Connect with us

Actualitate

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare va crește cu peste 1.000 de lei. Proiect, la Ministerul Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare urmează să fie majorată în acest an cu peste 1.000 de lei, potrivit unui proiect lansat recent în dezbatere de Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro

Astfel, în cazul asiguratului sau pensionarului, cuantumul ajutorului de deces va fi de peste 8.600 de lei. 

Ministerul Finanțelor a lansat joi, 30 ianuarie, în dezbatere, proiectul privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ajutorul de deces 2025. Valoarea ajutorului de înmormântare va crește

Potrivit documentului, începând cu data intrării în vigoare a legii, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte:

  • asiguratului sau pensionarului, la 8.620 lei (7.567 lei în prezent);
  • unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 4.310 lei (3.784 lei în prezent).

Beneficiarii ajutorului de deces

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
    persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului, al pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat.

Membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor.
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

În cât timp se achită ajutorul de deces

Potricit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se achită în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

  • în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
  •  în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Actele necesare solicitării ajutorului de deces

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului  sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,

Actele necesare, după caz, sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 11 la norme);
  • certificat de deces, în original și copie;
  • act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
  • procură specială, după caz;
  • extras de cont, după caz.

Acte necesare în cazul decesului asiguratului sau pensionarului

În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
  • dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
  • dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat, după caz;
  • extras de cont.

Acte necesare în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
  • actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • extras de cont.

După efectuarea plății ajutorului de deces, la sediul casei teritoriale de pensii, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „ACHITAT”, data, semnătura și ștampila.

În situația în care plata ajutorului de deces se face prin virament bancar sau prin mandat poștal, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea „PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, data, semnătura și ștampila.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lângă noi: BMW scăpat de sub control pe carosabil umed, la Siret. Două persoane rănite

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției orașului Siret, sesizați prin apel la 112, au efectuat cercetări la fața locului și au stabilit că un conducător auto, în vârstă de 36 de ani, din comuna Calafindești, se deplasa pe direcția Suceava – Siret la volanul unui autoturism BMW, având ca pasageră pe scaunul din dreapta față o femeie de 29 de ani, din orașul Siret.

Pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum (carosabil umed), șoferul a pierdut controlul direcției, autoturismul a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un copac situat pe partea dreaptă, în sensul de mers.

În urma impactului au rezultat doi răniți, respectiv traumatism ușor prin accident rutier la conducătorul auto și traumatism cranio-cerebral (TCC) fără pierderea cunoștinței la pasageră.

Ambele victime au fost transportate cu ambulanța la Spitalul de Boli Cronice Siret pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilometru, rezultatul fiind negativ (0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat).

În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă cercetările fiind continuate de lucrătorii Formațiunii Rutiere Siret.

Publicitate

sursa: newsbucovina.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Sistemul E-sigur se amână. Când vor fi operaționale camerele radar pe drumuri naționale și autostrăzi

Publicat

Publicitate

Camerele radar ce vor fi montate în continuare pe drumuri naționale și autostrăzi vor permite Poliției să dea sancțiuni. Acestea vor fi conectate la sistemul e-Sigur însă, cel mai probabil, nu vor fi activate anul acesta, informează alba24.ro.

Implementarea completă a sistemului e-Sigur se amână. Deși inițial urma să fie operațional în 2026, surse din Ministerul Transporturilor și reprezentanți ai CNAIR indică termene realiste abia pentru 2027–2028, potrivit Mediafax.

Amenzi prin sistemul e-Sigur

Sistemul e-Sigur este un proiect național gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Rutieră. Acesta are ca scop monitorizarea automată a traficului cu ajutorul camerelor video, radarelor și inteligenței artificiale.

Rețeaua de camere radar pe drumurile naționale și autostrăzi va detecta automat depășirile de viteză, lipsa ITP-ului sau a asigurării RCA, iar abaterile vor fi transmise către Poliție pentru sancționare.

Procedurile de implementare

Deși proiectul era prevăzut pentru finanțare prin PNRR, procedurile de achiziție și implementare sunt încă în derulare.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este responsabilă de achiziția și montarea echipamentelor. Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, există două contracte aflate în derulare:

Publicitate
  • unul pentru realizarea sistemului software care va gestiona datele
  • altul pentru montarea a aproximativ 50 de camere video-radar pe autostrăzile mai vechi (A1, A2, A3).

Câte camere radar sunt instalate

Pe autostrăzile noi, precum A7, A0 sau A10, sunt deja instalate peste 100 de camere, însă acestea nu sunt încă activate. În paralel, CNAIR pregătește o licitație separată pentru achiziția a 400 de camere destinate drumurilor naționale.

Când vor deveni funcționale camerele radar

Conform estimărilor CNAIR, dacă licitațiile sunt finalizate în 2026, sistemul ar putea deveni complet operațional în vara lui 2027.

Totuși, unii avertizează că acest termen este optimist și că, realist, implementarea completă ar putea avea loc abia în 2028, din cauza duratei procedurilor de achiziție, montajului și integrării cu serverele Poliției.

Unde vor fi montate camerele radar

Cele 400 de camere radar de pe drumurile naționale vor fi amplasate în 136 de puncte, pe aproximativ 1100 km de traseu. Cele mai vizate șosele sunt:

  • DN1 – 28 puncte
  • DN6 – 24 puncte
  • DN2 – 22 puncte
  • DN17 – 18 puncte
  • DN7 – 17 puncte
  • DN67 – 14 puncte
  • DN11 – 13 puncte

Restul punctelor vor fi stabilite în funcție de condițiile din teren.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Doi cetățeni din Republica Moldova, depistați cu ședere ilegală

Publicat

Publicitate

Polițiștii de imigrări din Botoșani, împreună cu jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, au desfășurat, la începutul acestei săptămâni, o acțiune pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale, în municipiul Botoșani și municipiul Dorohoi.

Acțiunea s-a desfășurat la data de 12 ianuarie a.c., și a vizat identificarea străinilor care nu respectă regimul legal de ședere pe teritoriul României.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii de imigrări, în cooperare cu jandarmi, au depistat doi bărbați, în vârstă de aproximativ 25, respectiv 40 de ani, cetățeni din Republica Moldova, care se aflau în ședere ilegală pe teritoriul României.

În urma verificărilor efectuate polițiștii de imigrări și de jandarmi, a reieșit că persoanele în cauză, se aflau în ședere ilegală și nu respectau scopul intrării și șederii pe teritoriul României, încălcând astfel prevederile legale în vigoare.

Față de persoanele în cauză au fost dispuse măsuri legale de sancționare contravențională, conform legislației în domeniul migrației. Totodată, polițiștii de imigrări au emis decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 zile.

Într-unul dintre cazuri, a fost dispusă și măsura interzicerii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, pentru o perioadă de șase luni, calculată de la data ieșirii.

Publicitate

Astfel de acțiuni, vor continua și în perioada următoare, în scopul respectării legislației în vigoare și al menținerii unui climat de siguranță publică.

BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Conferință de elită la Botoșani. Patrimoniul culturii române, discutat într-o viziune transnațională

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani a fost, astăzi, gazda unui eveniment de marcă dedicat patrimoniului cultural românesc, reunind personalități importante ale vieții academice și culturale. În sala „Mihai Eminescu” a Primăriei Municipiului Botoșani s-a desfășurat Conferința „O viziune transnațională asupra patrimoniului culturii române”, organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii, în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Eminescu.

Evenimentul s-a bucurat de prezența ministrului Culturii, András István Demeter, alături de Emil Hurezeanu, scriitor și diplomat, precum și de academicieni, autori și reprezentanți ai unor asociații culturale care au dezvoltat proiecte relevante în domeniul promovării culturii românești, atât în țară, cât și în afara granițelor.

Dezbaterile au vizat rolul patrimoniului cultural românesc într-un context internațional și modalitățile prin care acesta poate fi valorificat și promovat prin cooperare academică și diplomație culturală. Conferința a fost urmată de masa rotundă cu tema „Diplomația cultural-academică și a relațiilor cu diaspora: rețele de mediere culturală și de cooperare științifică”, un cadru de dialog aplicat asupra legăturilor dintre cultura română și comunitățile din diaspora.

În același spirit al celebrării valorilor naționale, Primăria Municipiului Botoșani pregătește un nou moment de referință dedicat poetului național Mihai Eminescu. Pe data de 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, va fi decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din România.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending