Românii sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României. Mandatul acestuia este de cinci ani. Votul a început în 24 noiembrie la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.

În doar 10 minute de la deschiderea urnelor, aproximativ 40.000 de români și-au exprimat deja opțiunea de vot, arătând un interes major pentru acest scrutin prezidențial.

Miza este uriașă: peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot din România sunt așteptați să decidă cine va fi următorul președinte al țării.

Alegătorii au de ales între 13 candidați, deși pe buletinele de vot se află 14 candidați în această primă rundă a alegerilor.

Autoritatea Electorală a anunțat că există posibilitatea de prelungire a programului de vot până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi se organizează al doilea tur de scrutin în data de 8 decembrie 2024, la care participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Ghidul alegătorului la prezidențiale 2024. Cine are dreptul să voteze

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

În Alba, sunt 302.724 de alegători cu drept de vot. Până la ora 7.30, votaseră circa 1500 de persoane.

Ghidul alegătorului la prezidențiale 2024. Unde votează alegătorii

Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia
• în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate
• în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Pe teritoriul României sunt amenajate 18.968 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, în străinătate sunt 950 de secții de votare. În Alba, 440 de secții de votare

Ghidul alegătorului la prezidențiale 2024. Cu ce acte se poate vota

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:

• cartea de identitate sau
• cartea electronică de identitate
• cartea de identitate provizorie
• buletinul de identitate
• paşaportul diplomatic
• paşaportul diplomatic electronic
• paşaportul de serviciu
• paşaportul de serviciu electronic
• carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Procedura de vot

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

SIMPV semnalează dacă:

• persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
• persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
• alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
• alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai birouluielectoral al secției de votare desemnați de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepsește conform legii penale.

Candidații la alegerile prezidențiale. Ordinea pe buletinele de vot

• poziţia nr. 1 – Elena – Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
• poziţia nr. 2 – George – Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
• poziţia nr. 3 – Ion – Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
• poziţia nr. 4 – Nicolae – Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
• poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
• poziţia nr. 6 – Mircea – Dan Geoană – candidat independent;
• poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
• poziţia nr. 8 – Alexandra – Beatrice Bertalan – Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
• poziţia nr. 9 – Sebastian – Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
• poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
• poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
• poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent
• poziţia nr. 13 – Cristian – Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român
• poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

Ghidul alegătorului la prezidențiale 2024. Reguli, sancțiuni, amenzi, infracțiuni

Se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei:

• persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi
• comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, în ziua votării, în intervalul orar 7.00-21.00
• continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat

Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi:

• oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat
• persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals
• împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales

Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.