Spitalele publice au posibilitatea de a acorda indemnizații de merit personalului medico-sanitar de specialitate, din veniturile proprii. Acordarea acestora se face în limita fondurilor aprobate prin buget, pe baza evaluării performanțelor profesionale, fără a depăși 2% din cheltuielile alocate pentru salariile de bază, scrie alba24.ro.

Cuantumul anual nu poate depăși șase salarii minime brute pe economie, prevede un proiect de ordonanță de urgență pus în consultare de Ministerul Sănătății.

”Adoptarea acestei ordonanțe este esențială pentru crearea unui sistem medical performant, motivant pentru profesioniști și sustenabil din punct de vedere financiar, respectând în același timp angajamentele asumate de România în cadrul PNRR”, se explică în nota de fundamentare, potrivit Agerpres.

Indemnizații de merit pentru personalul din spitale. Condiții
Spitalele publice au obligația de a monitoriza și evalua anual indicatorii de performanță la nivel de secție, compartiment, laborator, serviciu medical și ambulatoriu integrat, precum și la nivelul personalului de specialitate medico-sanitar din cadrul acestora.

Proiectul prevede că indicatorii de performanță, metodologia de evaluare, precum și condițiile de acordare a indemnizațiilor de merit se aprobă prin ordin al ministrului Sănătății.

Actul normativ mai stipulează că autoritățile publice locale pot participa la finanțarea cheltuielilor de personal aferente indemnizațiilor de merit în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale, indiferent de subordonarea spitalelor publice.

Sâmbăta dinaintea „Intrării Domnului în Ierusalim” este cunoscută sub numele de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi se face pomenirea minunii învierii dreptului Lazăr din Betania, fiul lui Simon. Conform Sfintei Tradiții, Lazăr a fost numit apoi episcop al cetății Chition și a trecut la cele veșnice la 30 de ani de la învierea sa.

Prin învierea lui Lazar se face o anticipare a Învierii Domnului

Cel ce după multe umilințe avea să învieze duminica, în zori, fapt atestat de Sfintele Evanghelii, de Sfinții Apostoli și de multe alte persoane care L-au văzut aievea după Învierea Sa. Înainte de mântuitoarele patimi, Iisus Hristos, care știa ce se va întâmpla cu El, a vrut să încredințeze lumea mult mai clar despre posibilitatea învierii din morți a oamenilor. Astfel, înviază din morți pe fiica lui Iair, pe fiul văduvei din Nain și în cele din urmă pe Lazar, prietenul său.

Din cauza acestei minuni, mai marii fariseilor și cărturarilor căutau să-L prindă din invidie pe Iisus și să-L omoare. Tocmai acesta este motivul pentru care dumnezeieștii Părinți au așezat această prăznuire în aceasta zi, pentru că au găsit mai cu seamă această minune drept începătură și pricină a urii iudeilor împotriva lui Hristos. După cum știm, această ură se va dezvolta în săptămâna ce urmează după Duminica Floriilor și va culmina cu răstignirea Domnului pe Cruce, cu moartea Sa și cu punerea în mormânt.

Prin învierea lui Lazăr din morţi, Mântuitorul Iisus Hristos îşi prevesteşte propria Înviere. Dacă a avut puterea să ridice un om din moarte, înseamnă că El Însuşi va putea birui moartea. Din această perspectivă, sâmbăta lui Lazăr poate fi numită un fel de „mică înviere” în sensul în care ea prevesteşte ceea ce se va întâmpla peste câteva zile.

Șapte noi discipline opționale au fost incluse în oferta națională de studiu, potrivit unui ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat în Monitorul Oficial.

Ordinul privind aprobarea unor programe școlare pentru discipline opționale din oferta națională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, prevede includerea următoarelor discipline:

* ‘Educație nutrițională’, pentru clasa pregătitoare, clasele I și a II-a, învățământul primar

* ‘Educație prin minibaschet’ și ‘Minihandbal – mișcare, joc și fairplay’, clasele a III-a și a IV-a, învățământul primar

* ‘Armonie și expresie corporală’, clasele a V-a – a VIII-a, învățământul gimnazial

* ‘Viitorii olimpioni’, clasa a IV-a, învățământul primar

* ‘Muzică și dans’, clasele a V-a și a VI-a, învățământul gimnazial

* ‘Aventura cunoașterii Universului’, clasa a V-a și a VII-a, învățământ gimnazial.

Programele pentru aceste discipline au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial.

AGERPRES

Românii sunt pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la educație financiară spun reprezentații unei puternice instituții bancare. Pe scurt, nu știm cum să gestionăm banii, cum să economisim, investim sau cheltuim, scrie ADEVĂRUL. 

România a pășit pe drumul capitalismului în anul 1990, după căderea comunismului. Am intrat în economia de piață, dar cu toate acestea, după 35 de ani, majoritatea românilor nu au noțiuni de educației financiară. Mai exact, nu știu jocul investițiilor și al banilor, specific capitalismului. Printre altele, nu reușesc să-și prioritizeze cheltuielile, nu au o disciplină financiară, cheltuie mai mult decât își permit și fac credite riscante. În mediul de afaceri se întâmplă să investească fără un plan realist și în domenii care nu aduc profit pe termen lung.

Totodată, mulți tineri nu știu să gestioneze banii pe care-i primesc, fie de la stat, prin intermediul alocațiilor și burselor, fie de la părinți. De cele mai multe ori îi cheltuie pe lucruri perisabile și nu au cunoștințe sau planuri de investiții, care le-ar înmulți sumele. Orele de economie sau educație antreprenorială de la școală se dovedesc puțin aplicate pe realitățile economiei de piață și sunt prea puține. Tocmai de aceea, statul român, prin inspectoratele școlare și-a dat mâna cu instituțiile bancare și alți parteneri pentru a schimba acest fenomen și a educa măcar generațiile viitoare din punct de vedere economic și financiar.

Români corigenți la educație financiară

Pe 11 aprilie, la Botoșani, a avut loc cel mai important eveniment de educație financiară din România, dedicat elevilor și profesorilor, realizat printr-un parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Consiliul Județean, Camera de Comerț, dar și instituții bancare cu tradiție în România. La eveniment a participat și Liviu Țurlui, directorul zonal BCR. Acesta a răspuns întrebărilor reporterilor „Adevărul” privind educația financiară la români. El mărturisește că suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la acest capitol. Concret, românii nu știu ce să facă cu banii, nici măcar atunci când reușesc să câștige sume importante.

„Nu există o educație financiară în rândul românilor, așa cum ar trebui, suntem, din păcate, printre ultimele locuri din Uniunea Europeană. Chiar dacă la un moment dat câștigi bani, dar dacă nu vei știi ce să faci cu ei, nu vei reuși cu acești bani să-ți atingi cele mai importante obiective din viață”, spune Liviu Țurlui. Iar lipsa educației financiare duce, ca principală consecință, la un nivel de trai scăzut, măcinat de datorii, rate și investiții proaste. Iar acest lucru se răsfrânge asupra întregii țări.

„Una dintre consecințe poate fi clar, un nivel de dezvoltare foarte scăzut al țării și un nivel de trai, nu așa cum ni-l dorim fiecare”, adaugă Liviu Țurlui.

La rândul său, Valeriu Iftime, președinte al Consiliului Județean Botoșani, dar și unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Moldova, dă de înțeles că fără educație financiară, chiar și cu un milion de euro câștigați, un om se poate nenoroci: „Cea mai grea temă, îi dau unui om care nu are bani un milion de euro și s-a nenorocit”.

Proiect-mamut pentru schimbarea mentalităților financiare

Din anul 2018, proiectul dintre instituțiile publice și instituțiile bancare din România poartă numele de „Școala de bani” și urmărește să schimbe total mentalitățile în România privind cheltuitul banilor, investițiile și economisirea. „Avem o inițiativă care se numește „Școală de bani” și prin intermediul acesteia aducem educația financiară în rândul tinerilor, în sânul comunității. Viitorul unei comunități este în mâinile tinerilor, iar dacă tinerii vor fi educați financiar corespunzător, dacă vor fi educați în general, dacă vor fi pregătiți pentru viitor, atunci și țara noastră ar trebui să meargă într-o altă direcție”, adaugă Liviu Țurlui.

La Botoșani, un județ considerat sărac, este deja a doua ediție, cu un număr impresionant de participanți. Este considerat cel mai mare eveniment de acest fel din România. Pe 11 aprilie, în Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din Botoșani, s-au adunat peste 150 de elevi. Aceștia au participat la un seminar dedicat educației financiare, cu antreprenori cunoscuți, speaskeri motivaționali, experți financiari.

„ Este cel mai mare eveniment cu întâlnire fizică pentru elevi și profesori, de educație financiară. Ne dorim ca tinerii noștrii să nu experiementeze, pe pielea lor, zilele în care nu au bani. De aceea, sunt importante cunoștințele, competențele de educație financiară deoarece in fiecare zi vorbim despre bani. În momentul în care discutăm despre de unde să-mi iau cafeaua și unde să-mi plasez banii este nevoie clar de o anumită conduită educațională, de anumite competențe financiare”, precizează Gabriela Tănase, inspector școlar de științe socio-umane la Botoșani.

„Nu m-am gândit niciodată să fac bani”
Valeriu Iftime, fondatorul unui puternic grup de firme din Moldova, spune că pentru a încerca să ai succes în afaceri sau, pur și simplu, pentru a avea un venit mulțumitor, este important ca un tânăr să activeze în domeniul care-i place, iar averea să nu fie neapărat obiectivul principal, ci să poată lucra cu pasiune și interes total.

„Nu m-am gândit niciodată să fac bani. M-am gândit să fac ceea ce-mi place. După care apar banii. Iar dacă apar banii apar problemele, pe care trebuie să știi să le gestionezi. Educația, în primul rând, este cel mai bun element în viața unui om.  Ca să poți fii lider, să poți face ceva cu viața ta, educația înseamnă să ai respect, să știi să te dezvolți, să știi să ajuți atunci când trebuie, să fii empatic. La noi, educația financiară este mai puțin practicată decât în țările dezvoltate”, precizează Valeriu Iftime.