Connect with us
Publicitate

Actualitate

Ajutoare de urgență de peste 1.000.000 lei pentru sprijinirea a 226 familii și persoane singure cu probleme sociale grave

Publicat

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, acordarea unor ajutoare de urgență în sumă totală de 1.004.500 lei pentru sprijinirea a 226 familii și persoane singure care fie se află în situaţii de necesitate în urma unor incendii sau accidente, fie au probleme grave de sănătate sau riscă excluziunea socială, astfel:

 339.500 lei pentru 48 familii și persoane singure afectate de incendii, din județele Argeș, Bacău, Buzău, Dâmbovița, Galați, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Suceava și Vaslui;

 20.000 lei pentru 2 familii care se confruntă cu situații de necesitate cauzate de accidente, din județul Neamț;

– 645.000 lei pentru 176 familii și persoane singure aflate în situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariția sau sporirea riscului de excluziune socială, din județele Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Ajutoarele de urgenţă aprobate de Executiv sunt acordate în baza anchetelor sociale efectuate de agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, centralizate de  Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, și sunt suportate din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani de află sub avertizare de COD GALBEN de vânt puternic

Publicat

Județul Botoșani se va află sub o avertizare meteorologică tip cod galben de intensificări ale vântului.

Temporar, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 55-65 km/h.

Atenție pe unde vă deplasați!

Evitați zonele cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți!

Nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate!

Parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate!

Îndepărtați copacii sau ramurile uscate, care pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale!

Nu atingeți firele căzute la pământ.

#ISU_BOTOSANI #pompieri #prevenire

Citeste mai mult

Administratie

A început modernizarea unui nou drum județean de piatră din județul Botoșani

Publicat

Un nou sector de drum este modernizat de Consiliul Județean prin intermediul Direcției Județene de Drumuri și Poduri.

O asociere condusă de firma botoșăneană Transasfalt Prod a primit ordinul de începere și a demarat lucrările la DJ291D, Oroftiana; Baranca – Bajura.

Predarea amplasamentului către constructor s-a realizat ieri în prezența Doinei Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a vicepreședintelui Dorin Birta, a senatorului Lucian Trufin, a deputaților Alexandra Huțu și Dan Șlincu, precum și a primarilor Viorel Atomei (Hudești), Alin Gârbaci (Darabani) și Marcel Chelariu (Suharău).
„Am promis că vom moderniza acest drum și ne ținem de cuvânt. Este un drum important, paralel cu Prutul, care unește unele dintre cele mai nordice localități ale țării și sper ca modernizarea lui să aducă noi oportunități de dezvoltare a zonei”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum județean de piatră care va fi modernizat are o lungime de 10,2 kilometri, din care 2 kilometri sunt în comuna Suharău, 3,55 kilometri în comuna Hudești, iar 4,66 kilometri aparțin de orașul Darabani. Soluția tehnică pentru sistemul rutier presupune realizarea unei fundații din balast de 40 de centimetri, peste care se va turna un strat de 20 de centimetri de balast stabilizat și două straturi de asfalt de 10 centimetri.
Valoarea totală a investiției este de peste 50 de milioane de lei (10 milioane de euro), din care 10 milioane de lei o reprezintă finanțarea guvernamentală, iar 40 de milioane de lei (peste 8 milioane de euro) cea asigurată de Consiliul Județean Botoșani.
„Ne dorim lucrări de calitate, care să dureze în timp. Avem încredere că mesajul nostru a fost pe deplin înțeles de către constructori, care sunt determinați să lucreze la fel de bine ca și pe celelalte drumuri județene pe care le-au făcut în ultimii ani”, a declarat Dorin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum Oroftiana; Baranca – Bajura face parte din cele pentru care Consiliul Județean Botoșani a obținut finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, care este continuarea firească a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). „În cadrul Programului «Anghel Saligny» mai avem în diferite stadii de execuție alte patru proiecte de modernizare, astfel că, la finalul implementării lor, vom avea încă 40 de kilometri de drum județean asfaltați”, a conchis Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Cele patru sectoare de drum județean aflate în plin proces de modernizare sunt:
DJ293A, Coțușca – Viișoara Mică – Viișoara (6 kilometri)
DJ 294A, Avrămeni – Panaitoaia – D. Cantemir – DN 24C (7,8 kilometri)
DJ 294B, Ștefănești – Murguța – Dobârceni (10,6 kilometri)
DJ 291K, Lozna (DJ291B) – Călinești – DN 29C – Talpa (7,22 kilometri)

Citeste mai mult

Eveniment

Duminică este cea mai scurtă zi din an. În noaptea de 30 spre 31 martie, România trece la ora de vară

Publicat

În noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, trecem la ora de vară 2024. Trecerea la ora de vară se face în ultima zi a lunii martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Potrivit unui comunicat al CFR, trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie a.c. la ora 03:00, care va deveni ora 04.00.

După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, vor pleca în ordinea rangului.

Modificări anunțate de CFR
În data de 31 martie 2024, pentru adaptarea circulației trenurilor la ora de vară vor interveni următoarele modificări:

RM 7905 – București Nord – Aeroport Henri Coandă se anulează

RM 7908 – Aeroport Henri – Coandă București Nord se anulează

R 9302 – Roșiori de Vede – București Basarab va circula ca tren R 13302 și cu orar modificat: Roșiori de Vede (pl. 02.20 ora de iarnă) – București Basarab (sos. 05.34).

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie 2024, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

România a adoptat procedura trecerii la ora de vară din 1932, până în 1940. Apoi a reluat-o din anul 1979, după ce a semnat Convenția fusurilor orare.

În anul 1997 s-a adoptat o ordonanță în care se precizează: ”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″.

În prezent, peste 100 de ţări din toată lumea folosesc acest mecanism. În lume sunt însă state sau teritorii care nu au adoptat această convenţie, de exemplu ora de vară nu este folosită în ţările de la Ecuator şi de la Tropicul Capricornului şi nici de Japonia şi China sau în statele americane Hawaii şi Arizona.

Beneficii ale trecerii la ora de vară
Motivul iniţial al adoptării Convenţiei privind trecerea la ora de vară a fost strict economic, fiind legat de economisirea energiei electrice pentru iluminat: în cazul păstrării orei de iarnă, o parte din activităţile populaţiei precum şi cele industriale s-ar desfăşura în condiţii de noapte, care ar necesită utilizarea unei cantităţi de energie electrică.

De exemplu, în Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, iar în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vară aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic.

 

Totuşi, studiile legate de economisirea energiei prin trecerea la Ora de vară sunt limitate sau chiar contradictorii, pentru că astăzi, structura consumului de energie electrică s-a schimbat şi iluminatul nu mai este preponderent.

Critici la adresa orei de vară
Trecerea la ora de vară este criticată de cei care consideră că schimbarea orei care se produce de două ori pe an ar avea mai multe efecte nedorite.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul adaptării la un alt orar de somn, cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Lipsa unei ore de somn ar creşte riscul de infarct, ar provoca dureri de cap, ar schimba starea de spirit sau apetitul.

O oră mai puţin de somn ar scădea productivitatea la locul de muncă sau ar creşte riscul accidentelor de muncă pentru cei cu joburi fizice stresante. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă, cel puţin în prima zi de luni, după ce ora de vară este activă oficial.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, cum sunt fermierii şi crescătorii de păsări.

În Israel, evreii sefarzi ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vară, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot, în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

Se aduc critici şi în legătură cu nevoia potrivirii ceasurilor, a complicării orarelor sau a planificării multor activităţi, a călătoriilor, întâlnirilor sau a plăţilor.

Pot fi şi perturbări în funcţionarea dispozitivelor medicale sau a multor tipuri de echipamente, în lipsa unor softuri adecvate care să schimbe în mod automat ora.

Cum a apărut ideea trecerii la Ora de vară
„Ora de vară” a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, într-un eseu intitulat “Un proiect economic”, prin care îndemna populaţia să se trezească mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui şi a economisi uleiul utilizat la lămpile de iluminat public.

Şi entomologul George Vernon Hudson din Nouă Zeelandă a propus modificarea orei în vara anului 1895, şi anume pentru a petrece mai mult timp adunând insecte după încheierea programului său de lucru de la poştă. El a prezentat un studiu Societăţii Filosofice din Wellington în care propunea chiar modificarea cu două ore. Schimbarea orei a fost însă adoptată doar după ce Hudson s-a pensionat.

Ideea lui Franklin a fost preluată şi de constructorul britanic William Willett, care a propus în 1907 să se adauge câte 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, şi să se scadă apoi aceste minute în duminicile lunii septembrie. După aproximativ un an de campanie, proiectul său a atras atenţia autorităţilor britanice, şi, în 1909, a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vară obligatorie. Dar ora de vară a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o lună după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vară a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Pe 19 martie 1918 s-a introdus şi în Statele Unite, dar a fost folosită doar până în 1919, când, din cauza opoziţiei fermierilor, s-a renunţat.

Au adoptat ora de vară, pe rând, şi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. În SUA a fost apoi din nou aplicată, pentru o perioadă mai îndelungată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945, dar s-a creat confuzie pentru că fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situaţie ce s-a menţinut până în 1966.

Citeste mai mult

Eveniment

Este lege: Gata cu abuzul fizic, verbal, hărţuirea sexuală și ameninţările! Angajații vor fi protejați la locul de muncă.

Publicat

Legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a fost promulgată joi, informează MMSS.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 4 martie 2024.

Convenţia nr. 190/2019 adoptată pe 21 iunie 2019 la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva vizează eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii.

“Angajaţii au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectaţi indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Observăm că sunt tot mai multe sesizări pentru hărţuire. Este nevoie ca măsurile să fie ferme dar proporţional cu gravitatea acestor abateri. Legea promulgată astăzi vine să creeze condiţiile pentru un mediu de lucru în care angajaţilor să li se respecte demnitatea”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, potrivit comunicatului MMSS.

Conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în anul 2023 au fost înregistrate 511 petiţii privind hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 41 de sancţiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei. Prin comparaţie, în urmă cu 10 ani, respectiv în anul 2014, erau înregistrate doar 137 de sesizări.

Conceptul de “violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea.

Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilităţile unui angajator. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending