Pentru sute de persoane aflate în detenție, ziua votului a reprezentat o ocazie de a-și manifesta spiritul civic și de a confirma că democrația nu se oprește la porțile penitenciarelor. Duminică, aproximativ 650 de deținuți de la Penitenciarul Botoșani au votat la alegerile prezidențiale prin intermediul urnei mobile.

Acțiunea a fost organizată de președinții secțiilor de votare nr. 68, 79, 80 și 85, cu sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne din județul Botoșani, care au asigurat buna desfășurare a procesului electoral în condiții de siguranță.

Pentru persoanele aflate în custodie, exercitarea dreptului la vot nu este doar o formalitate, ci o reafirmare a apartenenței la societate. Votul este, pentru aceștia, un simbol al incluziunii și al faptului că drepturile lor fundamentale sunt respectate, chiar și în spatele gratiilor.

Reprezentanții administrației penitenciarului au subliniat că exprimarea opțiunii electorale contribuie la procesul de reintegrare socială a deținuților, încurajând responsabilitatea civică și asumarea rolului de cetățean activ.

Pe fondul unei participări generale mai scăzute la nivel de județ, inițiativa din cadrul Penitenciarului Botoșani vine ca o lecție despre puterea votului și importanța implicării, indiferent de circumstanțele personale.

„Tu ce faci cu votul tău?” rămâne întrebarea-cheie adresată de reprezentanțiii Penitenciarului Botoșani pentru toți cei care, liberi fiind, aleg sau nu să participe la cel mai important exercițiu democratic al unei societăți.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( II )

Continuăm a prezenta studiul lui Toma Chiricuță  care îl vizează pe „Eminescu pedagog”, studiu realizat la nivelul anului 1926.  Care ar fi țelul cercetărilor întreprinse de autor? Reținem: 1) „Vrem să fixăm nu numai în cadrele timpului, linia, mai mult sau mai puțin sinuoasă a activității școlare pe care a desfășurat-o Eminescu”; 2) „Urmărim ceva mai mult, să reconstituim în imaginile probabilului și a documentelor, chiar teoria pedagogică de care s-a condus Eminescu în această activitate practică, școlară”; 3) „… o teorie, în sensul unei înlănțuiri de idei, mai mult sau mai puțin sistematic legate, care l-au călăuzit în acțiunea lui școlară, desigur că a avut și Eminescu”; 4) „… care i-au fost imediat mobilizate în suflet de situația precisă, categorică și practică de conducător al școlii, fie și sub forma mai puțin pretențioasă și înaltă a unui revizor școlar din anul 1875”; 5) „Eminescu era un cap prin excelență teoretic. Din notele și însemnările lui cele mai multe netipărite, dar totuși caracteristrice pentru personalitatea lui, rezultă cu puternicie aceasta”. Concluzionează Toma Chiricuță: „Eminescu nu a intrat în revizorat cu mintea vidă de orice element teoretic asupra educației, și aceasta vom încerca să o arătăm nu numai cu elemente spicuite din rapoartele lui oficiale de revizor școlar, ci și din alte izvoare, anterioare ca dată acestei activități, și care nu sunt totuși atât de sărace și nici cu mult mai puțin importante pentru acest scop, ce-l urmărim”.  Autorul enumeră trei izvoare din care s-a informat, pe care  le   ordonează temporal: 1) „izvoare din epoca de studios a lui Eminescu”; 2) izvoare din epoca de revizor școlar”; 3) izvoare din epoca de ziarist”. Toma Chiricuță are grijă ca studiul să plece și de la unele elemente fundamentale ale veacului al XIX-lea care au intrat, la momentul respectiv, în definiția pedagogiei cum ar fi, cu precădere, conceptele de personalitate, cultură sau mediu social.

Autorul studiului descoperă trei noțiuni importante în scrisul lui Eminescu, noțiuni care își determină reciproc conținutul și sfera lor: cultura, știința și educația.  Cercetând volumul de manuscrise 2255 și 2258 de la Academia Română, Toma Chiricuță  găsește un studiu   al lui Eminescu intitulat „Cultură și știință” din care reține: 1) „Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular, care exercită aceste moravuri, nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai civilitate. Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturii, care vor rezulta din  cursul studiului nostru, fără ca din aceasta să  urmeze cumva cum că indivizii singulari ai acestui popor sunt într-adevăr oameni culți”; 2) „Cultură se numește înainte de toate o anumită stare și grad de desvoltare a inteligenței, o speție anumită de ridicare a spiritului asupra manierei lui de a privi natura și viața  primară și câștigată fără cultivare educativă, o împlere a sufletului cu așa fel de obiecte ale cunoștinței, care trec peste trebuințele vieții cele nemijlocite și naturale”; 3) „Cultura închide, în sine, treapta aceea a vieții spirituale și anume gradul acela de activitate spirituală, în puterea căruia un om e aplecat și capabil de a progresa, cum se zice, cu timpul. Cultura preface sufletul într-un organism, pentru care fiece experiență e un nutriment, pe care el îl reccipiază înăuntrul său, îl prelucrează organic”; 4) „Scopul culturii e în esență individual, el se împlinește pe deplin și exclusiv înlăuntrul individului, cultura unui om nu are alt scop, decât ca tocmai el să fie cult, îmbogățirea și desvoltarea, activarea în genere a spiritului, deoarece ea e îndreptată numai spre aceia, ca să ajungă starea, ce se numește cultură, nu are un scop general sau obiectiv, care adică să fie în afară de persoană, și nici u8n scop practic. Într-asta ea-i contraopusă stiinței”.

Privindu-l pe Eminescu, din cele studiate Toma Chiricuță sistematizează: 1) „cultura este mai înainte de toate un fapt social și nu individual”; 2) „cultura aparține societății și nu individului”; 3) „individul poate beneficia de cultura nației sale”; 4) „cultura  este în antiteză cu știința”; 5) „știința există și este în afara individului singular”; 6) „măsura activității celor ce se ocupă cu știința dau propria realizare obiectivă a științei”; 7) „științele urmăresc niște scopuri generale, obiective și în parte practică”; 8) „știința este o  reprezentare și desvelire a spiritului național într-o direcțiune, cea a științei”; 9) „știința nu e pentru învățați, ci învățații pentru știință, ea trăiește în ei și-i domină”; 10) „știința nu există pentru sine însăși, ci e numai o parte și un membru în organismul spiritual național, și mai încolo a celui umanitar”.

Ca să nu înțelegem că Eminescu chiar ar pune între cele două un raport de excludere, poetul ține să adauge: „Pe când astfel pe de o parte știința și cultura sunt cu totul deosebite, le găsim pe de altă parte într-o legătură foarte strânsă”.  Această legătură, după Eminescu, o face educația. (VA URMA)

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat în această seară că de la deschiderea secțiilor de votare și până în prezent, în județul Botoșani au fost înregistrate șapte sesizări privind posibile incidente electorale.

Potrivit Centrului Județean de Comunicare Botoșani, nu au fost semnalate, însă, situații grave care să afecteze desfășurarea procesului de vot sau siguranța publică.

Toate sesizările sunt în curs de verificare și vizează posibile fapte de continuare a propagandei electorale, fotografiere a buletinelor de vot și comercializare de băuturi alcoolice în apropierea secțiilor de votare, fapte interzise de legislația electorală în ziua scrutinului.

Unul dintre cazurile semnalate a fost înregistrat în comuna Tudora, unde un bărbat în vârstă de 59 de ani este acuzat că ar fi distribuit conținut cu caracter electoral pe o rețea de socializare, fapt care ar putea constitui o încălcare a reglementărilor privind propaganda electorală.

Autoritățile reamintesc că, potrivit deciziei Biroului Electoral Central, orice formă de propagandă este strict interzisă după încheierea oficială a campaniei electorale, indiferent de canalul folosit – afișe, materiale distribuite online, mesaje audio-video sau îndemnuri adresate alegătorilor cu privire la susținerea sau respingerea unor candidați.

Pentru prevenirea oricăror incidente, structurile Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate și continuă să desfășoare misiuni specifice de menținere a ordinii publice, în special în zona secțiilor de votare. Obiectivul principal este asigurarea unui proces electoral sigur, legal și lipsit de incidente majore.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice neregulă și să își exercite dreptul de vot în mod responsabil și în conformitate cu legea.

Județul Botoșani se află printre ultimele locuri din țară la prezența la vot, înregistrând un procent de doar 32,46% în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Dintr-un total de 374.690 de alegători înscriși pe listele permanente în județ, au votat 108.535 pe liste permanente, 11.568 pe liste suplimentare și 1.526 de persoane cu urna mobilă, rezultând un total de 121.629 de voturi exprimate.

Cu acest procent, Botoșaniul se situează imediat deasupra județelor Covasna (31,03%), Satu Mare (29,95%) și Vaslui (27,58%), aflate pe ultimele locuri la nivel național în ceea ce privește participarea la scrutin.

Spre comparație, în județul Vaslui, doar 117.592 de persoane au votat, deși erau înscriși peste 426.000 de alegători, în timp ce în Satu Mare s-au prezentat la urne 92.840 de cetățeni, dintr-un total de aproape 310.000 de alegători. Județul Covasna a înregistrat 55.481 de voturi, ceea ce reprezintă puțin peste 31% prezență.

În județul Botoșani au fost organizate 434 de secții de votare, iar autoritățile locale au desfășurat acțiuni de informare și mobilizare, însă datele finale confirmă că interesul pentru aceste alegeri a rămas modest în rândul botoșănenilor.

Comparativ cu alegeri precedente, participarea redusă poate fi pusă pe seama apatiei electorale, a lipsei de încredere în clasa politică sau a migrării temporare a populației din zonă.

Rămâne de văzut cum va evolua prezența în turul al doilea și dacă mesajele de mobilizare ale candidaților vor reuși să inverseze această tendință în județele cu prezență scăzută.