Connect with us

Actualitate

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare va crește cu peste 1.000 de lei. Proiect, la Ministerul Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare urmează să fie majorată în acest an cu peste 1.000 de lei, potrivit unui proiect lansat recent în dezbatere de Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro

Astfel, în cazul asiguratului sau pensionarului, cuantumul ajutorului de deces va fi de peste 8.600 de lei. 

Ministerul Finanțelor a lansat joi, 30 ianuarie, în dezbatere, proiectul privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare va crește

Potrivit documentului, începând cu data intrării în vigoare a legii, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte:

  • asiguratului sau pensionarului, la 8.620 lei (7.567 lei în prezent);
  • unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 4.310 lei (3.784 lei în prezent).

Beneficiarii ajutorului de deces

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
    persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului, al pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat.

Membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor.
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

În cât timp se achită ajutorul de deces

Potricit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se achită în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

  • în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
  •  în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Actele necesare solicitării ajutorului de deces

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului  sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,

Actele necesare, după caz, sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 11 la norme);
  • certificat de deces, în original și copie;
  • act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
  • procură specială, după caz;
  • extras de cont, după caz.

Acte necesare în cazul decesului asiguratului sau pensionarului

În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
  • dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
  • dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat, după caz;
  • extras de cont.

Acte necesare în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
  • actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • extras de cont.

După efectuarea plății ajutorului de deces, la sediul casei teritoriale de pensii, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „ACHITAT”, data, semnătura și ștampila.

În situația în care plata ajutorului de deces se face prin virament bancar sau prin mandat poștal, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, data, semnătura și ștampila.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Cât câștigau românii la finalul anului trecut: Salariul mediu net, conform INS

Publicat

Publicitate

Cât a fost salariul mediu net în România, la sfârșitul anului trecut: Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice datele pe luna noiembrie 2025, scrie alba24.ro

Potrivit instituției, salariul mediu net 5.615 lei a fost salariul mediu net în noiembrie 2025, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025, a anunțat INS.

În luna noiembrie a anului trecut, salariul mediu brut a fost 9.371 lei, cu 219 lei (+2,4%) mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025, în timp ce salariul mediu net a fost 5.615 lei, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025.

Salariul mediu net pe ramură a înregistrat cele mai mari valori de peste 12.900 de lei printre angajații care furnizează servicii în tehnologia informației (inclusiv activităţi de servicii informatice).

La polul opus, cele mai mici valori au fost în hoteluri şi restaurante (3403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3468 lei), arată datele INS.

În România, diferența dintre salariul brut și salariul net ține de taxele și contribuțiile obligatorii reținute de stat.

Publicitate

Salariul brut este suma totală trecută în contractul de muncă, înainte de orice reținere. Din salariul brut se calculează contribuțiile sociale, impozitul pe venit și alte obligații legale.

De cealaltă parte, salariul net este suma pe care o primește efectiv angajatul „în mână”, după reținerea tuturor taxelor și contribuțiilor.

Citeste mai mult

Administratie

Taxa pe gunoi, cea mai mare povară pentru botoșăneni: Primăria Botoșani caută soluții să o reducă sub 26 de lei/persoană

Publicat

Publicitate

După deciziile recente ale Guvernului Bolojan de majorare a taxelor și impozitelor locale, discuțiile aprinse despre noile dări au ajuns inevitabil și la Botoșani. Însă, potrivit administrației locale, nu impozitele pe locuințe sau terenuri reprezintă problema principală pentru populație, ci taxa de salubrizare – care rămâne cea mai grea de suportat în bugetul lunar al multor familii.

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a explicat că taxa pe gunoi este ridicată în special din cauza obligațiilor legale privind colectarea selectivă, care devin tot mai stricte de la an la an. În practică, municipiul nu reușește să atingă procentele impuse, iar acest lucru generează penalizări care se reflectă direct în costurile plătite de cetățeni.

„Dintre toate taxele pe care le avem la nivelul municipiului, într-adevăr, cea de salubrizare este cea mai mare. Avem constrângeri să colectăm selectiv într-un procent din ce în ce mai mare, lucru greu de realizat la nivelul municipiului și atunci suntem penalizați cu o sumă pe care trebuie să o plătim pentru diferența dintre deșeurile colectate selectiv și cantitatea totală”, a explicat Cosmin Andrei.

În prezent, taxa de salubrizare este de 26 de lei pe persoană, iar administrația locală spune că aceasta ar putea fi diminuată sau, cel puțin, menținută la acest nivel, printr-o măsură concretă: mărirea bazei de colectare. Mai exact, Primăria a identificat persoane care nu plăteau taxa, deși beneficiau de serviciu, iar includerea lor în sistem ar putea reduce presiunea financiară asupra celor care achită corect.

„Am realizat un calcul și am ajuns la acest nivel de 26 de lei pe persoană, care poate scădea prin mărirea bazei de impozitare, pentru că am depistat persoane care nu plăteau colectarea deșeurilor. Suntem în evaluarea acestui proces pentru a putea scădea sau pentru a putea păstra cel puțin același nivel taxa de salubrizare”, a mai precizat Cosmin Andrei.

Publicitate

În plus, primarul a arătat că taxa include și alte costuri inevitabile, precum depozitarea și transportul deșeurilor până la Stăuceni, cheltuieli care cresc constant și contribuie la menținerea unui tarif ridicat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending