Connect with us

Eveniment

Ajunul Crăciunului la români: Povestea lui Moș Ajun. Cum a devenit Moș Crăciun simbolul generozității. Zi de colinde și rugăciune

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Seara de Ajun a Crăciunului precede sărbătoarea Nașterii Domnului și una dintre cele mai importante ale anului. Este o zi plină de bucurie și speranță pentru creștini, când aceștia se pregătesc cu dragoste pentru celebrarea marei sărbători. Casele strălucesc de lumină, brazii sunt împodobiți în culori și strălucire, iar copiii abia așteaptă sosirea Moșului cu daruri, scrie alba24.ro.

Pentru cei mici, Ajunul Crăciunului este sinonim cu nerăbdarea și entuziasmul de a-l întâmpina pe Moș Crăciun. Cu inimile pline de speranță și ochii strălucind de bucurie, aceștia așteaptă cu emoție și nerăbdare momentul în care vor găsi sub brad darurile aduse de Moșul cel darnic.

Pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului este celebrat fratele lui Crăciun, Moș Ajun.

Ajunul Crăciunului presupune și un post aspru, fiind indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit.

Ajunul Crăciunului: cine este Moș Ajun, fratele geamăn a lui Moș Crăciun

Potrivit credinţelor populare, Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este om sărac, acesta o refuză și o îndrumă spre casa fratelui său, mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun.

În alte legende populare şi colinde, Moş Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui său.

Publicitate

Se spune că Moș Crăciun era un om rău, în schimb soţia lui, Crăciuneasa, femeie miloasă şi bună la suflet, le-a oferit adăpost, dar fiindu-i frică de mânia lui Crăciun a ascuns-o pe Maica Domnului în grajdul pentru animale.

Crăciun, aflând cele petrecute s-a mâniat şi a tăiat mâinile soţiei sale. Atunci, Fecioara Maria a făcut o minune lipind braţele Crăciunesei la loc.

Această întâmplare a dus la transformarea lui Crăciun într-un om blajin şi plin de milă.

Când Crăciun a aflat că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind „primul creştin”, „Sfântul cel mai bătrân”, „soţul femeii care a moşit-o pe Maria”.

Se spune că el s-a căit atât de mult, încât a doua zi şi-a împărţit întreaga avere copiilor săraci, de unde şi tradiţia de a face daruri de Crăciun, mai ales copiilor.

Totodată, se știe despre Moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli.

Moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Ajunul Crăciunului: zi de post aspru

Ajunul Crăciunului este sărbătorit în calendarul ortodox în ziua de 24 decembrie, această zi fiind și ultima din Postul Crăciunului, care a început pe data de 15 noiembrie.

„Ziua de 24 decembrie este ultima a Postului Nașterii Domnului, moment de pregătire pentru întâmpinarea marelui praznic împărătesc al Nașterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Este o zi a privegherii, a ajunării pentru cei evlavioși, a participării la rânduielile liturgice, în special la Ceasurile Împărătești și la Liturghia Marelui Vasile, Arhiepiscopul Cezareii Capadociei.

Este și o zi a colindelor pe care le cântăm, dar și ascultăm în mod deosebit, mai mult ca în celelalte zile ale postului pe care îl încheiem; o zi a darurilor făcute întru aducerea aminte a momentului când s-a făcut Om Cel Care ne-a dăruit nouă viață veșnică.

O zi a bunelor doriri și a inimilor deschise către ceilalți, o zi a concordiei, după cum subliniază cântările de la Betleem: Slavă întru cei de Sus, lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire”, a explicat părintele arhimandrit Timotei Aioanei.

Postul din Ajunul Crăciunului se ține până la ora 15:00

Este o zi plină, cu multe pregătiri în casele creștinilor, în care se ține post aspru cel puțin până la Ceasul al IX-lea (ora 15:00).

În unele părți se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului.

Această ajunare amintește totodată de Postul ținut mai odinioară de catehumeni, care în seara acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop.

Tot în Ajunul Crăciunului se aprind candele, lumânări și lumini la ferestre, iar după prânz, spre seară, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert, îndulcit cu bucăți de fructe și miere, în amintirea postului Prorocului Daniel și al celor tineri din Babilon.

Dacă Ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri, în ziua de ajun se va săvârși Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului se va săvârși cea a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă Ajunul va cădea însă într-o zi de sâmbătă sau duminică, în ziua de ajun se va săvârși Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua praznicului se va săvârși cea a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

Ajunul Crăciunului: preoții vestesc Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos la casele credincioșilor

În ziua de 24 decembrie, în unele zone se obisnuiește ca preoții din parohii să meargă cu Ajunul la casele credincioșilor.

Cu icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos în mâini și însoțiți de dascăli care cânta Troparul Nașterii Domnului, preoții merg și vestesc venirea Crăciunului la familiile pe care le păstoresc.

Din punct de vedere liturgic, se poate spune că această tradiţie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujbă în afară zidurilor bisericii.

Este o slujbă săvârşită pe uliţe şi pe străduţe, prin curţi şi prin case, pe la ferestre şi pe la uşi.

Precum odinioară făcea crainicul, părintele se străduieşte a anuţa în tot locul şi pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, rămânând însă Dumnezeu! Astfel, singurul lucru nou sub soare se arată vrednic de o asemenea mare vestire.

Fiecare preot vesteşte Naşterea Domnului în parohia lui. În funcţie de mărimea parohiei, preotul poate începe să umble cu icoană mai devreme sau mai târziu.

Astfel, la sate, această vestire se petrece chiar în ajunul Crăciunului, pe când la oraşe, unde parohiile sunt mai mari şi credincioşii mai numeroşi, preoţii încep să umble cu icoana ceva mai devreme.

Ajunul Crăciunului: zi de colindat

Nasterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineața de Ajun, fiind copiii și tinerii.

Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și turte numite „Scutecele lui Hristos”.

Pentru că până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie și ei primiți cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

Colindele din Ajunul Crăciunului transmit mesaje de fapte bune, care vestesc Nașterea Domnului, dar și îndemnuri filantropice. Iată câteva dintre acestea:

Din an în an

Din an în an sosesc mereu / La geam cu Moș Ajun
E ger cumplit și drumu-i greu / Da-i obicei străbun
Azi cu strămoșii cânt în cor, / Colindul sfânt și bun
Tot Moș era și-n vremea lor, / Bătrânul Moș Crăciun
E sărbătoare și e joc / În casa ta acum
Dar sunt bordeie fără foc / Și mâine-i Moș Ajun
Acum te las, fii sănătos, / Și vesel de Crăciun
Dar nu uita, când ești voios / Române, să fii bun!

Florile dalbe

Scoală gazdă din pătuţ / Florile dalbe
Şi ne dă un colăcuţ / Florile, florile dalbe
Că mămuca n-o făcut / Florile dalbe
Sâtă rară n-o avut / Florile, florile dalbe

Pe când sâtă-o căpătat / Florile dalbe
Covata i s-o crăpat / Florile, florile dalbe
L-o sfădit mama pe tata / Florile dalbe
De ce s-o crăpat covata / Florile, florile dalbe

Când covata o lipit / Florile dalbe
Cuptorul nu s-o urnit / Florile, florile dalbe
Când cuptorul o pornit / Florile dalbe
Anul Nou o şi zânit / Florile, florile dalbe / Florile, florile dalbe.

Dacă-n fiecare zi Crăciunul ar veni

Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, / Ce bucurie ar fi,
Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, / Mai buni poate am fi.
Ce bucurie ar fi.
Daruri multe să primim, / Dar şi noi să dăruim,
Mult belşug şi spor în case, / Sărbători cât mai frumoase.
Dacă mult mai buni am fi, / Ce dorim vom dobândi,
Sănătate şi iubire, / Linişte şi fericire.
Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, / Ce bucurie ar fi,
Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, / Mai buni poate am fi.
Ce bucurie ar fi.
Stele multe aurite, / Din cer parcă sunt venite,
În suflet şi-n viaţa noastră, / O minune să împlinească.
Iar colinda de crăciun, / Să răsune ca acum,
Zi de zi în viaţa noastră, / O minune să împlinească.
Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, / Ce bucurie ar fi,
Dacă-n fiecare zi, / Crăciunul ar veni, Mai buni poate am fi.

Coborât, o coborât

Coborât, o coborât / Dumnezeu cu Petru Sfânt
Să vadă ce-i pă pământ / Și creștinii cum mai sânt.
Coboară-ntr-o sară-n sat, / La casă de om bogat.
– Bună sara, om bogat ! / Gata-i cina de cinat ?
– Îi gata, da-i pentru noi, / Nu-i pentru drumeți ca voi !
Dumnezeu S-o supărat / Și de-acolo o plecat
Pe cununa dealului, / La casa săracului.
– Bună sara, om sărac! / Gata-i cina de cinat ?
– Îi gata, da-i puținea, / Dar poftiți cu toți la ea,
Că dacă nu ne-o ajunge, / Om mere și-om mai aduce !
Dumnezeu S-o săturat, / Mulțămiră și-or plecat.
Pân’ la pod unde să treacă, / Domnu stă din mărs oleacă:
– Ce vezi, Petre, colo jos, / În adâncu-ntunecos?
– Sfinte-al lumii Ziditor, / De ce văd eu mă-nfior:
Văd bogatu’ cu a’ lui, / În vâltoarea iadului,
Arde-nlănțuit în loc, / Tri balauri suflă-n foc !
– Uite, Petre-n slăvi cerești, / Spune-mi, Petre, ce zărești?
– Doamne, de ce văd aș sta / Și cu drag m-aș tăt uita:
Văd săracu’ cu a’ lui, / În grădina Raiului,
Ospătând la mese-ntinse, / Între mii făclii aprinse…

sursa: agerpres.ro, basilica.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Jandarmii botoșăneni, din nou la Grădinița cu program prelungit „Șotron” din municipiul Botoșani

Publicat

acum 41 de secunde

miercuri, 22.10.2025

de

Publicitate

În dimineața zilei de marți, 21 octombrie, jandarmii au desfășurat o activitate preventivă la Grădinița cu program prelungit ,,Șotron” din municipiul Botoșani, unde au stat de vorbă cu cei peste 200 de copii, în cadrul campaniei ,,MAI multă grijă, MAI multă siguranță!”, despre regulile pe care trebuie să le respecte pentru a nu fi implicați, fără voia lor, în evenimente neplăcute.

Pentru că cei mici îndrăgesc cățeii, jandarmii au fost însoțiți de câinii de serviciu Pih și Dop, spre încântarea copiilor, care i-au răsplătit cu desene colorate cu mânuțele lor pricepute.

Activitățile de acest gen vor continua pe toată durata acestui an școlar, pentru prevenirea faptelor antisociale ce ar putea afecta buna desfășurare a actului educațional, siguranța elevilor și a cadrelor didactice.

Citeste mai mult

Cultura

Spectacolul „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!”, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 14 minute

miercuri, 22.10.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!” de Avtandil Varsimașvili și „O noapte nebună, nebună!” de Ray Cooney.

Sâmbătă, 25 octombrie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” va fi pus în scenă spectacolul „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!” de Avtandil Varsimașvili, regizat de regizorul georgian Andro Enukidze. Traducerea și adaptarea piesei a fost facută de Lucian Băleanu, scenografia spectacolului este semnată de Vera Kipiani, iar coregrafia a fost realizată de Victoria Bucun.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Oana-Maria Tudoran, Răzvan Amitroaei, Marius Rogojinschi, Cezar Amitroaei, Gheorghe Frunză, Lenuș Moraru, Gina Patrașcu-Zamfirache, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Dana Bucătaru, Irina Mititelu și Volin Costin.

Un text dramatic de Avtandil Varsimașvili despre (așa cum reiese și din titlu) iubire. Dar… după milenii de valorificare artistică a temei, descoperim noi și noi valențe ale acestui sentiment.

Povestea de dragoste tratată inițial cu foarte mult umor este plasată într-un moment zbuciumat și foarte trist din istoria recentă a Gruziei (războiul cu Rusia din 2008).

Într-un cadru inedit (o viziune regizorală realizată în premieră absolută pentru publicul botoșănean) se va desfășura cronologic constituirea pasională a iubirii până la un deznodământ surprinzător.

Publicitate

Toate acestea sunt grefate pe un eșafodaj de întrebări existențiale pentru care fiecare trebuie să-și găsească propriile răspunsuri.

„Spectacolul „Iubesc! Iubesc! Te iubesc!” este despre ceea ce ne lipsește tuturor în special în ziua de azi: DRAGOSTEA. Ne-am dezobișnuit să iubim!

Cred ca la o trupă foarte interesantă s-au mai adăugat actori tineri foarte interesanți, nu prea sunt obiectiv atunci cand vorbesc despre acești actori pentru că eu îi iubesc cu adevărat, dar știu că dragostea e subiectivă: îi iubești pentru că îi iubești, fără motiv. Dar eu mai am un motiv foarte serios să îi și respect pentru că sunt niște profesioniști serioși și niște actori foarte interesanți. Așa că e un spectacol despre dragoste, pe care îl desfășurăm într-o atmosferă de iubire generală.” (Andro Enukidze)

Duminică, 26 octombrie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „O noapte nebună, nebună!” de Ray Cooney.

Traducerea și adaptarea de Lucian Băleanu

Regia artistică: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Costume: Alina Dincă

Coregrafia: Victoria Bucun

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Radu Dragoș, Lorena-Petronela Chiribuță, Petruț Butuman, Crenola Muncaciu, Alexandra Vicol, Cezar Amitroaei

  Spectacolul „O noapte nebună, nebună!” este o adaptare după textul lui Ray Cooney, renumit actor și dramaturg englez, supranumit Feydeau al Angliei, apreciat atât de public, cât și de critica de specialitate, fapt recompensat prin acordarea titlului de „Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic”.

Comedia „O noapte nebună, nebună!” poate fi considerată, în egală măsură, o farsă, o comedie de moravuri, o satiră politică, dar și toate acestea la un loc, fără a știrbi cu nimic din calitățile vreuneia dintre cele trei. Răsturnările de situație, încurcătura de minciuni, acumularea de personaje-surpriză, rafinamentul comicului de limbaj, contrastul dintre adevărata față a protagoniștilor și ceea ce se consideră ei a fi, multitudinea de tipologii – toate converg spre o succesiune amețitoare de situații comice, fapt ce contribuie la realizarea unei comedii savuroase, în traducerea și adaptarea lui Lucian Băleanu și în viziunea regizorului Alexandru Vasilachi.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Adevărul despre Drumul Expres Botoșani – Suceava: Are finanțare, dar riscă să o piardă din nepăsarea președintelui CJ Botoșani, Valeriu Iftime

Publicat

acum 32 de minute

miercuri, 22.10.2025

de

Publicitate

Drumul Expres A7 (Suceava) – Botoșani are finanțare europeană asigurată prin Programul de Transport 2021-2027.

În ultima perioadă, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a afirmat în repetate rânduri, în spațiul public, că Drumul Expres Botoșani – Suceava nu ar avea sursă de finanțare.

Această informație este falsă, fiind lansată doar pentru a justifica lipsa de acțiune din primul său an de mandat, perioadă în care, în loc să sprijine proiectul, a încercat mai degrabă să îl saboteze decât să îl susțină.

Răspunsul oficial transmis de Guvernul României, în urma interpelării adresate premierului Ilie Bolojan de către senatorul PSD Doina Federovici, demonstrează clar că Valeriu Iftime a dezinformat atunci când a susținut că cel mai mare și important proiect de infrastructură pentru județul Botoșani nu ar avea finanțare asigurată.

„Conform prioritizării realizate în cadrul Planului Investițional 2021-2030, proiectul Drum Expres A7 (Suceava) – Botoșani este inclus în lista proiectelor rutiere localizate pe rețeaua secundară – drumuri expres, având ca sursă de finanțare Programul de Transport 2021–2027, în cadrul Priorității 2: Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere, Obiectiv specific RSO3.2: Dezvoltarea și ameliorarea unei mobilități naționale, regionale și locale sustenabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului TEN-T și a mobilității transfrontaliere”, se arată în răspunsul la interpelare.

Prin urmare, Drumul Expres are finanțare europeană asigurată, însă responsabilitatea implementării revine conducerii Consiliului Județean Botoșani, în speță domnului Valeriu Iftime, care trebuie să se implice activ pentru ca proiectul să devină realitate.

Publicitate

Fondurile din Programul de Transport 2021-2027 nu vor aștepta la nesfârșit, iar, din păcate, realizarea Studiului de Fezabilitate este deja întârziată, proiectantul beneficiind de o prelungire de patru luni, până la începutul lunii noiembrie – termen care, cel mai probabil, nu va fi respectat nici de această dată.

După finalizarea Studiului de Fezabilitate, acesta va trebui să parcurgă etapele de avizare în CTE la CNAIR, Ministerul Transporturilor și la nivel interministerial, urmând ca abia apoi Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici, pe baza cărora se va putea trece la elaborarea Proiectului Tehnic și, ulterior, la implementare.

„Dacă președintele Consiliului Județean nu va ieși din letargie și nu va accelera realizarea documentațiilor tehnice, există riscul ca fondurile din Programul de Transport să fie epuizate, iar finanțarea pentru Drumul Expres Botoșani – Suceava să fie pierdută.

Va fi exclusiv vina domnului Valeriu Iftime, care preferă să vorbească pe Facebook și TikTok despre faptul că lucrează la proiecte majore pentru Botoșani, dar, în realitate, nu reușește să implementeze cel mai important proiect de dezvoltare a județului”, a conchis senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, inițiatoarea proiectului Drumul Expres Botoșani – Suceava.

Citeste mai mult

Eveniment

Câte numere de telefon sunt portate anual în România. Cine este campionul, cu peste 13,6 milioane de numere transferate până azi

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 22.10.2025

de

Publicitate

Libertatea de a trece la alt operator fără a pierde numărul de telefon a devenit o obișnuință pentru milioane de utilizatori din România. Serviciul de portabilitate, introdus acum aproape două decenii, a schimbat radical piața telecom și modul în care românii aleg serviciile de comunicații, scrie alba2.ro.

Peste 13,6 milioane de numere de telefon au fost portate în România în ultimii 17 ani
Românii schimbă tot mai des operatorul de telefonie, dar își păstrează numărul. De la lansarea serviciului de portabilitate în octombrie 2008 și până la finalul lunii septembrie 2025, peste 13,6 milioane de numere de telefon au fost transferate între rețele, potrivit datelor publicate marți de ANCOM.

Numai în primele nouă luni ale acestui an, 1.017.140 de numere au fost portate: 982.073 mobile și 35.067 fixe. Ritmul este similar celui din anii precedenți — România a depășit pragul de 1 milion de numere portate anual începând din 2021, menținând astfel un interes constant pentru schimbarea operatorului fără pierderea numărului.

Cine câștigă cei mai mulți clienți

Pe segmentul de telefonie mobilă, Digi Romania continuă să fie lider detașat, cu 578.518 numere portate în 2025, urmată de Vodafone (193.265), Orange (171.127) și Telekom Mobile (39.158).

În cazul telefoniei fixe, Orange a atras cele mai multe numere (14.273), urmat de Digi (8.008) și Vodafone (5.443).

Publicitate

Portabilitatea – libertatea de alegere pentru utilizatori

Din totalul de 13,64 milioane de numere portate în ultimii 17 ani, peste 12,4 milioane sunt din rețele mobile, iar 1,22 milioane din rețele fixe.

ANCOM subliniază că serviciul de portabilitate a numerelor le permite utilizatorilor să schimbe furnizorul de telefonie, păstrând același număr. Acest mecanism a contribuit la creșterea concurenței pe piața telecom și la scăderea tarifelor, oferind consumatorilor mai multe opțiuni de servicii și pachete avantajoase.

România se menține astfel printre țările europene cu cel mai ridicat nivel de mobilitate a utilizatorilor de telefonie, peste un milion de portări anual, conform datelor ANCOM.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending