinerilor și ale tuturor celor care îndrăgesc arta și literatura. Activitățile desfășurate în cadrul platformei încurajează realizarea de lucrări, materiale didactice și momente artistice inspirate din opera eminesciană, abordată într-o varietate de forme de expresie: poezie, proză scurtă, eseu, critică și creație literară, teatru scurt, desen, fotografie și film.

Prin extinderea manifestărilor la nivel local, regional, național și internațional, „Eminescu fără frontiere” contribuie la democratizarea accesului la cultură, la stimularea participării comunităților locale și la valorizarea inițiativelor educaționale și culturale din teritoriu. Programul încurajează implicarea activă a elevilor, tinerilor, profesorilor, artiștilor și comunităților locale, consolidând sentimentul de apartenență culturală și respectul față de patrimoniul literar românesc.

Totodată, platforma facilitează conectarea comunităților românești din diaspora la spațiul cultural național, prin promovarea și susținerea unor activități dedicate operei lui Eminescu în afara granițelor României. Prin parteneriate educaționale și culturale, programul sprijină cercetarea, studiul și reinterpretarea operei eminesciene în contexte contemporane, educaționale și interculturale.

Publicitate

Participanții la evenimentele incluse în cadrul programului „Eminescu fără frontiere” au posibilitatea de a transmite lucrări, materiale și momente artistice și de a participa, în condițiile stabilite prin regulament, la activitățile și secțiunile Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”. În acest mod, platforma consolidează caracterul deschis, colaborativ și formativ al întregului demers cultural.

Prin acest model de organizare, „Eminescu fără frontiere” funcționează ca o rețea de bune practici în domeniul educației culturale și al parteneriatului instituțional, în care Festivalul Național rămâne nucleul de referință, iar platforma devine instrumentul de extindere, adaptare și conectare a inițiativelor dedicate operei eminesciene. Astfel, programul depășește statutul unui simplu cadru de promovare și se afirmă ca un instrument de dezvoltare culturală comunitară, contribuind la consolidarea identității culturale, la formarea publicului tânăr și la promovarea valorilor naționale în contexte educaționale, artistice și interculturale.

Flavius Damean, CEO Asociația cultural artistică Arlechin, inițiator și coordonator al platformei „Eminescu fără frontiere”, a subliniat: „Ideea de a promova opera lui Mihai Eminescu într-un cadru deschis, viu și accesibil a apărut din convingerea că aceasta trebuie nu doar comemorată, ci trăită, reinterpretată și transmisă noilor generații prin artă, educație și dialog cultural, dincolo de formele strict academice. Momentul de reflecție care a stat la baza acestui demers a apărut încă din 2009, cu prilejul organizării, de către Asociația Culturală Arlechin, a ediției a XVII-a a Festivalului „Tinere Speranțe”, desfășurată la Casa Tineretului din Botoșani și la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.

Contactul direct cu aceste spații culturale și conștientizarea potențialului Casei Memoriale, arealului eminescian și al amfiteatrului exterior au generat ideea inițierii unui concurs național de muzică folk pentru copii și tineri, primul de acest gen din România la acel moment, ca formă vie și accesibilă de apropiere a tinerilor de opera eminesciană.

Astfel, începând cu 2010, împreună cu conducerea Memorialului Ipotești și cu referentul cultural Relu Oneaga din acea perioadă, a fost inițiat Festivalul Național de Muzică Folk „Seri melancolice eminesciene”, prima ediție fiind susținută integral din resursele Asociației „Arlechin”, cu sprijinul Memorialului Ipotești prin punerea la dispoziție a spațiilor de desfășurare. Ulterior, proiectul s-a consolidat prin parteneriate cu Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Primăria Orașului Săveni, Primăria Orașului Bucecea, Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani devenind un reper cultural național.

În același spirit de valorizare educațională și comunitară a patrimoniului eminescian, a fost dezvoltat Festivalul Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – ca răspuns firesc la interesul și impactul tot mai mare al activităților dedicate operei poetului Mihai Eminescu în rândul elevilor și tinerilor.

Un moment fondator în acest parcurs l-a reprezentat anul 2012, când Ziua Limbii Române a fost celebrată pentru prima dată în România în spațiul public urban, printr-o amplă manifestare culturală organizată la Botoșani. În organizarea manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române s-au alăturat Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociației Culturală „Arlechin”, partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – precum și Asociația Județeană a Organizatorilor de Evenimente Botoșani, Coaliția Civică 2012, Biblioteca Județeană Botoșani, Muzeul Județean Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani care a finanțat întregul proiect, manifestarea demonstrând, pentru prima dată la nivel național, potențialul culturii de a funcționa ca instrument de coeziune comunitară.

Această evoluție a condus, în 2014, la lansarea platformei culturale și educaționale Eminescu fără frontiere, concepută ca program complementar și interdependent Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, Festivalului „Tinere Speranțe”, singurul festival organizat în Botoșani, înainte de 1989, Festivalului de muzică folk„Seri melancolice eminesciene” și al Festivalului de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului românesc”, având rolul de a extinde și conecta inițiativele literar-artistice dedicate operei eminesciene în România, în Republica Moldova și în diaspora românească.

Procesul de internaționalizare a platformei Eminescu fără frontiere a cunoscut o etapă semnificativă în Republica Moldova, începând cu anul 2022, când proiectul a fost lansat la Bălți, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, prin spectacole și activități culturale dedicate operei lui Mihai Eminescu. Evenimentele din municipiul Bălți au fost realizate în parteneriat cu Primăria municipiului Bălți, reprezentată de doamna Tatiana Dubițkaia, viceprimar al municipiului, Direcția Învățământ, Tineret și Sport a municipiului Bălți, precum și Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, care au asigurat coordonarea instituțională și educațională a manifestărilor. Această etapă a consacrat caracterul transfrontalier al platformei și a reafirmat ideea de patrimoniu literar comun, dincolo de granițe.

Extinderea platformei în Republica Moldova a continuat în mod constant începând cu anul 2023, prin dezvoltarea unor inițiative culturale și educaționale desfășurate în mai multe localități. Un exemplu relevant este proiectul „Eminescu etern”, spectacol–concurs inițiat și organizat la Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei, sub coordonarea doamnei director Natalia Mereuță. Totodată, în 2024 și 2025, platforma s-a consolidat prin organizarea „Zilelor Eminescu” la IPLT „Mihai Eminescu” Edineț, în municipiul Edineț, în coordonarea doamnei Mariana Odobescu, Șef al Direcției Educație din cadrul Consiliului Raional Edineț, și a doamnei Natalia Cojocari, director al instituției de învățământ. Prin aceste inițiative succesive, desfășurate în Bălți, Chișcăreni și Edineț, platforma Eminescu fără frontiere a depășit cadrul unor evenimente punctuale, transformându-se într-o rețea activă de cooperare culturală și educațională, prezentă în comunități diverse din Republica Moldova și capabilă să se extindă organic, în parteneriat cu autorități locale, instituții de învățământ și centre culturale.

În acest context, anul 2026 marchează o nouă etapă de maturitate a platformei Eminescu fără frontiere, care, prin extinderea sa în Republica Turcia, își afirmă rolul de instrument de dialog intercultural, diplomație culturală și cooperare educațională. Această etapă este susținută de cooperarea cu Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD), reprezentată de doamna Adina Vasilica Çelik, și de sprijinul Ambasada României în Republica Turcia. La primul eveniment cultural organizat în 2024 la Muzeul și Parcul de Istorie al Turciei din Bağlıca – Etimesgut, au fost prezenți excelența sa Doru Liciu, Ambasador al României în Republica Turcia, alături de reprezentanți ai corpului diplomatic român – Laura Dumbrăveanu, Consul, Mihaela Deaconu, Consul, și Lucian Dobrogeanu, Viceconsul – precum și Luminița Dorina Ivanov, reprezentantă a diasporei românești din Turcia. Totodată, au participat reprezentanți ai mediului universitar, respectiv Universitatea din Ankara, prin doamna Alina Iftime, profesor universitar și domnul Cem Babadoğan, profesor universitar, cadre didactice universitare (Öğretim Üyesi) și fondatori (Kurucu Ortak) ai Babadogan Tech and Edu, a căror implicare a contribuit la consolidarea dimensiunii academice, educaționale și interculturale a festivalului, prin dialog intelectual și cooperare internațională. Prezența oficialilor români, a reprezentanților comunității românești din diaspora și a mediului academic a subliniat importanța acestui demers în contextul diplomației culturale și al promovării valorilor și tradițiilor românești în plan international, precum și sprijinul constant acordat inițiativelor care consolidează relațiile de prietenie și cooperare dintre România și Turcia. Astfel, s-a conturat o nouă oportunitate pentru programul cultural=educativ „Eminescu fără frontiere” să își continue misiunea de a facilita circulația operei eminesciene prin organizarea unui simpozion și a unui concurs literar-artistic în Republica Turcia, precum și a patrimoniului cultural românesc în contexte educaționale și comunitare internaționale, dincolo de granite.”

În perspectiva dezvoltării sale viitoare, programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere rămâne deschis colaborării cu ambasade, institute culturale, universități, organizații neguvernamentale și alte instituții educaționale și culturale din țară și din străinătate, interesate de promovarea dialogului intercultural, a educației prin cultură și a valorilor patrimoniului românesc în contexte internaționale.

Echipa de coordonare a programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere este formată din: Damean Flavius Alin, CEO – Asociația: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România și vicepreșeidnte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani; Adina Vasilica Çelik, președinte Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD); Oana Avătămăniței, director Biblioteca Orașului Bucecea – Liceul Tehnologic Bucecea; Natalia Mereuță, director Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei – Republica Moldova; Pleșu Constantin Corneliu, prof. Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu, Bârlad – Vaslui și coordonator al Grupului artistic „Dacii liberi”; Felicia Napîrcă, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni și director executiv al Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani – România; Drasleucă Mihaela, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni; Bianca Chiorescu, director al Departamentului artele spectacolului din cadrul Asociației: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România; Moroșanu Marian – Promotor Ziarul Curierul Satelor; Sebastian Stanciu, președinte Centrul local „Aventura” Pitești – Organizația Națională „Cercetașii României”; Damian Iuliana, prof. Palatul Copiilor Botoșani și Maria Duduc, înv. Școala Gimnazială nr.7 Botoșani, lideri ai Centrului local „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”.

Informații cu privire la proiectele, evenimentele și activitățile realizate în cadrul programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere pot fi solicitate la adresa de email concurs.eminescu@gmail.com / arlechinromania@gmail.com sau de la reprezentanții instituțiilor și organizațiilor partenere.
Info line: www.arlechinromania.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Accesul la locuințele ANL s-ar putea extinde. Primăriile vor putea cumpăra blocuri întregi, în anumite condiții. PROIECT

Publicat

acum o oră

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Accesul la locuințele ANL s-ar putea extinde și pentru cei care lucrează în alte localități. Astfel, persoanele care au domiciliul sau reședința într-o localitate, dar lucrează temporar într-o altă localitate, ar putea beneficia de locuințele ANL, potrivit unui proiect legislativ înregistrat recent la Parlament, informează alba24.ro.

De asemenea, primăriile vor putea cumpăra blocuri ANL întregi sau locuințele nevândute, având obligația, printre altele, să păstreze destinația acestora. 

Accesul la locuințele ANL s-ar putea extinde

O propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 23 decembrie.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la UDMR, proiectul vizează extinderea accesului la locuinţele ANL destinate închirierii pentru tinerii care au domiciliul sau reşedinţa într-o unitate administrativ-teritorială, chiar dacă nu îşi desfăşoară activitatea în raza acesteia, precum şi instituirea cadrului legal necesar pentru ca unităţile administrativ-teritoriale să poată achiziţiona aceste locuinţe.

La ora actuală, tinerii care au domiciliul sau reşedinţa într-o localitate, dar lucrează temporar într-o altă localitate, nu pot beneficia de locuinţele ANL. Potrivit Nomelor metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998, solicitantul trebuie să aibă locul de muncă în localitatea în care sunt amplasate locuinţele.

În localităţile mari, această condiţie este justificată prin existenţa unei economii diversificate şi a unui număr suficient de locuri de muncă. În schimb, în localităţile mici, cu o economie restrânsă, această condiţie nu mai corespunde realităţilor socio-economice şi produce efecte contrare scopului iniţial al programului ANL spun parlamentarii.

Publicitate

„Mulţi dintre tinerii care lucrează în localităţi apropiate ar alege să rămână sau să revină în localitatea de domiciliu sau reşedinţă dacă ar avea acces la o locuinţă. În lipsa acestei posibilităţi, aceştia se stabilesc definitiv în alte zone, de regulă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, în detrimentul comunităţilor mai mici. Astfel, condiţia privind locul de muncă devine o barieră artificială, care accentuează migraţia în loc să o reducă”, explică inițiatorii proiectlui.

Ce se schimbă pentru tineri

Potrivit proiectului, persoanele care au domiciliu/reşedinţă/loc de muncă în raza unităţii administrativ-teritoriale, vor avea dreptul la obţinerea unei locuinţe construite prin programele ANL destinate închirierii.

Programul de locuinţe ANL a fost conceput pentm a sprijini persoanele aflate la început de drum, prin asigurarea accesului la locuinţe destinate închirierii, cu scopul de a încuraja tinerii să rămână în comunităţile lor. Având în vedere că autorităţile locale cunosc cel mai bine nevoile comunităţii, condiţiile de acces trebuie să fie flexibile şi adaptate specificului fiecărei localităţi.

Locuințele ANL ar putea fi vândute către primării. Care sunt condițiile

Totodată, parlamentarii propun completarea cadrulul legal necesar pentru ca unităţile administrativ-teritoriale să poată achiziţiona locuinţele ANL, contribuind la întărirea politicilor locale de locuire.

Potrivit proiectului, prin excepţie de la prevederile legii, locuinţele pentru tineri destinate închirierii pot fi vândute către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate numai la solicitarea acestora, cu condiţia achiziţiei întregului bloc, sau a locuinţelor nevândute în situaţia în care a fost vândută vreo locuinţă.

Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia păstrării destinaţiei acestora, în caz contrar devenind incidente.

Valoarea de vânzare a blocului reprezintă valoarea de investiţie a construcţiei, actualizată cu rata inflaţiei, comunicată de către lnstitutul Naţional de Statistică. Rata inflaţiei se calculează de la data punerii în funcţiune a locuinţei până la data vânzării acesteia.

În situaţia în care au fost vândute locuinţe către deţinătorii contractelor de închireiere din valoarea de investiţie se diminuează cu contravaloarea acestora.

În situaţia în care titularii contractelor de închiriere a locuinţelor solicită cumpărarea acestora, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale
sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate soluţionează cererile de vânzare cu respectarea tuturor condiţiilor din Legea nr. 152/1998, republicată cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia destinaţiei sumelor rezultate din vânzare, care constituie venituri ale autorităţilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (419)

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit în 1883 de parlamentarul Ion N. Pillat (tatăl poetului), care a ridicat conacul de astyăzi pe ruinele vechii case boierești, existent pe la 1830 – 1833. După ce l-a administrat o vreme, l-a cedat celui dintâi născut, poetul Ion Pillat, ajuns deputat de Dorohoi, care se considera moldovean, „mai ales ca temperament poetic și ca tendință general a firii mele adânci”; 2. „După moartea prematură, din aprilie 1945, a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care în vara și toamna lui 1948, dat afară din serviciu și lipsit de mijloace de trai, a încercat refacerea conacului și a moșiei, pentru a-și întreține familia”; 3. „La sfârșitul aceluiași an 1948, imobilul și terenul au fost naționalizate de regimil comunist, clădirea fiind transformată într-o secție a Spitalului Darabani”; 4. „După 1989, conacul nu a avut o soartă mai bună, fiind exploatat impropriu, trecând printr-o devastare în 2001 și sfârșind prin a fi închis și lăsat o vreme în paragină”; 5. „În annul 2002, moștenitoarele Cornelia și Monica Pillat, au donat clădirea și anexele (curtea, livada, pădurea, iazul și alte terenuri) Arhiepiscopiei Iașilor, s-a implementat un amplu proiect de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii Conacului „Ion Pillat”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. La pagina 19 este publicat poemul „Toamnă la Miorcani” de Ion Pillat. Scrie Carmen Brăgaru: „Ion Pillat a nemurit în versuri acest biet sat uitat de lume. Nu este vorba numai despre celebrul volum intitulat „Satul meu”, monografia lirică a oamenilor și locurilor, cuprinsă în 54 de poezii a câte două catrene. Scriind în acest spațiu mai cu spor decât decât în orice altă parte (aproape malgre soi, cum va declara la un moment dat), pentru că își găsea liniștea necesară creației și se conecta la rădăcinile spiritual ale strămoșilor, va avea la bilanț o recoltă bogată: 193 de poezii, dintre care 86 închinate locurilor, 4 inspirate de Miorcani, dar redactate la București, 86 scrise acolo, dar inspirate de alte spații și trăiri, iar 17 revăzute sau finisate, după ciorne schițate altundeva”. Rețin ultimele 6 versuri din „Toamnă la Miorcani”: „Poate-un om atunci să vină să-mi culeagă câte-un vers/ Cum din prun culegi o prună fără-a te opri din mers,/ Însetat mi-o soarbe poate din cuvinte alinarea,/ O să-i pară – cine știe – mai puțin amară sarea/ Lacrimilor sale-n drumul de dureri și dor ascuns…/ Binecuvântarea asta de mi-o dai, va fi de-ajuns.”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Toma Pavel își încheie „nuanțele” sale privind „Literature ca joc” oprindu-se la ”Luceafărul” lui Eminescu: „… în „Luceafărul” lui Eminescu, prea frumoasa fată „din rude mari împărătești” îi cere astruluio îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din locul lui de sus” spre Creatorul lumii. Între timp la palatal unde trăiește tânăra prințesă, Cătălin, un paj „ce poartă pas cu pas/ a-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii”, o vede, o admiră și încearcă să o seducă. Rostindu-i numele -= Cătălina – pentru prima oară, poemul ne previne că cei doi tineri au ceva în comun. Când pajul încearcă să o sărute, ea îi mărturisește că se ssimte atrasă de luceaqfăr. Cătălin, dibaci, îi promite să o învețe „din bob cu bob amorul” și îi explică tehnica îmbrățișării: „Câng ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămâie…/ Se te înalț de subțiori/ Te-nalță din călcâie”, gesturi care convoacă bucuria de a trăi: „Când fața mea se pleacă-n jos/ În sus rămâi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața.” (…) Departe de ei, luceafărul zboară lăsând în urmă limitele universului”.

Concluzia lui Toma Pavel: „Greu să nu luăm partea luceafărului, să nu-i preamărim izolarea și mândria. Jocul literar ne îngăduie însă ba chiar ne îndeamnă să-i ascultăm și pe cei doi tineri. Nu se află ei pe această lume? Nu înseamnă asta să înaintezi pe calea vieții tale, o cale demult croită, alteori diferită, riscată poate, dar TOT A TA PRINTRE AI TĂI, alături de alte ființa umane? Căldura, bucuria aproape de tine, nu e la fel de minunată, dacă nu chiar mai minunată ca adorația viselor abstracte, reci”;

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune”: Patru copii, Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea și mama lor, Diana, au nevoie de rugăciunile noastre

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate
„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune
Fraților, nu este un anunț.
Este un strigăt.
Este un plâns.
Este o rană deschisă.
În ziua Epifaniei, în ziua în care cerul s-a deschis peste Iordan, peste o familie de preot s-a prăbușit un cer întunecat. Un accident cumplit. Fără avertisment. Fără milă. Soția părintelui Ioan Cosma și copiii lui – zdrobiți într-o clipă care a schimbat totul.
Matei, un adolescent… nu un prunc, nu un bătrân obosit de viață, ci un tânăr cu vise, cu pași înainte, cu viața abia începută, a plecat la Domnul. Un copil mare. Un suflet viu. O inimă care bătea tare. Și acum… tăcere. O tăcere care urlă.
Mama, Diana, și copiii – Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea – se află în continuare într-o stare critică. Între viață și moarte. Între speranță și disperare. Între lacrimă și rugăciune. Fiecare minut apasă. Fiecare clipă arde.
Fraților, aceasta nu este o încercare obișnuită.
Este chin.
Este durere.
Este neputință.
Este lacrimă fără sfârșit.
Un preot care poate mângâia pe alții, dar acum nu mai are cine să-l mângâie.
Un tată care și-a pierdut fiul adolescent, nu în boală, nu în timp, ci într-o fracțiune de secundă.
O mamă care luptă pentru viață, în timp ce casa ei s-a umplut de plâns.
Copii care luptă cu trupurile frânte, iar cerul pare departe.
Aceasta este o Golgota adevărată.
Nu una simbolică.
Nu una din cuvinte.
Una din sânge, lacrimi și nopți fără somn.
De aceea vă rugăm, nu formal, nu din obligație, ci cu zdrobire de inimă:
cădeți în genunchi.
Opriți-vă din zgomot.
Lăsați deoparte explicațiile.
Rugați-vă.
Strigați către Dumnezeu.
Plângeți pentru cei care nu mai pot plânge.
Pentru Matei, adolescentul plecat prea devreme.
Pentru Ioan Cosma, tatăl rămas în fața unei cruci inimaginabile.
Pentru Diana, mama care se zbate între cer și pământ.
Pentru copiii care încă luptă pentru viață.
Fraților, dacă rugăciunea noastră nu este acum fierbinte, atunci când?
Dacă lacrima noastră nu curge acum, atunci pentru cine?
Doamne, nu mai avem argumente.
Avem doar durere.
Avem doar strigăt.
Avem doar credința că Tu poți face ce omul nu mai poate.
Doamne, miluiește!
Doamne, nu-i lăsa!
Doamne, nu ne lăsa!”
Acesta este apelul făcut de obștea Mănăstirii „Piatra Tăieturii”, dar pe paginile mai multor biserici din Suceava, dar și alte județe, credincioșii sunt chemați la o faptă de milostenie creștinească și să implore mila lui Dumnezeu.

Accidentul a avut loc marți, 6 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30. O femeie de 38 de ani din Vatra Dornei conducea un autoturism pe DN17B. Într-o curbă la stânga, nu a adaptat viteza, a pierdut controlul direcției, a părăsit partea carosabilă, a rupt parapetul de protecție al unui pod peste râul Bistrița și vehiculul a căzut în albia râului de la o înălțime de aproximativ 6 metri.

În autoturism se aflau șase persoane: conducătoarea auto, un adolescent de 16 ani pe locul din dreapta față și patru minori pe bancheta din spate. Toate victimele au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri de specialitate.

Din păcate, unul dintre minori, în vârstă de 14 ani, a decedat în spital în jurul orei 17:00. Ceilalți doi minori răniți grav sunt în stare stabilă, sub supraveghere medicală intensivă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending