Județul Botoșani se află în topul Regiunii de Nord-Est la atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu investiții de 237,72 milioane euro, demonstrând atât potențialul județului, cât și eficiența administrativă a conducerii locale. Cu 562 de proiecte contractate, Botoșani confirmă că poate concura cu centre regionale puternice și că are capacitatea de a valorifica oportunitățile europene.

La nivel regional, județul ocupă locul 3 în Moldova, devansat doar de Iași și Suceava, două județe mai mari și cu o capacitate investițională puternică. La nivel național, Botoșani se poziționează pe locul 18 după valoarea fondurilor atrase și pe locul 19 după numărul de proiecte aprobate.

„Investițiile finanțate prin PNRR se traduc în școli modernizate, spitale dotate cu echipamente performante, servicii digitale mai rapide și eficiente pentru cetățeni, precum și reducerea costurilor administrative. Comunitățile botoșănene resimt deja efectele pozitive ale acestor proiecte”, a declarat senatorul Doina Federovici , președintele PSD Botoșani, care a subliniat că „rezultatele obținute au fost posibile datorită unei colaborări solide între autoritățile locale, instituțiile publice și mediul privat” . „În mandatul trecut am valorificat fiecare oportunitate de finanțare, iar fondurile atrase aduc beneficii reale botoșănenilor noștri”, a mai spus liderul social-democrat.

Portofoliul de proiecte PNRR arată o abordare clară și bine gândită pentru dezvoltarea județului, demonstrând că autoritățile locale au știut să valorifice oportunitățile oferite de acest program european.

„Aceste investiții arată că județul are capacitatea administrativă de a gestiona proiecte complexe și că direcția spre modernizare este fermă. Este obligatoriu ca această dinamică investițională și această viziune administrativă să fie menținute și de actuala conducere județeană, dacă vrem ca Botoșaniul să își poată consolida procesul de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.

Topul județelor din Moldova după valoarea finanțărilor PNRR

1. Iași – 509,09 milioane euro
2. Suceava – 365,74 milioane euro
3. BOTOȘANI – 237,72 milioane euro
4. Bacău – 231,35 milioane euro
5. Neamț – 145,83 milioane euro
6. Vaslui – 128,50 milioane euro

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile: O propunere legislativă aflată în dezbatere în Parlament ar putea introduce în Codul de procedură fiscală un nou articol: „Executarea silită împotriva debitorilor debitorului”, scrie alba24.ro.

Compania de consultanță fiscală CC Tax Advisory semnalează faptul că inițiativa ridică probleme serioase de tehnică legislativă și de securitate juridică, scrie Economedia.

Asta pentru că permite ANAF-ului să emită titluri de creanță și să execute direct firma care nu își plătește la timp facturile către un partener.

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile către partener, după 10 zile

Proiectul îi permite unui contribuabil să sesizeze ANAF după o somație de 10 zile, iar Fiscul are 5 zile pentru a verifica documentele și a decide.

Terțul-debitor are, la rândul său, 10 zile să plătească fie datoria fiscală a partenerului, fie factura restantă, după care poate fi executat silit.

„Intenția legii, să protejeze firmele care se sufocă pentru că nu își pot încasa facturile, este legitimă. Problema este instrumentul ales: în forma actuală, riscăm să transformăm ANAF în judecător comercial de urgență și să mutăm conflictul din sala de judecată direct în biroul de executări fiscale”, a spus Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.

Noul mecanism transformă, în practică, ANAF într-un actor care intervine direct într-un raport comercial între două companii, apreciind dacă există sau nu o datorie „certă, lichidă și exigibilă”.

Dacă apreciază că da, Fiscul poate emite titlu de creanță și declanșa executarea silită împotriva terțului – debitor comercial al contribuabilului.

Măsura se poate transforma în același timp într-un instrument de presiune și risc crescut de abuz între companii,  mai precizează specialiștii citați de Economedia.

Un alt risc identificat este acela al unui efect de domino asupra lichidității IMM-urilor și a finanțării comerciale.

Care sunt prețurile la care Romsilva vinde brazii de Crăciun: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, oferă la vânzare în acest sezon al sărbătorilor de iarnă 16.415 de pomi de Crăciun, scrie alba24.

Potrivit reprezentanților Romsilva, dintre aceștia, 13.462 sunt din specia brad, iar alți 2.953 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.

Majoritatea pomilor de Crăciun provin din culturi specializate, din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, un număr mai mic fiind recoltați din suprafețele de fond forestier regenerate natural, având o densitate excesivă, care necesită lucrări de rărire.

Direcțiile și ocoalele silvice din cadrul Romsilva vor onora cu prioritate cererile populației, prin vânzare directă, iar valorificarea către operatori economici se va face numai în limita excedentului.

Prețurile, în funcție de înălțime

Prețurile la achiziția directă, de la ocoalele silvice, depozite sau locurile de recoltare, pornesc de la 17 lei pentru un pom de Crăciun din specia molid, cu înălțimea de până în 1,3 metri, și ajung la 39 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri.

Solicitările pentru pomii mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se va aproba în comitetul director al direcţiei silvice.

Pomii de Crăciun sunt comercializați la sediile ocoalelor silvice din zonele de munte și de deal, unde există pepiniere silvice care produc puieți forestieri de rășinoase și păduri de rășinoase.

Aceste ocoale oferă, la cerere, și pomi de Crăciun cu rădăcină protejată sau la ghiveci, care pot fi replantați ulterior, o soluție recomandată, care include, însă, costuri suplimentare.

În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.

Despre Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în sisteme internaționale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de peste 850.000 de hectare, precum și 12 herghelii de stat.

Guvernul a adoptat joi Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești pentru perioada 2025-2029. Prin acest document Executivul își propune să consolideze prezența produselor autohtone pe piața internă și să faciliteze accesul acestora pe piețele externe, scrie Alba24.ro.

Potrivit Guvernului, strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale.

Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate.

Obiectivele specifice sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare.

Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).

Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar – producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:

• Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;

• Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;

• Protejarea tradițiilor și identității locale;

• Stimularea investițiilor;

• Crearea de locuri de muncă;

• Creșterea valorii adăugate a produselor;

• Promovarea durabilității;

• Dezvoltarea turismului;

• Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.

Un element important al Strategiei îl constituie înființarea unui Registru de piață, care să cuprindă informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei Naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029.

Activitatea acestuia va fi reglementată prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.

Situația analizată

Potrivit Guvernului, România dispune de un potențial agroalimentar considerabil, dar insuficient utilizat, cu un nivel de valorificare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce impune adoptarea și implementarea de politici și strategii specifice care să asigure valorificarea eficientă și integrală a acestuia.

Conform datelor EUROSTAT, în anul 2021, agricultura României era pe locul 7 în Uniunea Europeană (UE), cu o producție de peste 21 de miliarde de euro. În același timp, analizând ierarhia țărilor europene din punct de vedere al valorii producției agroalimentare industriale, se observă: în anul 2020, Germania înregistrează cea mai mare valoare a indicatorului analizat, cu o valoarea a producției de 173 mii mil. euro (19,62% din totalul european), urmată de Franța (17,33%), Italia (13,32%) și Spania (11,8%). România se situează pe locul 18, cu o valoare a producției de 9.000 mil. euro, contribuind astfel cu doar 1,04% în realizarea valorii înregistrate la nivel european.

În urma celor prezentate anterior, se identifică la nivelul României, o poziție sub media europeană, în ceea ce privește valoarea producției realizate la nivelul ramurilor industriei agroalimentare.

Competitivitatea sectorului agroalimentar este reflectată de persistența deficitului comercial agroalimentar, dar și de structura schimburilor comerciale: exporturile sunt dominate de materii prime precum grâu, porumb, semințe de floarea soarelui (excedentare la nivelul României), iar peste jumătate din importurile României sunt produse finite cu valoare adăugată mare.

Printre cauzele care au condus la această situație, identificate de experți naționali și internaționali (din partea Băncii Mondiale) se regăsesc:

• brandurile colective de export au fost insuficient dezvoltate și ponderea firmelor care dețin mărci proprii înregistrate pe piețele externe a fost redusă; mărcile comerciale românești, brandurile sectoriale și brandul de țară nu au fost suficient promovate și nu au avut notorietatea necesară pentru a susține creșterea exporturilor;

• brandurile ambasador ale României au fost puțin cunoscute peste graniță, cu excepția țărilor unde au fost prezente comunități semnificative de români;

• prezența online a firmelor românești nu a generat suficientă expunere internațională; există o nevoie de îmbunătățire a instrumentelor de marketing online;

• majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) au cunoștințe limitate referitoare la marketing, branding, informare, identificare de oportunități și networking;

• nu au fost prospectate suficient de mult noi piețe externe în afara Uniunii Europene;

• produsele românești destinate exporturilor pe piețele externe țintă au o competitivitate limitată/insuficientă;

• consumatorii interni nu sunt informați suficient asupra calității produselor românești și preferă să achiziționeze produse importate;

• obținerea certificărilor în domeniul calității este scăzută, ceea ce determină ca acreditarea la export sau găsirea de parteneri externi să fie dificilă

Schimbări preconizate

Prin Strategia de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, rezultatele așteptate și efectele preconizate sunt următoarele:

• Fructificarea potențialului agricol al României, revitalizarea zonelor rurale prin folosirea materiei prime locale, crearea de noi locuri de muncă, creșterea valorii adăugate și a valorii de piață a produselor agroalimentare;

• Crearea unei imagini/percepții pozitive asupra alimentelor românești și a recunoașterii calității și particularităților naționale atât pentru consumatorii români cât și pentru piețele statelor membre UE și piețele țărilor terțe;

• Conștientizarea consumatorului referitoare la calitatea produselor autohtone și la patrimoniul cultural gastronomic românesc;

• Susținerea producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar de a-și consolida poziția produselor românești pe piețele interne și internaționale, concomitent cu protejarea tradițiilor și identității locale;

• Susținerea producătorilor locali în adoptarea practicilor durabile de producție și în îmbunătățirea calității și diversității produselor lor;

• Identificarea și consolidarea instrumentelor de sprijin în vederea promovării produselor alimentare autohtone, inclusiv a fondurilor provenind din bugetul național, fonduri UE;

• Consolidarea consultării/dialogului și antrenării actorilor care activează în sectorul agroalimentar, respectiv producători, procesatori, comercianți, exportatori, organizații/entități comerciale;

• Extinderea și întărirea schimburilor comerciale în domeniul industriei agroalimentare, prin identificarea de noi piețe de desfacere și extinderea categoriilor de produse românești pentru export;

• Creșterea numărului de produse atestate/recunoscute/certificate pe scheme de calitate naționale și pe sisteme de calitate europene, cât și creșterea consumului de produse agroalimentare românești, a competitivității și, implicit, a exporturilor de produse agroalimentare pe piața internațională;

• Stimularea investițiilor: obținerea protecției la nivel european și înregistrarea pe scheme de calitate naționale vor stimula investițiile în infrastructura de producție și procesare, ducând la îmbunătățirea calității și standardelor de producție;

• Creșterea valorii adăugate: produsele cu protecția DOP/DOC, IGP și STG adaugă o valoare mai mare materiilor prime, crescând astfel veniturile producătorilor; produsele agroalimentare care au dobândit protecția DOP, IGP, STG și/sau au fost atestate pe scheme de calitate naționale vor beneficia de o recunoaștere oficială a calității și autenticității lor, ceea ce va spori atât încrederea consumatorilor, cât și extinderea comerțului către noi piețe;

• Dezvoltarea turismului: produsele de calitate și produsele tradiționale pot atrage turiști și vizitatori, sprijinind astfel industria turismului.